1,093 matches
-
opera lui Spencer, preluată din Franklin H. Gidding, în traducerea lui N. Finkelștein (2/1904), este un studiu monografic ce insistă pe raționalismul științific al teoriei dezvoltării universale. Capitolul în care R.i. excelează este acela al comentariului socio-ideologic sau moralizator, selectat din scrisul unor autori străini (adesea nume celebre), în transpuneri de obicei nesemnate și fără specificarea sursei. Apar astfel pagini din Victor Hugo, Aldous Huxley, Maupassant, Tolstoi, A. Lefèvre, William Thackeray, Mirabeau, Paul Lafargue sau chiar din Rabelais, alături de
REVISTA IDEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
au și apărut o serie de scrieri. A mai semnat D.R.R., Dim. și cu pseudonimele Max și Stal. Și-a pierdut viața într-un accident de automobil. Localizările și prelucrările lui R. sunt farse ușoare, frivole, deși cu unele porniri moralizatoare, bizuindu-se pe comicul de situații, mai rar pe acela de limbaj sau chiar onomastic, unde ar exista și un început de tipizare. Totul se sprijină pe quiproquo; ițele se încurcă și se descurcă rapid, din zăpăceala generală iscându-se
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
concrete din partea părinților față de propriii copii (și față de alte persoane) în a-i învăța pe aceștia să fie binevoitori, amabili, buni la suflet. Autorul marchează două lucruri notabile: (1) manifestările specifice ale părinților sunt de departe mai eficiente decât predicile moralizatoare abstracte și (2) în ciuda influenței crescânde a mass-media, determinarea parentală e decisivă. El mai face observația importantă că, deși experiențele întregii copilării sunt importante, cele din perioada școlii elementare apar cruciale. În această perioadă se adaugă rolul socializant general al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cercetările grupate în jurul comportamentului prosocial au elaborat răspunsuri pertinente la întrebări de acest gen, ce merg pe linia îmbinării factorilor biologici cu cei sociali, a responsabilității difuze și a costurilor și beneficiilor. Apropo de diferența dintre explicațiile științifice și înduioșările moralizatoare, ceva asemănător s-a petrecut pe marginea episodului în care o femeie și-a dat foc în fața Primăriei din Pitești, asistată de un public destul de numeros. Atunci, comentatori ai vieții sociale de la noi din țară s-au grăbit să recurgă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adevărat și a-i da semnale că faci asta. Carl Rogers (1961) relevă și principalele bariere ce pot interveni în comunicarea verbală, printre care esențiale sunt: tendința de a-l critica pe celălalt și de a-i vorbi în termeni moralizatori, de a-l judeca, punându-i etichete, începând de la unele foarte grave cum ar fi „ești un neserios”, „ești un incapabil”, până la unele mai „nevinovate”, dar tot cu efect disfuncțional, ca, de exemplu: „ești prea îngăduitor”, „ar trebui să fii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de Zaharia Bârsan, Otilia Cazimir, Volbură Poiană-Năsturaș, I.U. Soricu, Ovidiu Hulea, Const. Goran, Vasile Militaru, I.V. Spiridon ș.a. În rubrica „Să mai și râdem” se reiau versuri umoristice de Th. D. Speranția. Proza, adeseori cu conținut religios sau moralizator, a apărut în anumite perioade în rubricile „Să mai spunem o poveste frumoasă” și „Istorioare mici cu înțeles mare”. Cu proză colaborează Ion Ciocârlan, Șerban Brâncoveanu, Mircea Suciu-Sibianu, Aurel Nanu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a.; se reproduce și un fragment din Cântarea
LUMINA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
atmosferă poematică, structurată potrivit cerințelor genului dramatic, iar arhitectonica lucrărilor este concepută cu rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul vădește o constrângere procustiană a logicii întâmplărilor și a comportamentului personajelor, care trebuie să evolueze, rigid, către un deznodământ prestabilit. Tenta moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și nonconformismul funciar al autorului rimând inevitabil cu un astfel de teatru strunit. Amon-Ra, poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianță dominată egal de perfidie și de inocență
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
lui Ștefan cel Mare, criticând decăderea morală a boierimii din vremea sa. Pe urmele lui Asachi și înainte de Eminescu, el evoca mitul dacic (Geniul vechi al românilor și românii de azi). Deși legat de epoca premergătoare generației pașoptiste prin tendința moralizatoare și elemente clasiciste, S. se alătură generației „Daciei literare” în elogiul înălțat patriei și trecutului eroic, prezent în poezie și în câteva articole (Suceava și Alessandru cel Bun în secolul al XV, Domnul Moldovei, marele Ștefan al VI și bravul
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
micului târg provincial o sfârșește rău. Subiectele, deși banale, capătă o notă originală, deoarece Ș. este un bun povestitor, are un fel de exactitate neutră în expunere, nu se implică și nu încearcă o organizare a epicului în scop demonstrativ, moralizator sau estetizant. Interesantă este Băieții de la grădină, probabil o reconstituire autobiografică a studenției într-o instituție destul de specială, cu o organizare cvasimilitară: mici drame și aventuri, câteva tipuri de studenți și profesori, totul sigur, cu bun-simț și umor, agrementat cu
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
interviuri cu dramaturgi și actori. Mai târziu va fi redactor al emisiunilor radiofonice de teatru pentru copii. Ca dramaturg, debutează în 1954, când îi este reprezentată piesa Drumul soarelui. Genul dramatic abordat de S. este unul minor: comedia cu intenții moralizatoare, altoită pe un scenariu stereotip, cu mesaj ideologic. Problematica, tratată în maniera unui pedagog care se străduiește să aibă umor, o constituie investigarea unor aparente crize sau conflicte interioare socotite specifice tinereții, ca în Un tânăr cu pretenții (1978), Răspântia
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
o satiră destul de facilă a arivismului, însă personajul central, un tânăr snob preocupat și de teoretizarea metodelor inteligenței sociale, se reține. Când scrie teatru pentru copii - Taina băiatului timid (1969), Teză la limba română (1973) ș.a -, S. dublează accentul moralizator și supapele comice pornind de la pretexte dramatice inconsistente. De pildă, taina băiatului timid e că scrie versuri. Cele mai cunoscute piese din această categorie sunt îndelung jucata Nota zero la purtare (1957, scrisă în colaborare cu Octavian Sava) și Comoara
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
va fi trădat de materialul său poetic, natura umană. În proză, cursivă și fără vreun efort vizibil în scriitură, S. „face analize psihologice dintre cele mai subtile într-un limbaj instructiv și precis” (Alex. Ștefănescu), fără să abuzeze de formulările moralizatoare. SCRIERI: Lume mică, lume mare, București, 1971; Zăpezile de jertfă, București, 1974; Fără de pierdere, ca o iubire, București, 1976; Cartea jocurilor, București, 1978; Reverberata, București, 1978; Cușca de aer, București, 1980; Rouă și scrum, București, 1982; Cartea pădurii, București, 1985
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
a determinat să se apropie de poziția susținută de papa Leon cel Mare. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 68A, 1972 (Expositio Psalmorum; Liber Sententiarum: P. Callens, M. Gastaldo). b) Poezia lui Prosper Om cultivat, Prosper a compus și o poezie puternic moralizatoare, fapt ce l-a determinat pe Fontaine să definească poezia lui Prosper și a epocii sale drept „examenele de conștiință ale secolului al V-lea”. A scris multe feluri de poezii: epigrame împotriva unui critic al lui Augustin, pe care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu va fi nicicînd) o credință sădită în sufletele oamenilor. El a vrut să denunțe lipsa de entuziasm a creștinilor pentru a sublinia starea gravă în care se găsea Biserica. b) Către Biserică O astfel de atitudine nu e doar moralizatoare, așa cum au observat cei mai mulți cercetători, ci și foarte angajată: e o atitudine profetică, așa cum bine a înțeles Leonardi. într-adevăr, e tipică pentru profet acuzația de idolatrie adresată lumii necreștine, îndepărtate de Dumnezeu; tocmai în starea aceasta se găsește Biserica
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
meditație și exortația morală. Poetul vrea să arate căile ce trebuie urmate pentru a merita viața eternă, de care nenorocirile din prezent ar trebui să-l apropie tot mai mult pe creștin: de aceea, întregul poem este înțesat de motive moralizatoare și didactice care îndeamnă - cum se întîmplă în general cu toate poemele poeților galici - la deplina convertire. Pacea și prosperitatea de odinioară sînt departe; acum, oamenii trebuie să ducă o viață mai curată; lumea a îmbătrînit și devastările barbarilor arată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Pop-Reteganul. I-au urmat Ioan Baciu (1899-15 iulie 1901), Simion P. Simion (până la 15 decembrie 1901) și Victor Onișor. Revista oferă, așa cum se anunță în primul număr, beletristică, literatură populară, note și recenzii. Trăsătura comună a scrierilor este „instructivă și moralizatoare”. R.i. se așază, astfel, în linia publicațiilor de familie care s-au tipărit în Transilvania spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Cu versuri și proză colaborează George Simu, Elena Voronca, Maria Ciobanu, I. G. Sbiera. S-au republicat și
REVISTA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289218_a_290547]
-
Ies, astfel, la intervale scurte, aproape douăzeci de volume, unele recenzate sever de G. Ibrăileanu și Ilarie Chendi. Chiar titlurile indică devalorizarea anecdotelor lui S., devenite, din „populare”, „botezate”, „sărate”, „afumate”, „piperate”, „împănate”, „de post”, „marinate”, „cu noroc” etc. Intenția moralizatoare, o constantă a scrisului său, se manifestă și în piesele de teatru, sătesc sau pentru școlari - Teatru (I, 1894), Ce face beția (1900), De necaz (1900), Lângă pământ (1901), Ce poate lenevia (1908), Teatru de familie (1912), Curcanii (1922), Neamul
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Mihai Cimpoi). La polul opus se află fatalitatea alienantă a pasiunii din drame și tragedii (Magdalina păcătoasa, Răzbunarea unei nebune, Logodnica țarului), susținută în planul construcției de contrastul și de situațiile limită specifice romantismului, dar minată de convenționalul constantei tendințe moralizatoare. Unele piese au fost interpretate la Cernăuți de Societatea „Armonia”. Povestirile din volumele Trei suveniri (1890), Caleidoscop literar (1895) și Răsunete din Basarabia, fantezii, amintiri, episoade din viața românilor basarabeni, sunt scrise într-un stil elegant și erudit. Autorul favorizează
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
creații populare, cu deosebire datorită elementelor fantastice, care o apropie de basm și îi potențează expresivitatea. În Transilvania și în Moldova de Nord circulă tipul de baladă cunoscut sub numele Fratele și sora, în care domină caracterul nuvelistic și tendința moralizatoare. Aici fratele, fecior de însurat, o cere pe soră de la mama lui sau îi cere surorii să se căsătorească cu el. Înspăimântată, sora (sau mama) încearcă să îl abată de la această intenție, trimițându-l în lume să își caute altă
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
pe lumea cealaltă ea va fi văduvă, căci bărbatul va avea de soție femeia dintâi și viceversa” 437. „Măicuță bătrână...” Văduvele populează dens literatura populară. Ele apar frecvent în basme (și în epica de mici dimensiuni și cu un haz moralizator ce cuprinde snoavele 438), unde mama eroului - chiar fără a i se declara explicit „starea civilă” - este adesea inclusă în această categorie: femeie, în vârstă de multe ori, cu (unul sau mai mulți) copii, dar fără bărbat (prezența acestuia fiind
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de demult de Charles Perrault. Un interviu cu Ion Minulescu e realizat de Al. Popescu-Negură. Mai sunt incluse în sumar articole pe teme de actualitate literară, aparținând lui Liviu Rebreanu, N. Davidescu, Mircea Dem. Rădulescu. Se oferă cititorului și pilde moralizatoare (Simion Mehedinți), aforisme și cugetări (N. Iorga). D. V.
SOLIDARITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289786_a_291115]
-
plăcerii. Tragicul și comicul, În plan cultural, sunt cele două modele a căror semnificație este atât psihologică, cât și morală, având ca scop reproducerea suferinței sau a plăcerii, obiectivate În exterior ca situații de viață exemplară, cu soluții finale cathartice, moralizatoare. Am dori numai să le subliniem funcția și semnificația culturală și psihomorală. Vom analiza În continuare principalele forme de ritualuri culturale prin care sunt manifestate suferința sau plăcerea, atât În plan individual, cât și În plan colectiv. 1. Ritualuri care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a concepe nuvela rurală și dorind, parcă, să ofere, prin subiecte și intrigă, lecții de morală, ajunge la un deznodământ tragic. Așa se întâmplă în Pădureanca, unde, ca în multe nuvele scrise după 1881, acordă o însemnătate aparte elementelor moralizatoare: Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, se îndrăgostește de Simina, fată săracă și frumoasă, iubită și de Șofron, argat la curtea lui Busuioc. Nehotărât și fără să poată trece peste convențiile sociale ca să o ia în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
însuși va respecta aceste principii atunci când scrie basme și povești. Cel dintâi basm publicat este Zâna Zorilor (1872), căruia i-au urmat Florița din codru, Doi feți cu stea în frunte ș.a. Plecând de la modele populare, S. recurge la elemente moralizatoare și realiste din viața rurală. La fel procedează și în cazul ciclului despre Păcală, erou ale cărui aventuri îl preocupă în câteva rânduri: Păcală în satul lui, Stan Bolovan, Petrea Prostul. Cu predispoziții de moralist, scriitorul observă atent mediile diverse
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
în „Rampa nouă ilustrată”) și În fața mării (publicată în 1973 în „Manuscriptum”) atestă faptul că scriitorul era conștient de înclinația sa spre teatru. Împreună cu Victor Eftimiu traduce în 1912 drama Păpușile de Pierre Wolff. A compus și proză scurtă: narațiuni moralizatoare, caracterologice și cu intenție satirică, evocări. Încă demne de atenție rămân meditațiile lirice sub forma poemului în proză (gen ce atinge apogeul la noi în această epocă, sub semnul poeticii simboliste), construite în jurul unei propoziții-nucleu, reiterată astfel încât să centreze și
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]