809 matches
-
relatarea celei de a doua șederi a mea la Roma, ca ministru, cît am fost secretar general, am cunoscut neliniștea Papei Pius al XI-lea cu privire la concordatul stabilit între Vatican și București, neliniște pe care mi-o mărturisea Nunțiul apostolic, monseniorul Dolci, ajuns mai tîrziu cardinal de Curie 204. Demnul prelat mi-a expus preocuparea Suveranului Pontif față de întîrzierea guvernului român de a prezenta concordatul spre ratificare parlamentului. Arătîndu-mă uimit de acest demers, m-am simțit obligat să-l întreb pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Dolci, ajuns mai tîrziu cardinal de Curie 204. Demnul prelat mi-a expus preocuparea Suveranului Pontif față de întîrzierea guvernului român de a prezenta concordatul spre ratificare parlamentului. Arătîndu-mă uimit de acest demers, m-am simțit obligat să-l întreb pe monseniorul Dolci dacă, în timpul șederii sale în România n-a avut curiozitatea să citească textul constituției române. Ar fi putut constata în acest caz că numai acordurile comerciale și de navigație erau supuse aprobării celor două camere; nu exista nici un motiv
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ale noii contese Ciano care, în rochie cu trenă albă, ieșind de la biserică, dirija mașinile și mustra șoferii... Acordul de la Laterano 225, reglînd problema romană, rămasă în litigiu de la 1870, a adus corpului diplomatic un nunțiu apostolic ca decan, iar monseniorul Borgoncini Duca, oferea, în această calitate, într-o vilă pierdută în fundul unui parc de pe Via Nomentana, recepții frumoase, de la care doamnele erau excluse în virtutea unui protocol local ce nu se aplica peste hotare. Nota pitorească a acestor ricevimenti era dată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
descris atît de bine Claudel. Dintre vizitele mele nu vreau să o uit pe aceea făcută abatelui Zavoral, pa care l-am găsit îmbrăcat complet în alb, la mănăstirea călugărilor premoniți, al cărui stareț era. Vizită de recunoștință românească, deoarece monseniorul Zavoral, preot bun samaritean, în războiul dintre 1914 1918, emoționat să-i vadă, în spitale și taberele de prizonieri, pe sărmanii soldați români tăcuți și însingurați (nimeni nu le vorbea limba... ), învățase în grabă, cu dicționare și manuale de gramatică
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de gramatică, limba română pentru a veni la patul lor de răniți sau în barăci ca să vorbească despre patria lor îndepărtată și de căminul părintesc din satul lor. Plin de avînt, făcînd schimb de fotografii, am scris pe a mea: "Monseniorului Zavoral, providență a prizonierilor români, devenit la rîndul său prizonier în inimile tuturor românilor de azi". Cu Cehoslovacia, relațiile noastre erau de așa natură încît munca diplomatică se mărginea doar la a mai unge din cînd în cînd mecanismul. Skoda
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
violent și cu talent de polemist, procesul fascismului, spre marea mînie a lui Mussolini. La toate recepțiile, ambasadorul fascist se lovea de contele Sforza. Această stare de lucruri a dus la un demers din partea colegului nostru pe lîngă Nunțiul decan, monseniorul Micara, pentru a ne aduce la cunoștință că se va vedea nevoit să refuze orice invitație acolo unde va fi chemat și Sforza. Fiindcă tocmai îmi căsătoream fata cu contele P. de Briey, belgian, am fost obligat să răspund că
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
despre Luca Cristogel, București, 1967; Cum a murit Claudiu Azimioară, București, 1968; Johnny Boambă, București, 1968; Cea de-a treia pistă, București, 1969; Balthazar sosește luni, București, 1970; Astă-seară, relache, București, 1971; Doamna cu voaletă din Balt-Orient-Expres, 1971; Mătrăguna contra Monseniorului, București, 1971; Muntele morții, București, 1972; Crizanteme pentru Erna, București, 1973; Magdalena de la miezul nopții, București, 1975; Răzbunarea lui Ionuț, București, 1980. Repere bibliografice: Mircea Braga, Note despre romanul de aventuri, TR, 1960, 3; Valeriu Cristea, Personaje și conflict în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
Provolo (1801-1842), don Nicola Mazza (1790-1866). Epopeea caritativă a acestui secol s-a redimensionat prin câteva personalități feminine excepționale: sfânta Maddalena de Canossa (1774-1835), Leopoldina Naudet (1773-1834) și Teodora Campostrini (1788-1860). Prin don Nicola Mazza și fiul său spiritual, fericitul monsenior Daniele Comboni (1831-1881), acțiunea caritativă veroneză a trecut hotarele diecezei și s-a extins la continentul african. Șirul de apostoli ai carității a continuat prin patru sfinți parohi fondatori: monsenior Giacomelli, fericitul don Agostini, fericitul don Baldo și fericitul monsenior
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1788-1860). Prin don Nicola Mazza și fiul său spiritual, fericitul monsenior Daniele Comboni (1831-1881), acțiunea caritativă veroneză a trecut hotarele diecezei și s-a extins la continentul african. Șirul de apostoli ai carității a continuat prin patru sfinți parohi fondatori: monsenior Giacomelli, fericitul don Agostini, fericitul don Baldo și fericitul monsenior Nascimbeni. La începutul secolului următor personalității acestor preoți li s-a atașat și sfântul nostru Giovanni Calabria. Alături de acești apostoli trebuie să evocăm și opera zeloșilor episcopi veronezi: Andrea Avogadro
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
monsenior Daniele Comboni (1831-1881), acțiunea caritativă veroneză a trecut hotarele diecezei și s-a extins la continentul african. Șirul de apostoli ai carității a continuat prin patru sfinți parohi fondatori: monsenior Giacomelli, fericitul don Agostini, fericitul don Baldo și fericitul monsenior Nascimbeni. La începutul secolului următor personalității acestor preoți li s-a atașat și sfântul nostru Giovanni Calabria. Alături de acești apostoli trebuie să evocăm și opera zeloșilor episcopi veronezi: Andrea Avogadro (1790-1805), Innocenzo Liruti (1807-1827), Giuseppe Grasser (1829-1839), Pietro Andrea Mutti
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se datorează, fără îndoială, zelului și muncii acestor păstori ai diecezei. În timpul Revoluției franceze și a predominării filozofiei iluministe, cultura teologică a seminarului alunecase în forme și tendințe janseniste și antiromane sau, mai bine zis, antipapale. Prin slujirea episcopală a monseniorului Andrea Avogadro (1790), la Verona a început un schimb radical de orientare pastorală și teologică. Când se adresa preoților îi stimula la studiu, dar, mai ales, insista ca ceea ce predicau să fie materializat în viață și să fie orientat spre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pe sfântul Gaspare Bertoni, directorul spiritual, și fericitul Carlo Steeb, profesor de limbă străină. Umanismului jansenist îi contrapunea umanismul sfântului episcop François de Salles (+1622). Pentru disciplina morală au ales liniile pastorale ale sfântului episcop Alfonso Maria de Liguori (+1787). Monseniorul Liruti, care nu aparținea școlii spirituale iezuitice a lui Avogadro, nu a favorizat misiunile populare, și nici nu a voit să restabilească Compania lui Isus în dieceza sa. Ba chiar a interzis preoților diecezani să intre în Compania lui Isus
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a început imediat și lecțiile pentru a-l pregăti pe Giovanni să susțină examenele de admitere la liceul clasic al seminarului episcopal. A căutat colaboratori. S-au oferit doi dintre prietenii săi: don Paolo Rossi, unul din primii discipoli ai monseniorului Comboni și clericul Luigi Zoppi, viitor profesor de seminar. Au remediat câteva cărți de mâna a doua, caiete și celelalte lucruri trebuincioase. În fiecare zi, la orele stabilite, Giovanni se îndrepta când spre unul când spre celălalt, pentru a-și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
subiectele de italiană și latină. Notele examinatorilor au fost: 7 la italiană și 5 la latină. La restul examenelor orale, examinatul s-a demonstrat suficient de pregătit. Și a fost admis să frecventeze primul an de liceu. Rectorul seminarului era monseniorul Bartolomeo Bacilieri, episcopul auxiliar al cardinalului Luigi di Canossa; vice-rector era monseniorul Luigi De Monte; vice-administratorul colegiului era monseniorul Andrea Casella, iar director spiritual don Giuseppe Boccini. Seminarul din Verona Înainte de Conciliul din Trento (1545-1563), preoții se pregăteau pe lângă catedrale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și 5 la latină. La restul examenelor orale, examinatul s-a demonstrat suficient de pregătit. Și a fost admis să frecventeze primul an de liceu. Rectorul seminarului era monseniorul Bartolomeo Bacilieri, episcopul auxiliar al cardinalului Luigi di Canossa; vice-rector era monseniorul Luigi De Monte; vice-administratorul colegiului era monseniorul Andrea Casella, iar director spiritual don Giuseppe Boccini. Seminarul din Verona Înainte de Conciliul din Trento (1545-1563), preoții se pregăteau pe lângă catedrale (Școli acolitale) ori pe lângă parohiile cele mai importante (Scholae sacerdotum) sau, cel
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
orale, examinatul s-a demonstrat suficient de pregătit. Și a fost admis să frecventeze primul an de liceu. Rectorul seminarului era monseniorul Bartolomeo Bacilieri, episcopul auxiliar al cardinalului Luigi di Canossa; vice-rector era monseniorul Luigi De Monte; vice-administratorul colegiului era monseniorul Andrea Casella, iar director spiritual don Giuseppe Boccini. Seminarul din Verona Înainte de Conciliul din Trento (1545-1563), preoții se pregăteau pe lângă catedrale (Școli acolitale) ori pe lângă parohiile cele mai importante (Scholae sacerdotum) sau, cel mai simplu, în preajma parohilor din mediile rurale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au încredințat seminarul dintru început iezuiților, apoi Părinților Somaști și iarăși iezuiților. Cu episcopul Giovanni Morosini (1772-1789), seminarul din Verona a dobândit o formă structurală adecvată. Dar doi episcopi, în chip deosebit, s-au implicat pentru creșterea și organizarea seminarului: monseniorul Avogadro și monseniorul Lirutti. Datorită lor, seminarul din Verona din prima jumătate a secolului al XIX-lea a căpătat faima de a fi printre cele mai bune din Europa, pentru formarea sacerdotală. A avut profesori excepționali, deschiși nu doar studierii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dintru început iezuiților, apoi Părinților Somaști și iarăși iezuiților. Cu episcopul Giovanni Morosini (1772-1789), seminarul din Verona a dobândit o formă structurală adecvată. Dar doi episcopi, în chip deosebit, s-au implicat pentru creșterea și organizarea seminarului: monseniorul Avogadro și monseniorul Lirutti. Datorită lor, seminarul din Verona din prima jumătate a secolului al XIX-lea a căpătat faima de a fi printre cele mai bune din Europa, pentru formarea sacerdotală. A avut profesori excepționali, deschiși nu doar studierii teologiei, ci și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
preot era același: să-l înzdrăvenească fizic pe protejatul său, pentru că era foarte convins că sănătatea precară era singurul obstacol care se interpunea preoției. Chiar și din acest motiv a declinat oferta, care i-a fost făcută de rectorul seminarului monseniorul Bacilieri, pentru un loc gratuit de internist la seminar. Dacă ar știi - îi spunea don Scapini - că suferi de dureri de cap, de stări de leșin și de indispoziții ciudate... adio preoție!». Giovanni, în timpul vacanțelor estive, frecventa oratoriul parohial și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Zamboni, care a primit de la don Calabria lămuriri asupra problemelor sale filozofice, exprimate cu extremă simplitate. Rezultatele puțin strălucitoare la școală se explică cu denutriția, discontinuitatea studiilor și caracterul extrem de timid și rezervat al persoanei». Și profesoara Maria Venturi, nepoata monseniorului Manzini, afirmă: «Despre inteligență, îmi amintesc că se spunea: „Don Calabria e puțin inteligent“. Se vorbea despre asta și în casă: Mons. Giuseppe Manzini [vicarul diecezei de Verona și penitentul lui don Calabria] a vrut să facă o probă. I-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
repeta că nimeni nu a dat răspunsuri atât de precise și așa de pertinente ca don Calabria. Unchiul meu era foarte convins, nu avea nici o îndoială asupra capacităților de agerime ale Fericitului. La fel credeau și card. Giulio Bevilacqua și monseniorul Giuseppe Turrini». Mons. Falzoni, secretarul episcopului de Verona, declară: «Am găsit totdeauna la don Calabria o bună, ba chiar, o inteligență vivace. Aș spune că era o inteligență distinctă; o deduc din conversațiile la care am asistat și din scrisorile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
plata taxei. S-ar putea crede că față de el s-ar fi perpetuat o anumită răutate, dar nu a fost chiar așa. În primul rând, Calabria nu era încă un cleric, ci un simplu licean; pe de altă parte, rectorul, monseniorul Bartolomeo Bacilieri, și ceilalți profesori erau încă perplecși dacă să mai favorizeze ori să supună la o altă probă vocația acestui tânăr care se chinuia în studii și avea un comportament prea ascetic: «Era vreun tâmpit sau vreun sfânt în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de liceu. Comisia de examen a început deja să interogheze studenții. El și-a așteptat rândul, trecând pe sub portic cu un alt cleric, Giuseppe Girelli, renumitul «don Beppo», viitorul capelan al alpinilor din Julia. Întâmplător a trecut pe acolo rectorul, monseniorul Bacilieri. L-a văzut pe Calabria cu o carte în mâini. L-a întrebat: «Ce așteptați?». Iar el: «Păi, să dau examenul, după cum mi-a spus don Scapini!». Rectorul și-a ridicat sprâncenele și cu o bombăneală de dezaprobare: «Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
capul plecat. Mergea ca un automat, picioarele tremurând și creierul încins la gândul că va trebui să înfrunte încă o dată acele binecuvântate materii de greacă și latină. În decizia rectorului nu trebuie să vedem o îndârjire răutăcioasă față de Calabria. Severul monsenior Bacilieri, care va deveni episcop de Verona și, apoi cardinal al Bisericii, era fidel circularei Sfântului Oficiu care recomanda să nu se dea scutiri facile celui care s-ar fi aflat în întârziere cu studiile. Don Calabria, când își amintea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și lămurit personal. Acel fel al lui de a vedea și de a judeca lucrurile totdeauna printr-un parametru supranatural. În anul doi de teologie, i s-a întâmplat să audă o dispută între don Scapini și profesorul de dogmatică, monseniorul Zenati. Unul spunea: «Clericul Calabria nu trebuie să devină preot». «E sigur că trebuie să devină», răspundea don Scapini. «Dar nu vezi că e bolnav și se chinuiește la învățătură?», insista don Zenati. «Nu, că nu e bolnav. Și, apoi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]