10,170 matches
-
efect perfid al învățământului politic sau tentație a eternului omenesc? - nimeni nu se mulțumește cu propria alegere, încercând să-i alinieze pe alții. Așa se trezesc femeile astea între două vârste, dedicate și neglijate, folosite și nesocotite, cu găleata cu morală și fraze bune la toate răsturnată în cap. Tot ce nu le trebuie, dar parte obligatorie din supliciul cotidian. Fiecare le șmotruiește cum știe, de la mame și mătuși, la soți și superiori, încercând, în numele unui altruism de care s-ar
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]
-
civil Carol al II-lea, adoptat în 1939, dar niciodată intrat în vigoare, a reglementat logodna (art. 135-140), prevederile sale fiind preluate, în mare parte, de NCC. În mod evident, Codul familiei din 1954 nu putea accepta asemenea „practici” contrare „moralei socialiste”, chiar dacă dispozițiile Codului civil privind răspunderea civilă delictuală puteau fi invocate și în atari cazuri. Deși nu este considerată un contract propriu-zis, Logodna este definită de noul Codice drept „promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria”; încheierea ei nu este
Noul Cod Civil: Logodna, o noutate legislativă care nu mai corespunde realităţilor zilelor noastre () [Corola-journal/Journalistic/25231_a_26556]
-
cât pentru spectacolul ideilor în chiar procesul emergenței și cristalizării lor, al unei minți strălucite și imprevizibile în curs de ebuliție, al unei vaste culturi folosite inteligent și uneori busculate creator, deci pentru pedagogia actului critic. Mai puțin, desigur, pentru morala actului critic, despre care colegii săi aveau încă dinainte de război o părere destul de modestă (Sebastian îl consideră „muncit adesea de copilărești vanități”, iar critica lui e „plină de rezerve mintale și de prudențe tactice”, Ralea îl acuză de „eclectism, utilizând
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
de la Brașovținut de Șmilovici, nu prea înțeleg) apoi treceau și pe la Violeta bineânțeles politic, căci nu avea nicio contingență cu tehnică, și pe la Ruleta, și luau de unde era mai ieftin. Diferența de preț în timp ce profesori de o reală valoare și morală și era foarte mică, adică de fapt nu prea era de loc, concurența profesională zăceau în închisori ca Marin Trincă, Emil fiind mare iar târgul mic. Însă, Hora țărănească având de toate Ștefănescu, Apolzan sau Mitică Gușetoiu. până la urmă țăranii
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
material bogat colective de viață, au valoare generozitate, d-l Baciu ne cheamă și și divers, o tematică privind viața și aforistică, de cunoaștere și uneori de pe noi, cititorii, să-i cunoaștem „țara condiția umană actuală, care incită sentință morală. Morala poetului este de el zidită și numai de el știută”, dar spiritele. Impune un stil de meditație practică și se bazează pe faptul că în așternută metaforic pe file de carte. filozofică, o gândire metaforică, pe viață „numai rădăcina contează
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
compasiune, dorim recunoașterea drepturilor Trăim într-o societate în care serviciile sunt cumpărate și vândute. Sexul este unul din aceste servicii, astfel furnizarea de servicii sexuale nu ar trebui să fie incriminată. Condamnare lucrătorilor sexuali din punct de vedere al moralei religioase sau sexuale este inacceptabilă. Toți oamenii au dreptul de a avea propriile moralități religioase și sexuale, așadar morala nu ar trebui să fie impusă sau determinată de o decizie politică. Dorim să avem o societate în care lucrătorii sexuali
Asociaţia prostituatelor "Maria Magdalena" din România a aderat la manifestul prostituatelor din Europa. Vezi aici cerinţele () [Corola-journal/Journalistic/25399_a_26724]
-
aceste servicii, astfel furnizarea de servicii sexuale nu ar trebui să fie incriminată. Condamnare lucrătorilor sexuali din punct de vedere al moralei religioase sau sexuale este inacceptabilă. Toți oamenii au dreptul de a avea propriile moralități religioase și sexuale, așadar morala nu ar trebui să fie impusă sau determinată de o decizie politică. Dorim să avem o societate în care lucrătorii sexuali nu sunt supuși oprobiului public. Condamnăm ipocrizia societății noastre pentru că serviciile noastre sunt utilizate, dar profesia nu ne este
Asociaţia prostituatelor "Maria Magdalena" din România a aderat la manifestul prostituatelor din Europa. Vezi aici cerinţele () [Corola-journal/Journalistic/25399_a_26724]
-
lui Barbu, nu-ți rămîne decît cuviința de a păstra tăcerea. În cazul studiilor amintite, expresia lamentabilă e sporită de inserarea unor citate barbiene, a căror alură stilistică, frapant de mustoasă, împrumută comentariului de fond un timbru meschin de mediocru. Morala? Nu are nici rost să-l comentezi pe Barbu dacă, stilistic vorbind, ai maniera unui chibiț abstract abuzînd de banalități prețioase. Mai înduioșătoare e Mihaela Brut cu Viața spiritului locuind forme perfecte. O incursiune în geneza și emergența limbii barbiene
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
-mi spun povestea. M-a interesat eroul care-și riscă excluderea, aflat pe marginea prăpastiei, care trebuie să devină necinstit ca să rămână în angrenajul social. Vivere pericolosamente... Da, vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista. Altfel, mori. Cam ca Figaro al lui Beaumarchais. Romanul picaresc e marele roman al excluderii. Cartea mea se ocupă de riscul excluderii celor care s-au întors din război. În carte, escrocheria e contaminantă. Oamenii de bine
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
putea fi bogată și prosperă pentru cei aleși sau blestemați de soartă. 714. Cel ce stăpânește Iluzia Vieții stăpânește lumea.De aceea este nevoie de cât mai mult spectacol în care să evolueze 30 D Lestine iterare numeroși magicieni ai moralei și bunăstării iluzorii. 715. Chiar dacă pe Terra va fi în viitor o singură națiune cu actuala Iluzie a Vieții, acea națiune va fi cea mai nefericită din întreaga istorie fiindcă nu va mai cunoaște o altă națiune unde să poată
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
altă parte nu vei afla lumină mai strălucitoare ca și în inima întunericului. 774. Nu există suflet mai luminos decât cel care aspiră din cel mai adânc întuneric al deznădejdii către Lumina Divină a iubirii sale. 775. Unde a fost morala Lui Dumnezeu atunci când a lăsat păcatul în această lume? Nu era mai bine să fi gândit o lume fără păcate și fără posibilitatea de a fi înșelat de Diavol? Chiar nu știa ce va urma? Atunci e grav! 776. Înțeleptul
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
dar și menținerea funcției de magistrat a fost reintrodusă cerința "bunei reputații", existentă în perioada 1992-2005. Secretarul de stat nu a prezentat detalii privind criteriile pe baza cărora va fi definită buna reputație, precizând doar că aceasta se raportează la "morala socială" și "izvorăște din cazuistică". "Pierderea reputației, drept condiție de acces în magistratură, duce la încetarea calității de magistrat", a spus Barac. În ceea ce privește abaterile disciplinare pentru magistrați, sunt prevăzute acele manifestări care aduc atingere onoarei ori prestigiului justiției, săvârșite în
Ministrul Justiţiei va putea porni o acţiune disciplinară contra judecătorilor şi procurorilor () [Corola-journal/Journalistic/24570_a_25895]
-
Călinescu, Vladimir Streinu, Dinu Pillat și atâtor altora. Nu însă în legătură cu lucrările în sine ale istoricului literar și editorului în calitate de contribuții factuale am intenționat să scriu acum, ci cu spiritul care le animă. Despre exigența lor deontologică și, în genere, morală care la Al. Săndulescu atinge exemplaritatea țin să spun două vorbe la această aniversară. Seriozitatea și onestitatea documentării, cultura literară și echilibrul judecăților conferă investigațiilor sale un foarte ridicat grad de credibilitate, virtute cu atât mai de subliniat într-o
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
dar care se tolerează din neputința de a-l exclude definitiv pe celălalt. Din acest motiv, tot ce e cauzal și concret e supus experimentului, intrînd sub jurisdicția științei, iar tot ce e final și transcendent privește sensul vieții și morala, ascultînd de prerogativele religiei. Cînd unul dintre vecini caută să-și extindă puterile asupra celuilalt, conflictul ivit nu poate fi adjudecat în favoarea vreunei părți. Deznodămîntul stă în excomunicări reciproce, dar silueta unui adevăr triumfînd din încleștare nu apare defel. În
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
ce sboară, te urcă spre ea./ Îți dă o slujbă, - îți face carieră,/ Te însori c-o femeie ce face cu ochii/ Și poartă călcîiele înalte,/ Copii nu-ți face, - nu e la modă” etc. (Flăcăul bălai). Consecventă cu această morală contra orașului, nu vrea nici măcar să moară în el, preferînd cîmpul cu flori: „Vreau să mor în noaptea de vară,/ În cîmpul cu miresme de flori,/ Cu cerul încărcat de stele,/ Cu lumină de lună,/ În plină tăcere” (Dorință). Ana
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
și trup, firește) în ele: „Farmecul nopții era triumful voluptății/ Pămîntul răscolea pasiunea cu aroma,/ Luna trimitea dungi deschise umbrii,/ Sfințind iubirea verii în candele cu stele” etc. (Extaz). Altminteri, cînd scrie sfaturi de viață, e luptătoare aprigă și cu morală vitejească: „Fii rege pe suflet și gînd,/ Strînge oaste din zile trăite,/ Și-ncinge o luptă cu soarta,/ Din puterea ne-nvinsei dureri” (Lupta cu soarta). Din păcate, prea se-ncurcă în propriile stări și atitudini. Și se-ncurcă și
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
1”). Opacitatea Ninei Cassian față de tot ce n-o privește direct (adică: beneficii politice și erotice) e sancționată prompt. „Scriitoare mai degrabă celebră decât valoroasă” (p. 118) e o alegație care poate suna, în context, dur. În realitate, nu e. „Morala nu-i spune mare lucru” (p. 135) e o alta din aceeași aparentă categorie. Din nou, se verifică. În esență, lipsa „antenelor etice” nu e o problemă care să intereseze literatura. Dar în momentul în care vorbim despre zestrea memorialisticii
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
eseu. Ci pasiunea. Circumstanțele doar favorizează exercitarea pasiunii: înainte de 1989, acest tip de proză și, respectiv, de publicistică literară erau strict prohibite. Poetul dădea deja bătălii ciclopice cu cenzura pentru salvarea liricii sale erotice, mereu suspectată de „licențiozitate” de către obtuza morală proletară. Nu își putea permite un al doilea front, mult mai aspru. Odată dispărută cenzura, însă, confesivitatea și spiritul dialogal al lui Emil Brumaru și-au găsit matca, într-o publicistică literară pe care pana sa a onorat-o și
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
este vorba despre pseudo-isihasm, în sensul grecesc al prefixului, adică de isihasm mincinos, de pretins isihasm, ca minciună. Autorul pare să conchidă că într-o societate construită pe minciună, pe aparența buneicuviinț e, pe simularea decenței și mimarea respectului pentru morală, isihasmul, chemat să salveze lumea de la descompunere, are proprii săi fanfaroni, proprii săi farseuri, proprii săi șarlatani.“ (p. 331) După lectură ți se face poftă de cadențe moi și de ritmuri leneșe, cu respingerea agitației urbane. Ba chiar ți se
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
estice), dar și ocheadele către actualitatea imediată. De altfel, o observație esențială are în vedere rezultatele în plan mentalitar ale atitudinii TVR-ului față de telespectatori, care din „tribună” se preschimbase într-un fel de „tribunal al poporului” hipermoralizator (în sensul „moralei” socialiste), „un mod de raportare la individ, profund infantilizat”, ce „va avea consecințe importante asupra evoluției societății românești după 1989”. Chiar dacă am lăsat-o la final, la fel de serioasă, în anumite privințe, însă captivantă este povestea scrierii cărții, pe care Alexandru
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
revoluții, Ultima strofă din poezia “La steaua” stigmatizând răul social, “orânduirea rezonează același sentiment unic, ușor cea crudă și nedreaptă”, retorica traductibil, din ultima strofă a poeziei “Scrisorilor” s-a manifestat ca bun tratat “Peste vârfuri”. Armonia perfectă, vraja de morală și educație prin servirea în stelară, mistuitorul dor, nepământescul subsidiar ca model, a “trecutului dor, de altfel, a și pregătit sufletul călător glorios”, anume livrat în aur și catifele în stele peste vârfuri... și deodată regale; dar ceea ce rămâne peste
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
valori autentice este fără de folos. Rezultatul acestui proces îl cunoaștem cu toții iar astăzi, la 10 ani de la începutul schimbării în România constatăm că "omul nou" este încă majoritar. Conspirativismul este la el acasă în România, kitsch-ul este în floare, morală uitată, limba română împărăginită, credința pierdută, "toți ne urăsc" și de aceea îi urîm pe toți! Din cauza atîtor necazuri care ne vin din propriul nostru trecut sîntem tentați să credem că "nașterea din nou" ar fi o soluție, ba chiar
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
a tot ce s-a trăit și mai ales s-a gîndit în ani buni sau în ani cumpliți. Uitarea, fără învățătură de minte, a eroilor și anonimilor, a erorilor și a crimelor, uitarea aceasta înseamnă să pășești senin, fără morală, într-o lume necunoscută, în care orice este posibil. Orice, adică și repetarea experienței. Aceasta este, însă, chiar adevărată stare de barbarie. Ideea unor noi realități este o idee complet eronată. Cum greșită este și părerea că un scriitor adevărat
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
Mihail Bahtin. Principiul dialogic (1981), îi succede suită de studii despre "relația cu celălalt", ilustrînd o semiotica a comunicării, dar și un angajament etic, întemeiat pe analiza unor momente istorice semnificative; dintre ele, - Cucerirea Americii (1982), Noi și ceilalți (1989), Moralele istoriei, Confruntarea cu extremele (1991), Omul dezrădăcinat (1996). Convorbirea transcrisa aici urmărește tocmai acest traseu al reflecției - de la poetica structuralista inițială către acele "morale ale istoriei" în descifrarea cărora omul "depayse" care este Tzvetan Todorov s-a angajat în ultimii
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
întemeiat pe analiza unor momente istorice semnificative; dintre ele, - Cucerirea Americii (1982), Noi și ceilalți (1989), Moralele istoriei, Confruntarea cu extremele (1991), Omul dezrădăcinat (1996). Convorbirea transcrisa aici urmărește tocmai acest traseu al reflecției - de la poetica structuralista inițială către acele "morale ale istoriei" în descifrarea cărora omul "depayse" care este Tzvetan Todorov s-a angajat în ultimii ani cu o pasiune exemplara pentru epoca pe care o traversam și pentru o conștiință de intelectual ce înțelege să rămînă lucid-interogativ în față
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]