524 matches
-
învățat, simbioza dintre religie și cultură e atât de organică încât nu se poate vorbi de una fără să studiezi pe cealaltă. Să observăm însă că, în ce privește coexistența istorică dintre religie și cultură, raportul se înfățișează într-un fel de monoteism, și altfel se poate înfățișa în politeism. În monoteism, fie că e vorba de cel primitiv, fie că e vorba de cel revelat în chip supranatural, religia primează fără excepție față de cultură, care rămâne în subordine. În politeism însă, chiar dacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
organică încât nu se poate vorbi de una fără să studiezi pe cealaltă. Să observăm însă că, în ce privește coexistența istorică dintre religie și cultură, raportul se înfățișează într-un fel de monoteism, și altfel se poate înfățișa în politeism. În monoteism, fie că e vorba de cel primitiv, fie că e vorba de cel revelat în chip supranatural, religia primează fără excepție față de cultură, care rămâne în subordine. În politeism însă, chiar dacă aceasta nu e o regulă generală, se întâmplă ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de restricții, pe care le-am semnalat și care nu trec dincolo de marginile cultului. Să trecem acum la cealaltă latură a problemei noastre și anume la influența culturii asupra religiei. Ținându-ne strict de realitatea istorică, am afirmat că în monoteism, fie că e vorba de cel primitiv, fie că e vorba de cel superior, primatul religiei asupra culturii e un lucru evident și indiscutabil și că în formele politeiste întâlnim fenomenul când cultura covârșește religia și-i ia locul, divinizându-se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
contemporană, așezată într-adevăr pe baze științifice, studiind îndelung și amănunțit la fața locului viața celor mai primitive popoare ce trăiesc astăzi pe pământ, a ajuns la concluzia, care confirmă întru totul adevărul Bibliei, că forma primordială de religie e monoteismul. Teoriile evoluționiste, care aplicau domeniului religios ipoteza darwinistă și susțineau că politeismul ar fi forma primară din care s-a cristalizat ulterior monoteismul, au căzut în desuetudine nu numai prin părăsirea darwinismului în biologie, dar mai cu seamă prin rezultatele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pământ, a ajuns la concluzia, care confirmă întru totul adevărul Bibliei, că forma primordială de religie e monoteismul. Teoriile evoluționiste, care aplicau domeniului religios ipoteza darwinistă și susțineau că politeismul ar fi forma primară din care s-a cristalizat ulterior monoteismul, au căzut în desuetudine nu numai prin părăsirea darwinismului în biologie, dar mai cu seamă prin rezultatele noi ale etnologiei religioase. Popoarele primitive, la care nu se găsesc sau aproape nu se găsesc urme de totemism, de animism și celelalte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Popoarele primitive, la care nu se găsesc sau aproape nu se găsesc urme de totemism, de animism și celelalte forme degenerate de religie, cred într-o ființă supremă, spirituală și veșnică, în care văd pe tatăl ceresc al omului. Acest monoteism primordial ne îngăduie să afirmăm, împotriva teoriilor evoluționiste, ideea degenerării formelor religioase la popoarele păgâne, de la teismul pur al revelației originare la polimorfismul panteist al zeităților identificate în creaturi, în lumina acestei idei, fenomenul henoteismului sau al cathenoteismului observat în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
originare la polimorfismul panteist al zeităților identificate în creaturi, în lumina acestei idei, fenomenul henoteismului sau al cathenoteismului observat în religiile naturale superioare, ale Indiei, ale asiro babilonienilor, ale egiptenilor, grecilor și romanilor, nu apare ca o cristalizare embrionară a monoteismului, socotit ca ulterior, ci ca o supraviețuire în politeismul degenerat a ideii Dumnezeului unic de la început. De această idee comună a unui Dumnezeu suprem, autor al lumii și al omului, e strâns legată ideea paradisului. Popoarele păgâne, cum observă istoricii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu detașarea aferentă acestei poziționări asumate, semnalează faptul că hermeneutica reprezintă în cultură ceea ce democrația reprezintă în politică: modalitatea de preluare a mesajului creștin despre iubire ca singură lege. Tradiția raționalistă a Occidentului e, în acest context, versiunea laică a monoteismului. Idealurile Iluminismului sunt expresia evoluției de la un Dumnezeu adorat ca putere la un Dumnezeu adorat ca iubire și, simultan, de la subordonarea omului față de o putere infinită la cercetarea și recunoașterea de către om a propriilor puteri. Rorty socotește mai importantă Revoluția
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul treimic drept o imagine insuficient monoteistă a lui Dumnezeu, iar tradiția ebraică drept un monoteism depășit. Nu mai vorbim de faptul că teologii dialogului interreligios sînt puțin numeroși, contestați adesea de autoritățile instituționale ale propriilor tradiții și că se recrutează mai ales din creștinism (perceput de celelalte religii ca precursor al modernității laice). în orice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de întreaga comunitate, iar de contemplativii ei în toate timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice, de ștergere a transcendenței temporale orizontale, amenințată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-se "ca o soluție creatoare a marii crize eleniste"62. Acesta era actul prin care se năștea dogma, susține Blaga. Explicația acestei prime formulări a dogmei este căutată de către filosoful român în dilema în care se afla Philon, plasat între monoteismul iudaic, care nu admitea alterarea divinității, și ideea greacă a emanației unor existențe secundare din divinitate. Dogma, adică sinteza antinomică a celor două idei contradictorii, a fost soluția lui Philon. "Astfel, spune Blaga, intelectul s-a hotărât, pentru întâia oară
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca mișcare culturală, literară, în primul rând. Teoreticienii mediului au remarcat că gândirea ecologistă, atât în dimensiunea ei științifică, dar și la nivel intuitiv, nu poate fi armonizată cu tradiții filosofice importante, așa cum ar fi umanismul vechilor greci, metafizica platoniciană, monoteismul iudaic și cel creștin, dar și dualismul cartesian. Desigur, pot fi elaborate și încercări de formulare a unor interpretări diferite, de exemplu, dacă îi considerăm pe vechii greci, conceptul lor de physis sau morala stoică. Oricum, sunt exemplare susțineri de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
organizațiile și mijloacele care urmăreau formarea virtuții, a personalității oamenilor și disciplina, învățătura primită deliberat sub conducerea profesorilor. * În conștiința sa intelectuală se împreunează două lumi ale timpului aflate în continuu neastâmpăr contradictoriu, cea a filosofiei grecești și cea a monoteismului iudeo-creștin. Bibliografie De Libera, Alain, Gândirea Evului Mediu, Editura Amarcord, Timișoara, 2000 Gilson, Etienne, Tomismul: Introducere în filozofia sfântului Toma D' Aquino, Editura Humanitas, București, 2002 Le Goff, Jacques, Pentru un alt Ev Mediu. Valori umaniste în cultura și civilizația
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
tocmai omul. Ce încredere ne dă ființa omenească? Gândirea omului este un scandal. Răsfoiți un text din Istoria filozofiei. Să vedem: sistemele filozofice sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
-o, o face și va continua să o facă? Oare nu este o dezonoare pentru știință să confunde istoria cu mitul, un fapt cosmopolit care se perpetuează de-a lungul veacurilor cu creațiile imaginare ale vremurilor apuse, de a confunda monoteismul creștin cu aberațiile politeiste, de a apropia Întruparea lui Cristos de miturile păgâne, chiar și după formidabila reacție a lumii creștine împotriva arianismului? 60. Să revenim la metoda apostolică: lumea nu se poate orienta decât prin credința în Cristos-Dumnezeu Hei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de creștinism dau mărturie că a venit, a murit și a înviat. Milioane de evrei din diaspora nu au reușit, în mii de ani înainte de Cristos, să îndepărteze definitiv politeismul păgân; doisprezece simpli Apostoli ai lui Isus au impus lumii monoteismul Sinaiului în câteva secole. Iată cine este Mesia! Aici, în bisericile noastre creștine imense și cosmopolite și nu în sinagogile împrăștiate, fără altare și fără jertfe, răsună zilnic, în măreția riturilor, glasul puternic al Vechiului Testament; aici, răsună cântul neîntrerupt
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
încercau să înnoiască dogmatica, știința Bibliei și ecleziologia catolică; reprezentanții m. au fost excomunicați: A. F. Loisy în Franța (1908), iezuitul irlandez G. Tyrrell în Anglia (1907) și R. Murri în Italia (1909; revocată de Pius XII în 1943). 28. monoteism = adorația unui singur Dumnezeu; credința într-o divinitate unică, ce exclude existența altor divinități (politeismul), distinctă de lume (contrar filozofiei panteiste); preluat de creștinism din iudaism 29. neoplatonism = curent filozofic (sec. III-IV p.Chr.); reformula filozofia idealistă a lui Platon
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Mihălcescu de la Facultatea de Teologie din București, a jucat un rol important, nu mai puțin complicat, în reconsiderarea tradiției religioase zoroastriene. El a tradus și interpretat vechile cânturi G³th³s, integrându-le epistemologiei noii științe a religiilor prin aceeași categorie de monoteism, prestigiu teologic pe care preoții parsi l-au asimilat 3. Vremea tensiunilor misionare va urma un alt traseu, iar miza teologic-creștină a criticii acestei religii, dualismul, va deveni una dintre principalele categorii pozitive prin care zoroastrismul va fi clasat în cadrul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Otto erau în toi. Se apropia puțin de Otto prin«emoționalismul» său, dar se depărta prin greutatea pe care o dădea Söderblom ideii de Urheber ca origine a noțiunii de Dumnezeu. Era și el printre acei care afirmau existența unui monoteism primordial, vădit de către studiile recente asupra religiilor «primitivilor». Numai că Söderblom socotea acest Urheber un Dumnezeu abstract, mai mult o noțiune turbure relevată ca o concepție nediferențiată a cauzalității, fără nici un raport cu religiozitatea și cultul concret al popoarelor primitive
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
istoric și arheolog. Parte din cercetările sale („Le problème de l’état et de la culture des Daces à la lumière des nouvelles recherches”, Nouvelles Études d’Histoire présentées au Xe Congrès des Sciences Historiques, București, 1955, sau „Herodot și pretinsul monoteism al Geților”, Apulum, 1944-1945) i-au fost utile lui Eliade pentru constituirea studiilor despre istoria religiei dacice - cf. De la Zalmoxis la Genghis-Han, s.v. „Zalmoxis”. Daicoviciu este cel care, după apariția celui dintâi fascicul din Zalmoxis, îi scria lui Eliade: „Îmi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
felul. Pe aproape nimic s-a scris o Întreagă bibliotecă și s-a constituit o complexă mitologie antică și modernă: exemplu relevant pentru modul cum funcționează „logica mitologică“. În cultura română modernă, Zalmoxis a susținut la un moment dat teoria monoteismului religiei dacice. Sub acest aspect cel puțin, dacii ar fi fost mai evoluați decât grecii și romanii, mai aproape decât ei de creștinism. Un singur zeu, față de puzderia de zei ai mitologiei greco-romane! Credința În nemurirea sufletului! Unii, mai Înfierbântați
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o frază ca aceasta: „Când primii misionari creștini au venit să propage noua credință, dacii au adoptat imediat creștinismul, cu mult Înaintea altor popoare: Zalmoxis Îi pregătise cu secole În urmă.“ <endnote id="4"/> Nimic nu sprijină o asemenea afirmație. „Monoteismul“ dacic a cedat până la urmă În fața concluziei că dacii par să fi fost totuși politeiști, ca majoritatea popoarelor antice. S ar putea de altfel ca ceea ce i se atribuie lui Zalmoxis să nu fie decât o proiecție În spațiul getic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unele în dreapta, altele în stânga. Avantajul de a nu pune toate ouăle în același coș nu mai compensa probabil aceste investiții dispersate cu randament tot mai mic. De ce n-ar imagina un produs mai bun cu un preț mai mic? Despre monoteism ca restrângere a cheltuielilor și restructurare a întreprinderii mă îndoiesc că această opinie e chiar ortodoxă, dar într-o zi va trebui totuși s-o expun la Cercul economiștilor. A nu se neglija nici imboldul concurenței pentru îmbunătățirea calității serviciilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
un student franco-israelian m-a descumpănit cu o întrebare naivă și stânjenitoare care nu mi s-a mai pus niciodată. Spre finalul lucrărilor unui seminar ultrasavant de antropologie comparatistă, în cursul căruia se încercase o abordare structurală a celor trei monoteisme, el m-a întrebat către care anume înclin personal. Când i-am răspuns că niciunul nu mă tentează, el a insistat, făcând întreaga sală să râdă: Da, dar dacă totuși ați fi obligat să alegeți, cu revolverul la tâmplă?... Mă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că religie și dialog sunt cuvinte care delimitează. Dacă dialogul le-ar fi fost natural, religiile nu și-ar mai fi dat osteneala să se nască. Testamentele noastre n-au fost urmate și de moștenirea promisă. Din două una: ori monoteismele n-au reușit să pătrundă în inima popoarelor, și deci au eșuat, ori au reușit, și asta din vina lor. În ambele ipoteze, noi suntem cei care pledăm vinovați. Dacă impregnarea religioasă ne-a civilizat atât de prost, asta înseamnă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]