3,037 matches
-
pentru o intensitate a laserului ce nu depășește cu mult pragul de ablație. Astfel, în cazul paletei din aliaj de aluminiu, se poate constata cu ușurință că se obține un profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu o morfologie total diferită de cazul în care se utilizează lasere cu impulsuri de durata nanosecundelor. Prin intermediul microscopiei electronice SEM, se poate observa caracterul nepulsatoriu al inscripționării rezultate, în timp ce adiacent zonei topite apar mici structuri amorfe rezultate din porțiuni de material topit
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X 6.000 167 Rezultatele experimentale obținute pe proba din aliaj de titan Și în cazul paletei din aliaj de titan, se poate constata cu ușurință că se obține un profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu o morfologie total diferită de cazul în care se utilizează lasere cu impulsuri de durata nanosecundelor. Și aici se constată că fasciculul de inscripționare creează o zonă îngustă de marcare, ce este însoțită de-o parte și de cealaltă a zonei topite
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a zonei de fund a marcajului. Se poate observa microrelieful rezultat în urma solidificării. Mărire X 16.000 În concluzie, pentru toate cele patru materiale studiate, se poate constata obținerea unui profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu o morfologie total diferită de cazul în care se utilizează lasere cu impulsuri de durata nanosecundelor; în cazul marcajului femtolaser, contururile sunt mult mai bine precizate. Pentru marcajul ce reprezintă topirea propriu zisă, valorile dimensiunilor corespunzătoare se situează la circa jumătate din
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Traian Liviu Birăescu. În domeniul lingvistic se remarcă cercetări de lexicologie (Marin Buca, Ivan Evseev, Richard Sarbu, Maria Sarbu), de stilistica, istoria stilisticii (G. Ivănescu, Ileana Oancea, St. Munteanu, Felicia Giurgiu), istoria limbii (Doina David), dialectologie (Ionel Stan, Vasile Frățilă), morfologie (Rodica Popescu, I. Muțiu). Articole aplicate limbilor franceză, engleza și germană semnează Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Aurelia Turcu, Yvonne Lucuța. După 1990 secțiunile și colaboratorii se diversifica. Semnează cercetători din Italia și Franța (Alexandru Niculescu, Giuseppe Picillo, Teresa Ferro, Nelly
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
Frazer. Vezi și Marcel Mauss, Henry Hubert, Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 5 și p. 41. 197 Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993, p. 38. 198 "Triburile au o dublă morfologie: dispersate de la sfârșitul primăverii pentru vânătoare, pentru culesul rădăcinilor și al suculentelor fructe de munte, pentru pescuitul fluvial al somonului, când începe iarna ele se întâlnesc în ceea ce numim "orașe". Și atunci, în perioada acelei concentrări, începe o stare de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
vieții 150 Inițierile 161 Riturile calendaristice 166 Rituri de trecere moderne 173 Liminalitatea 176 Riturile În mișcare 183 Procesiuni și parade 183 Pelerinajul 192 Pelerinajele moderne 207 Granițe și Întrepătrunderi 213 Sărbătoarea și carnavalul 215 Structura sărbătorii 216 Carnavalul 221 Morfologia carnavalului 226 Modele teoretice 233 Charivari 237 Riturile politice 243 În slujba Puterii 245 Sărbătorile politice 249 Comemorările 253 Inaugurările și vizitele oficiale 261 Riturile de trecere În câmpul puterii 266 Parade, demonstrații și reuniuni politice 271 Riturile de rebeliune
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nesfârșite despre animism, mana, totemism sau despre ansambluri ceremoniale precum șamanismul, vrăjitoria, inițierea, carnavalul ori charivari), utilitatea lor, ca instrumente taxonomice și surse pentru reflecții teoretice, este indiscutabilă. Ceea ce mi-am dorit să ofer prin această lucrare a fost o morfologie a fenomenelor ceremoniale și mitologice. Termenul morfologie poate să pară desuet, În contextul actual al dezbaterilor antropologice, context dominat de moda „antropologiei critice”. În ultimele decenii, antropologia s-a confruntat cu o reevaluare critică a statutului ei de știință și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ansambluri ceremoniale precum șamanismul, vrăjitoria, inițierea, carnavalul ori charivari), utilitatea lor, ca instrumente taxonomice și surse pentru reflecții teoretice, este indiscutabilă. Ceea ce mi-am dorit să ofer prin această lucrare a fost o morfologie a fenomenelor ceremoniale și mitologice. Termenul morfologie poate să pară desuet, În contextul actual al dezbaterilor antropologice, context dominat de moda „antropologiei critice”. În ultimele decenii, antropologia s-a confruntat cu o reevaluare critică a statutului ei de știință și a „scientificității” metodelor ei. Aceste dezbateri, violente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acte divinatorii, vindecarea magică, utilizarea relicvelor etc.), ale sacrificiilor și ofrandelor, ale riturilor de trecere (inițieri și probe de consacrare) și ale sărbătorii. De asemenea, miturile eroice conțin structuri epice din miturile cosmogonice, escatologice și etiologice. Pentru a permite Înțelegerea morfologiei complexe a acestor constructe simbolice, am renunțat, În mod programatic, la relativizarea categoriilor constitutive, prin operațiile specifice antropologiei critice: a) sublinierea caracterului local al fiecărui context și a imposibilității traducerii exacte, În plan lingvistic, și adecvate, În plan conceptual, a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
greu de găsit și sunt contrazise de numeroase cazuri particulare. Scepticismul exegeților răzbate din numeroase formule: „Nu există o singură definiție a mitului, nu există o formă platonică În funcție de care să poată fi măsurate textele concrete. Miturile diferă enorm În ceea ce privește morfologia și funcțiile lor sociale” (G.S. Kirk, 1970, p. 7; aceeași idee și la J. Fontenrose, 1971, p. 53); „Noțiunea de mit, chiar dacă a fost redefinită, aprofundată și analizată de sute de ori, este departe de a fi clarificată” (P. Smith
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este definită ca o formă aparte de dar, care poate fi adresat unei alte persoane sau unei divinități (A. Child, I. Child, 1993, p. 71; J. Henninger, 1987, p. 544; J. Van Baal, 1976, p. 161). O definiție și o morfologie mai elaborată este realizată de R. Firth: Obiceiul de a face ofrande religioase este o parte dintr-un complex de acțiuni, bazate pe concepția transferului de bunuri sau servicii de la o persoană către altă persoană sau către o entitate oarecare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
locul și timpul sacrificiului, destinatarul sacrificiului, scopul sacrificiului, semnificațiile simbolurilor folosite, trăirile participanților (vezi discuțiile din J. Beattie, 1980, pp. 30-33; A. Baumgarten, 2002; J. Henninger, 1987, vol. XII, pp. 544-550; M. Mauss, H. Hubert, 1997). În esență Însă, o morfologie accesibilă a sacrificiului se poate Întemeia pe trei elemente: actorii (sacrificatorul, divinitatea și comunitatea), obiectul (sacrificatul) și actul sacrificial propriu-zis (medierea). Actorii sacrificiului Cel mai adesea, persoana care performează sacrificiul este un oficiant consacrat În plan social sau religios: cercetările
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
numeroase manifestări ritualice și mitologice, indiferent de conținutul și scopul lor imediat. Tipologia riturilor de treceretc "Tipologia riturilor de trecere" La Începutul secolului trecut, savantul francez Arnold Van Gennep a lansat sintagma de „rituri de trecere” și a oferit o morfologie, valabilă și astăzi, a acestora: Dată fiind importanța lor, mă consider Îndreptățit să deosebesc o categorie specială de rituri de trecere, care se descompun, În urma analizei, În rituri de separare, rituri de limită și rituri de agregare. Cele trei categorii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cele mai importante rituri calendaristice sunt asociate schimbării „crugului”, adică Încheierii unui ciclu și Începerii altuia nou (fie el an solar, an lunar sau grup de ani, precum secolul sau mileniul). Th. Gaster (1987, vol. XIII, pp. 148-150) propune o morfologie a riturilor calendaristice În funcție de patru mari familii de ceremonii. a) Riturile de mortificare precedă momentul de trecere și au ca scop semnalarea simbolică a crizei produse de slăbirea vechilor puteri divine (spre exemplu, soarele la solstițiul de iarnă) și pericolul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exercitare a puterii, exagerarea (excese ale unor gesturi licențioase, excese de consum alimentar), suspendarea temporară a normelor (M.J. Goldwasser, 1987, vol. III, p. 98); inversarea rolurilor, competiții variate, hibriditatea, crearea de noi ierarhii, teatralizări stradale (R. Schechner, 2004, p. 9). Morfologia carnavaluluitc "Morfologia carnavalului" În prezentarea elementelor definitorii ale carnavalului voi urma, În linii mari, modelul propus de Roberto Da Matta (1991), ale cărui studii, deși ancorate numai În tradițiile braziliene, oferă una dintre cele mai profunde și mai stimulatoare conceptualizări
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
puterii, exagerarea (excese ale unor gesturi licențioase, excese de consum alimentar), suspendarea temporară a normelor (M.J. Goldwasser, 1987, vol. III, p. 98); inversarea rolurilor, competiții variate, hibriditatea, crearea de noi ierarhii, teatralizări stradale (R. Schechner, 2004, p. 9). Morfologia carnavaluluitc "Morfologia carnavalului" În prezentarea elementelor definitorii ale carnavalului voi urma, În linii mari, modelul propus de Roberto Da Matta (1991), ale cărui studii, deși ancorate numai În tradițiile braziliene, oferă una dintre cele mai profunde și mai stimulatoare conceptualizări ale acestui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reușitei (implicit, consacrarea liderului sau a grupului politic prin acest fapt) și mai puțin implementarea ei efectivă În sistemul economic și social. Într-una dintre cele mai subtile investigații antropologice ale unui ritual politic de inaugurare, Marc Abélès (1990a) prezintă morfologia unui șir de inaugurări și de alte rituri politice efectuate de președintele François Mitterand În 14 februarie 1986: a) sosirea la Nevers, la ora 11.00, cu un tren special, pentru inaugurarea noii gări de aici (timp de 30 de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Stanislav, Dragoslav-nume purtate la început de năvălitorii slavi, apoi de strămoșii românilor. Influența slavă asupra autohtonilor daco-romani a fost mai puternică decât influența germană asupra locuitorilor apuseni (galo-romani). Influența slavă este minimă în fonetică, dar este mult mai însemnată în morfologie, în domeniul derivărilor, prin sufixe și prefixe, aceasta este considerabilă. Astfel, ca prefixe, slv. nea înlocuit pe lat. in-, ceea ce a dus la numeroși compuși: neadevăr, nebun, necopt, negreșit, necioplit, nenorocire; apoi răz(lat. răs) ca în cuvintele: a răzbi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu, sfânt, stareț, vlădică, blagoveștenie și multe altele. Trebuie precizat faptul capital că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mărunte”, „Recenzii”, „Cronici”. Majoritatea rubricilor tind să devină tematice, abordând probleme de istorie, limbă, folclor, artă, etnografie. Printre colaboratori figurează N. Iorga (Note asupra încă unui „Câmpulung” muntean: Chioajdele), Vasile Grecu (Versiunile românești ale erminiilor de pictură bizantină), Leca Morariu (Morfologia verbului predicativ român), Gr. Nandriș, Oreste Luția, Al. Bocănețu, N. Grămadă, D. Marmeliuc, C. Brătescu, Claudiu Isopescu, Teodor Bălan, Simion Rali, R. Cândea ș.a. După o secțiune de studii temeinice și bine documentate, însoțite uneori de un bogat material iconografic
CODRUL COSMINULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286321_a_287650]
-
la București. După un timp, în anul școlar 1847-1848 e institutor pe numele său, Ioan Codrea, la o școală elementară din Ploiești. Câștigat de tezele lingvistice ale școlii latiniste, C.-D., semnând Ioane Germaniu Codru, scoate acum o lucrare de morfologie, Rudimentele gramaticei române (1848), respectând cu sfințenie principiile lui Aug. T. Laurian. În timpul revoluției de la 1848, N. Bălcescu îl trimite comisar de propagandă în județul Prahova. Un patetic Adio la 1848 avea să apară în „Foaie pentru minte, inimă și
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
Graiul bănățean (I-II, 1926-1934) și Studii asupra folclorului bănățean (I, 1930). Prima lucrare se ocupă de „dialectul bănățean” și conține și un glosar cuprinzând explicarea unui mare număr de termeni regionali. Cea de a doua intenționează o abordare a morfologiei și esteticii folclorului din zona de vest a țării, cu referiri la principalele direcții tematice și cu prezentarea aplicată a două specii, balada și ghicitorile. Rezultatul acestor constante preocupări pentru folclorul din Banat este de redusă valoare științifică, C. dovedindu
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Altele osândesc mecanica dogmei și fățărnicia clerului ori procesele sociale nocive: lichelismul, paralizarea energiilor țării (Ploșnițele, Năpârca, Baroane, Omul cu ochii vineți). Desfigurarea bestială sau hidoasă a omului, traducând-o pe cea morală, paiațele anapoda, colajele eterogene, arătările cu o morfologie cvasifantastică, vermina foșgăitoare din pamflete trec în sfera vastei teme argheziene a apocalipsei. A. a realizat cea mai cutremurătoare panoramă a „materiei care se îneacă în propria-i putreziciune”. Valoarea excepțională a artei sale pamfletare vine din sugestia piezișă a
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
zone ca Suceava, Vrancea, Galați, Bacău, Neamț, Vaslui. Demersul este minuțios, astfel că tipurile și subtipurile știute din catalogul epicii populare versificate apar aici în funcție de modul reprezentării lor în Moldova. Un util examen, cu numeroase observații personale, conține capitolul închinat morfologiei baladei, iar capitolul de etnomuzicologie semnat de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu dă o notă de modernitate cercetării. Aceleași calități are și culegerea Descântece din Moldova (1982). B. s-a arătat interesată de riturile de trecere, în dublă ipostază: ca
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
Antti Aarnes, Helsinki, 1928; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, București, 1932; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965; Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, 1967; Ovidiu Papadima, Literatura populară română. Din istoria și poetica ei, București, 1968, 509-573; Vladimir I. Propp, Morfologia basmului, tr. Radu Nicolau, îngr. și introd. Radu Niculescu, București, 1970; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 47-54, 327-362; N. Roșianu, Stereotipia basmului, București, 1973; Vladimir I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, tr. Radu Nicolau, pref. Nicolae Roșianu, București, 1974
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]