1,267 matches
-
din jurul lui Înțeleseră că stăpânul lumii Începea să se teamă. Midhat sosi și se Înclină. - Am ordonat atacul! țipă din nou Mahomed, cu glasul subțiat de furie. - Lumina Răsăritului... spuse Midhat, Înclinându-se din nou, nici un războinic nu va ataca mongolii atâta vreme cât se află lângă trupul lui Amir... moartea unui mare conducător nu poate fi murdărită... moartea e mai presus de noi, și dacă nu o respectăm, se va abate asupra noastră. Sultanul Îl trimise, cu un gest, Înapoi. Era livid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
trimise, cu un gest, Înapoi. Era livid de furie. Ceea ce se Întâmpla era imposibil. Dar mai avea o soluție. Cei mai sălbatici războinici. Cei care nu respectau nici viața, nici moartea. Achingiii. - Uluk bei, cu două mii de achingii, să ucidă mongolii lui Amir Baian și să continue atacul spre Ștefan!! Acum!!! La semnalul generalului Mihaloglu, achingii porniră. Soarele Începu ușor să coboare peste dealurile Ilișeștilor. În depărtare, se bănuiau meterezele asediate ale Cetății de Scaun. Victoria lui Mahomed era aproape. * Mongolii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și scoseseră scuturile mici și rotunde. Nimeni nu putea ajunge la strănepotul marelui Gingis Han. Cercul se deschise doar pentru a permite intrarea Marelui Maestru și a luptătorului spre care se Îndreptase Amir În goana lui nebună. Bătrânul Uzjun, șeful mongolilor În absența lui Amir, atinse pământul cu fruntea la sosirea lui Andà. Părul său era aproape alb. Ochii Îi secaseră de lacrimi. Războinicii Bordjighin se aplecară și ei, fără a privi În ochii Marelui Maestru. Durerea lui nu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de pământ. Marele Maestru se ridică. Spuse un cuvânt pe care Alexandru nu-l Înțelese. Războinicii Bordjighin ridicară capetele și puseră genunchiul drept la pământ. Li se permitea să privească. Dinspre Răsărit se auzi semnalul unui atac. Achingii porneau spre mongoli. Nimeni nu tresări. Anda se ridică În picioare. Era singurul care avea dreptul. Era primul care trebuie să decidă. El decidea totul. Înmormântarea. Locul. Ceremonia. Urmările. Iertarea. Sau răzbunarea. Anda era cel care putea porunci ca albastrul liniștii eterne să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
asemeni stăpânului lor, Amir Baian. Și nu ierta nimic. Nu avea În el nimic european. Nu respecta nici o religie care spunea că trebuie să Întorci și obrazul celălalt. Nu avea nici o ezitare. - Cercul morții! ordonă Andà. Alexandru văzu, uluit, cum mongolii sar În șei și fac trei cercuri În jurul lor. - Uzjun! spuse Anda, cu același glas calm și cu același chip fără expresie. Bătrânul mongol Îngenunchie În fața lui, așteptând porunca. - Cinci războinici În jurul fratelui meu Amir. Diseară, Îi Îmbălsămați trupul. Vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Apărătorii au sosit prea târziu. - I-am văzut plecând... cum adică prea târziu? - Achingii voiau să-l ucidă. N-au reușit. Văd că Pietro se Întoarce. - Cu Alexandru? - Nu. Alexandru galopează, Împreună cu luptătorul necunoscut, spre locul În care se află mongolii. - Luptătorul necunoscut... Gâlcă, ia un ochean. Privește prin el În locul meu. Spune-mi tot ce mișcă În zona mongolilor. Gâlcă privi atent prin ocheanul Întins de spătarul Costea. Imaginea se fixă, clară, ca și cum ar fi fost la doi pași. - Necunoscutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
au reușit. Văd că Pietro se Întoarce. - Cu Alexandru? - Nu. Alexandru galopează, Împreună cu luptătorul necunoscut, spre locul În care se află mongolii. - Luptătorul necunoscut... Gâlcă, ia un ochean. Privește prin el În locul meu. Spune-mi tot ce mișcă În zona mongolilor. Gâlcă privi atent prin ocheanul Întins de spătarul Costea. Imaginea se fixă, clară, ca și cum ar fi fost la doi pași. - Necunoscutul și Alexandru au Îngenuncheat lângă trupul lui Amir Baian. Sunt cu spatele. Nu văd nici un chip. Un mongol bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
zona mongolilor. Gâlcă privi atent prin ocheanul Întins de spătarul Costea. Imaginea se fixă, clară, ca și cum ar fi fost la doi pași. - Necunoscutul și Alexandru au Îngenuncheat lângă trupul lui Amir Baian. Sunt cu spatele. Nu văd nici un chip. Un mongol bătrân dă un semnal. Îl auzi, căpitane. - Nu l-am mai auzit niciodată, dar am Învățat În tinerețe ce Înseamnă. Amânăm atacul. - Nu Înțeleg... spuse voievodul. Timpul lucrează pentru Mahomed. Primește ajutoare. - Așteaptă semnalul meu, măria ta... spuse, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
auzit niciodată, dar am Învățat În tinerețe ce Înseamnă. Amânăm atacul. - Nu Înțeleg... spuse voievodul. Timpul lucrează pentru Mahomed. Primește ajutoare. - Așteaptă semnalul meu, măria ta... spuse, cu o voce obosită, Oană. Îl voi da imediat ce Înțeleg unde vor lovi mongolii. - Vor lovi? De ce? Pe cine? - Nu mai există iertare după acest semnal. E capătul drumului. Cineva a permis folosirea lui, ceea ce Înseamnă că totul e aruncat În joc. - Cineva... - E semnalul Cuceritorilor. Înseamnă luptă până la ultimul om pentru răzbunarea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
-Amir. Cineva nu iartă moartea lui Amir. Și poruncește adunarea tuturor Cuceritorilor pentru sacrificiul suprem. Moartea lor pentru memoria lui Amir. Avem un ajutor, Ștefan... Un ajutor neașteptat... Mahomed va fi lovit chiar de oamenii lui... Dar unde? Unde?... * Semnalul mongolilor provocă panică În rândurile spahiilor. Toți știau că o bună parte a Cuceritorilor intraseră În corpurile de elită ale cavaleriei otomane. Dar răzbunarea cerută de Marele Maestru era semnalul suprem. Ea depășea orice alt legământ. Mii de priviri se Îndreptară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe Alexandru e același cu cel care a distrus artileria din jurul Sucevei. Și același care, cât a coborât ceața, a ucis toată ariergarda lui Mahomed. Același care acum răzbună moartea lui Amir Baian. Fratele lui de sânge. Andà, după tradiția mongolilor. Și care... e... fratele bun al lui Alexandru. Fiul tău. Ștefănel. Oană rămase nemișcat, scormonind cu privirea lui albastră chipul lui Pietro. De departe venea zgomotul unei ciocniri violente. Gemete de moarte și nechezat de cai. Vasile al lui Scatoalcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
-se. Acum, acea forță se dezlănțuise. Dar nu putea duce singură Întreaga bătălie. Cu repeziciune, mintea căpitanului elimină datele necunoscute. Rămaseră cele clare. Totul se derula pe două niveluri. Primul, o strategie sclipitoare și un curaj nebun. Cinci sute de mongoli și o mie cinci sute de Cuceritori izbeau cu o putere sălbatică un dispozitiv de cincizeci de mii de otomani. Și reușeau să provoace haosul. Al doilea nivel era cel invizibil. Apăruse o comunicare ciudată, din care mai lipseau doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și singuratic al rătăcitorilor. Un fior Îl zgudui din creștet până-n tălpi. Înțelese mesajul. Cercul se Închidea. Noaptea de atunci, bătălia pentru Ștefănel. Ziua de acum, bătălia pentru Moldova. Iar Pietro avea dreptate. Luptătorul necunoscut care ducea șarja nebună a mongolilor ca pe o revărsare a morții era fiul lui. Căpitanul Oană privi În jur ca și cum ar fi revenit de pe un tărâm al visului. Nu trecuseră decât câteva clipe. Dar totul se luminase. Semnele erau pentru el. După optsprezece ani cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
bătălii. Care Întârziase destul. Ridică brațul drept și porni la galop. În urma lui, Apărătorii galopau cu armele În cumpănire. Arcașii depășiră formația. O linie de săgeți aprinse traversă cerul, căzând la o sută de pași În fața lui Ștefănel. Presiunea asupra mongolilor scăzu. O altă linie perfectă de săgeți aprinse căzu În adâncime, lovind cai și călăreți care Încă nici nu intraseră În luptă. La două secunde, o altă lansare porni, de data aceasta pe două laturi, distrugând flancurile spahiilor care Încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
față de cea condusă de căpitanul Oană și continua să Împingă trupele de spahii și ieniceri Înapoi, spre pădure. Cartierul general al sultanului dispăruse În mai puțin de jumătate de ceas de la declanșarea atacului, ultimele forțe ale achingiilor fuseseră spulberate de mongoli, iar pierderile spahiilor și ienicerilor În derută erau imense. Peste jumătate din cei cincizeci de mii de oameni care aveau misiunea de a-l captura pe Ștefan zăceau fără viață În Luminișul Ursului. Se petrecea o răsturnare incredibilă de forțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
la Începutul războiului turco-venețian, În 1463. N-a existat nici Amir Baian, imaginat ca strănepot al lui Gingis han. Numele lui este inspirat de vestitul luptător Amir Temur, al cărui mausoleu se află la Samarkand. Dar datele referitoare la viața mongolilor În evul mediu, la evoluția tribului Bordjighin, la legile lui Gingis han și la relațiile mongolilor cu Hoarda de Aur și cu Hanatul Crimeii sunt conforme adevărului istoric. Marile confruntări Între armate sunt relatate cât mai aproape de mărturiile contemporanilor, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lui Gingis han. Numele lui este inspirat de vestitul luptător Amir Temur, al cărui mausoleu se află la Samarkand. Dar datele referitoare la viața mongolilor În evul mediu, la evoluția tribului Bordjighin, la legile lui Gingis han și la relațiile mongolilor cu Hoarda de Aur și cu Hanatul Crimeii sunt conforme adevărului istoric. Marile confruntări Între armate sunt relatate cât mai aproape de mărturiile contemporanilor, chiar dacă evoluția personajelor fictive deschide, uneori, prespective neverificabile. De aceea, unele scene din bătăliile de la Vaslui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
armate pentru pregătirea contraatacului. Cu trei zile în urmă, el a organizat o întâlnire sub pretextul unei ceremonii de doliu pentru împăratul Hsien Feng. Pe lângă conducerea clanului imperial, prințul Kung a invitat importanți comandanți militari, ca generalul Sheng Pao, războinicul mongol Seng-ko-lin-chin și generalul Tseng Kuo-fan, care este acum și viceregele provinciei Anhwei. De asemenea, prințul Kung i-a invitat pe ambasadorii străini ai Angliei, Franței, Germaniei, Rusiei, Italiei și Japoniei. Ideea întâlnirii a fost inițiată de Robert Hart. De ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ars și astă toamnă, tot nearse au rămas - le ducem noi, la sediul nostru: avem un crematoriu nou-nouț, Înghite un vagon de hârtie românească pe ceas.» «Le ard În fața voastră!», zic. Se sfătuiește cu ceilalți - șef părea să fie tocmai Mongolul - zice: «Arde-le! Dar acum, pe loc!» Și le-am ars... - Când te-au bătut? Înainte de a le arde, sau când ai Început săstrigi: «Trăiască Gutenberg!»? - Înainte, În școală, avusesem o... conversație cu Ghirei-Han, enkavedizat: Ghireihanov, Hanghireev... Vorba vine: conversație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
despre mine, țineam să expun, cât mai fidel, ceea ce Manuscrisul de la Samarkand dezvăluie despre Khayyam, despre cei pe care i-a cunoscut, despre unele evenimente la care a asistat. Rămâne de istorisit În ce mod această operă, pierdută pe vremea mongolilor, a reapărut În miezul epocii noastre, prin ce peripeții a putut să intre În stăpânirea mea și, mai Întâi, prin ce noroc năzdrăvan am aflat de existența ei. Mi-am spus deja numele, Benjamin O. Lesage. În pofida rezonanței franceze, moștenire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Isfahan sau din Tabriz. Și, oriunde poposea privirea, nenumărate clădiri cenușii. Teheranul era prea tânăr, cu o istorie prea scurtă! Multă vreme el n-a fost decât o obscură anexă a orașului Rey, celebra cetate a savanților, distrusă În vremea mongolilor. Doar la sfârșitul secolului al XVIII-lea un trib turcmen, acela al Kadjarilor, a luat În stăpânire așezarea. După ce a reușit să supună cu sabia Persia În Întregul ei, dinastia și-a ridicat modestul adăpost la rangul de capitală. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
planetă Îndepărtată. Se Înfiripă o conversație. Era rus, arheolog. Și el venise aici cu o sumedenie de Întrebări În minte. Dar poseda deja unele răspunsuri. — La Samarkand, timpul curge din cataclism În cataclism, din tabula rasa În tabula rasa. Atunci când mongolii au distrus orașul, În veacul al XIII-lea, cartierele locuite au fost preschimbate mormane de ruine și cadavre. Au trebuit abandonate; supraviețuitorii și-au reconstruit locuințele În alt loc, situat mai la sud. Astfel Încât Întreg orașul vechi, Samarkandul selgiucizilor, acoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
unui râgâit; alteori se frecau cu cremă de plajă, atunci păreau că se mângâie unii pe alții. Unchiul și mătușa veneau adesea cu noi. Unchiul avea obrajii roșii de la problema lui cu alcoolul, o mână paralizată și vorbea în limba mongolilor. Oricum, de multe ori noi nu pricepeam nimic și se pare că nici înainte de problema aceea nu se pricepea mai nimic, însă măcar el putea să repete. O problemă cu alcoolul nu era la fel de simplu de rezolvat ca o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
un stat În stat: ei sunt statul, au agonisit un teritoriu mare cât cel al țărilor ce se află astăzi sub călcâiul rușilor și În pasul ăsta o țin până la sfârșitul secolului al XV-lea, pentru că În momentul acela vin mongolii - dar asta e altă poveste pentru că pe mongoli Îi avem și acum În fața porților... dar să nu ne depărtăm...” „Sigur, vă rog”, zise Belbo. „Să-i dăm Înainte.” „Deci. Cum toată lumea știe, cu două zile Înainte ca Filip să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
agonisit un teritoriu mare cât cel al țărilor ce se află astăzi sub călcâiul rușilor și În pasul ăsta o țin până la sfârșitul secolului al XV-lea, pentru că În momentul acela vin mongolii - dar asta e altă poveste pentru că pe mongoli Îi avem și acum În fața porților... dar să nu ne depărtăm...” „Sigur, vă rog”, zise Belbo. „Să-i dăm Înainte.” „Deci. Cum toată lumea știe, cu două zile Înainte ca Filip să dea drumul ordinului de arestare și cu o lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]