418 matches
-
urmele celebrului și controversatului Richard A. Posner ("The Problematics of Moral and Legal Theory", în Harvard Law Review 111, 7 (1998), pp. 1637-1717, The Problematics of Moral and Legal Theory (Belknap Press, Cambridge, 1999)) - susțin în continuare, ca argument împotriva moralismului, că filosofia politică moralistă și argumentarea morală abstractă în general nu au - sau nu pot avea - niciun fel de influență semnificativă în realitate, fie și doar pe termen lung, prin impactul asupra background-ului cultural (Brian Leiter, "In Praise of
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
and Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 455-458, Robert Jubb și Enzo Rossi, "Why Moralists Should Be Afraid of Political Values: A Rejoinder", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 465-468. Vezi și capitolul despre moralismul realismului radical. 38 Rossi nu excelează, din punctul meu de vedere, cel puțin în "Justice, Legitimacy and (Normative) Authority", în privința clarității și preciziei în exprimare și argumentare. 39 Rossi, "Justice, Legitimacy and (Normative) Authority". 40 Mă refer aici, desigur, la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Press, Princeton, 2007), Thomas Christiano, The Constitution of Equality: Democratic Authority and Its Limits (Oxford University Press, Oxford, 2008), Kasper Lippert-Rasmussen, Luck Egalitarianism (Bloomsbury, Londra & New York, 2016) etc. 48 Desigur, așa cum o arată argumentarea din această carte, dezacordul realiștilor față de moralism nu este, în opinia mea, unul tocmai rezonabil, epistemic vorbind, de vreme ce, așa cum încerc să arăt, el are la bază idei și argumente mult mai puțin plauzibile și solide, dacă nu chiar extrem de slabe, prin comparație cu argumentele care susțin moralismul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralism nu este, în opinia mea, unul tocmai rezonabil, epistemic vorbind, de vreme ce, așa cum încerc să arăt, el are la bază idei și argumente mult mai puțin plauzibile și solide, dacă nu chiar extrem de slabe, prin comparație cu argumentele care susțin moralismul. 1 Glen Newey, After Politics: The Rejection of Politics in Contemporary Liberal Philosophy (Palgrave, New York, 2001), p. 2, Matt Sleat, "Realism, Liberalism and Non-ideal Theory Or, Are there Two Ways to do Realistic Political Theory?", în Political Studies (2014), DOI
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Compass 9, 10 (2014), p. 694. 9 Enzo Rossi, "Justice, Legitimacy and (Normative) Authority for Political Realists", în Critical Review of International Social and Political Philosophy 15, 2 (2012), p. 151. 10 Ibidem, pp. 8-9. 11 John Horton, "Realism, Liberal Moralism and a Political Theory of Modus Vivendi", în European Journal of Political Theory 9, 4 (2010), p. 433, Galston, "Realism in Political Theory", pp. 403-404. 12 Paul Raekstad, "Two Contemporary Approaches to Political Theory", în International Critical Thought 5-2 (2015
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Cambridge, 2016, https://reading. academia.edu/RobertJubb. 15 Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009). 16 Galston, "Realism in Political Theory", p. 408. 17 Geuss, Philosophy, Raekstad, "Two Contemporary Approaches", p. 234. 18 Horton, "Realism, Liberal Moralism", p. 433 (sublinierea lui Horton). 19 Newey, After Politics, p. 2. 20 Horton, "Realism, Liberal Moralism", p. 433. 21 Ibidem, p. 434. 22 Geuss, Philosophy, p. 8. 23 Glen Newey, "Two Dogmas of Liberalism", în European Journal of Political Theory
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Press, Princeton, 2009). 16 Galston, "Realism in Political Theory", p. 408. 17 Geuss, Philosophy, Raekstad, "Two Contemporary Approaches", p. 234. 18 Horton, "Realism, Liberal Moralism", p. 433 (sublinierea lui Horton). 19 Newey, After Politics, p. 2. 20 Horton, "Realism, Liberal Moralism", p. 433. 21 Ibidem, p. 434. 22 Geuss, Philosophy, p. 8. 23 Glen Newey, "Two Dogmas of Liberalism", în European Journal of Political Theory 9 (2010), p. 450. 24 Ibidem, p. 452. 25 Ibidem, p. 453. 26 Rossi, "Justice, Legitimacy
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
p. 8, Bernard Williams, In the Beginning, p. 3, Richard Bellamy, "Dirty Hands and Clean Gloves: Liberal Ideals and Real Politics", în European Journal of Political Theory 9 (2010), pp. 412-430. 33 În propriile lor investigații ale obiecțiilor realiste împotriva moralismului, Jonathan Leader Maynard și Alex Worsnip ("The Realist Narrative about 'Ethics-First' Political Philosophy", Draft, 2016, http://www.alexworsnip.com/downloads/RNAEFPP.pdf) sau Alice Baderin ("Two Forms of Realism in Political Theory", în European Journal of Political Theory 13, 2
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Alice Baderin ("Two Forms of Realism in Political Theory", în European Journal of Political Theory 13, 2 (2013), pp. 132-153) se rezumă la concluzii mult mai politicoase față de realiști. Maynard și Worsnip, spre exemplu, observă doar că portretizarea realistă a moralismului este "sever incorectă", că realiștii tind "să interpreteze în mod greșit obiectivele, susținerile, ambițiile și metodele curentelor de opinie din teoria politică pe care le critică" și că "multe dintre obiecțiile realiste sunt obiecții împotriva unor poziții pe care moraliștii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
obiecțiile realiste sunt obiecții împotriva unor poziții pe care moraliștii nu le împărtășesc" (Maynard și Worsnip, "The Realist Narrative"). 34 Mă refer aici la Edward Hall și la argumentarea sa din "The Limits of Bernard Williams's Critique of Political Moralism", în Ethical Perspectives 20, 2 (2013), pp. 217-243, invocată și în una dintre notele de subsol din finalul primului capitol. 35 De altfel, nu spun nimic nou dacă amintesc că, în ciuda legitimării lor pe căi diferite - argumentarea de tip instrumental
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de organizare politică "de dreapta". Cea mai bună comparație în acest sens mi se pare comparația între John Rawls (A Theory of Justice. Revised Edition (Belknap Press, Cambridge, 1999) sau Justice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001), din partea moralismului) și Stephen L. Elkin (Reconstructing the Commercial Republic: Constitutional Design after Madison (University of Chicago Press, Chicago, 2006), din partea realismului), care, în ciuda diferențelor metodologice și de strategie de argumentare evidente (de altfel, Elkin este unul dintre cei mai duri critici
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Lorna Finlayson ("With Radicals Like These, Who Needs Conservatives? Doom, Gloom, and Realism in Political Theory", în European Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/147488511456 8815), însă în lista lucrărilor care au sugerat astfel de argumente în apărarea moralismului merită incluse, desigur, și altele (spre exemplu, Thomas Hurka, "Review of Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics", în Notre Dame Philosophical Reviews 2009, https://ndpr.nd.edu/news/23887-philosophy-and-real-politics). 40 Cel puțin interesante sunt, din punctul meu de vedere, și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
spre exemplu, Thomas Hurka, "Review of Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics", în Notre Dame Philosophical Reviews 2009, https://ndpr.nd.edu/news/23887-philosophy-and-real-politics). 40 Cel puțin interesante sunt, din punctul meu de vedere, și observațiile referitoare la relația dintre moralism și teza autonomiei politicii față de moralitate ridicate în Eva Erman și Niklas Möller, "Political Legitimacy in the Real Normative World: The Priority of Morality and the Autonomy of the Political", în British Journal of Political Science 45, 1 (2015), pp.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Value of Equality", în The Journal of Politics 77, 3 (2015), pp. 679-691, Robert Jubb, "A Realistic Egalitarianism", în Juncture (2016), în curs de apariție, https://reading.academia.edu/RobertJubb sau Matt Sleat, "The Value of Global Justice: Realism and Moralism", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088216628323. 45 Precum Ronald Dworkin în Law's Empire (Belknap Press, Cambridge, 1986), Freedom's Law: The Moral Reading of the American Constitution (Harvard University Press, Cambridge, 1996), "The Majoritarian
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Baderin este, cu alte cuvinte, ceea ce am observat și noi în nota precedentă: că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt de încheiere Referințe bibliografice Indice de autori Indice de concepte fundamentale Abstract Résumé
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și noi în nota precedentă: că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt de încheiere Referințe bibliografice Indice de autori Indice de concepte fundamentale Abstract Résumé
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt de încheiere Referințe bibliografice Indice de autori Indice de concepte fundamentale Abstract Résumé
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
defavorizeze țara în care mișcarea muncitorească este cea mai puternică. Lenin și pacea Lenin* consideră inutilă o acțiune preventivă în caz de criză internațională, dat fiind că „imensa majoritate a muncitorilor va tranșa inevitabil în favoarea propriei burghezii”. Pentru evitarea impasurilor moralismului, el carcaterizează un conflict determinând „condițiile istorice din care rezultă un război, clasele care-l duc și scopul pe care acestea îl urmăresc”, pe atât este de adevărat faptul că „nu caracterul defensiv sau ofensiv al războiului, ci interesele luptei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Political Traditions and Contemporary Problems, University Press of America, Washington, DC, 1982. Thompson, Kenneth W., Diplomacy and Values, University Press of America, Washington, DC, 1984. Thompson, Kenneth W., Ethics in Foreign Policy, Transaction Books, Rutgers, NJ, 1984. Thompson, Kenneth W., Moralism and Morality, University Press of America, Washington, DC, 1984. Thompson, Kenneth W., Traditions and Values, University Press of America, Washington, DC, 1984. Weldon, T.D., States and Morals, McGraw-Hill, New York, 1947. Vezi și cărțile lui Carr, Morgenthau și Thompson menționate pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Coșbuc Mateevici Goga, ca "poezie strigăt existențial, oracular mesianică și înverșunat-pamfletară", reluarea în dezbatere a unor constante neoromantice vierene din perspectiva întoarcerii la "matricea românismului" în stare să refacă întregul dezmembrat", poetica preaplinului evocată prin "trăirismul organic" transfigurat finalmente în moralism și mesianism", precum și textualizarea postmodernistă de care Grigore Vieru nu e străin, comentate de criticul chișinăuian, la fel și diversele aspecte menționate de către majoritatea exegeților și confraților de condei sunt aduse în prim-plan, constituindu-se astfel într-un argument
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
introdus samavolnic în această nouă sectă și îi previn pe adevărații mei prieteni și pe eventualii internauți că, intrând în comunicare cu portretul meu de pe Facebook, intră în comunicare cu o stafie. Patru feluri de a practica morala Morala, moralitatea, moralismul, moralizarea sunt, de vreo douăzeci de ani, cuvinte-vedetă ale lumii românești. Toată lumea se simte îndreptățită să ju dece pe toată lumea, toată lumea e foarte exigentă și foarte competentă, când e vorba să-și pună semenii în insectarul derapajului etic. Pe de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
impersonalul se pentru a-ți da locul propriu, pornind de la care lucrurile și faptele ce pot căpăta obiectivare, smulgându-te astfel din statutul de umbre. Să învățăm acceptarea oamenilor cu care avem și divergențe, smulgându-ne astfel din atracția pentru moralismul facil. * Pretenția unui jurnal de idei este de a proiecta un sine obiectiv, mijlocitor al unei ocazii pentru intersubiectivitate. Gestul de a dedica o carte ascunde încercarea de a-ți evidenția punctele de mediere cu societatea, forma pe care comunitatea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care trece peste puterile cunoștinței noastre. Există un arhitect al lumii, creator providențial și atotînțelept. Totuși nu se sfiește a-l recunoaște ca foarte „șubred” căci el trece prea ușor cu vederea peste suferințele și dizarmoniile din lume. * Rostul ideilor. Moralismul. Ideile transcendentale, ca simple ipoteze, păstrează încă o valoare în sistemul cunoștințelor noastre: ele sunt teme, principii regulative ale cunoștințelor, care ne îndeamnă să nu ne oprim la rezultatele zise „definitive” în pătrunderea universului, ci să cercetăm tot mai departe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
încerce să treacă prin ,,chinurile iadului în jurul globului eliberându-i pe oameni". În 2005, când a murit Kennan, realismul era din nou în vogă. Președintele Bush condusese țara în clocotul Orientului Mijlociu, și mulți din criticii săi au sugerat că moralismul wilsonian era cauza. În timp ce despre președintele Bush senior se spunea că ar fi organizat o politică externă riguros pragmatică, fiul său a argumentat că America are ,,o chemare de dincolo de stele"19 de a scăpa lumea de rele. În timp ce bătrânul
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
deosebit când e vorba de semenii săi și nevoile lor. E libertatea de a ieși fericit din temniță, unde-l cunoscuse pe Hristos, libertatea de a mărturisi în Crezul Ortodox ce-i aparține următoarele: Dau puțină importanță filosofiei, argumentelor istorice, moralismului, estetismului și erudiției, care toate nu-s de o ființă cu dreapta credință liberă, nemotivată, pascaliană. Nu-mi fac iluzii, i-am citit pe existențialiști, dar nici nu văd totul numai în negru, știu că lumea e neunitară și surprinzătoare
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]