594 matches
-
vă spun eu? nu cade, domnule, cu parașuta la punct fix; nimerește alături și, gata, s-a zis cu perfecțiunea. " Adevăratul eveniment era, atunci, pentru bătrâni altul, o frază pe care o rostise Victor, care ieșise pentru o clipă din muțenia lui și îi anunțase, aproape îi amenințase că "va veni ea era rațiunii!" Ce vrusese Victor să spună cu asta? Întorceau vorbele lui pe toate fețele fără să le dea de rost. Tot în dimineața aceea am avut proasta inspirație
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mai aproape de vis, ca a unui zeu în care crezi fără să-i strângi mâna; care există tocmai fiindcă e invizibil și care a intrat într-un cerc vicios; e ascuns și prezent, insesizabil și real, comunicând cu alții prin muțenia lui. El era stăpânul, Francisc era gardianul tainei sale și al puterii sale, dar între oglinzi mă îmbolnăveam eu însumi, treptat, de boala deșertului. Și într-o noapte chiar mi-a fost frică în clipa când m-am gândit că
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și Dodo, când îi întîlneam, mă salutau la fel ca înainte sau chiar îmi zâmbeau. Atât că nu se mai opreau ca altădată să facă roată în jurul meu. Singurul eveniment mai aparte petrecut în acele zile a fost ieșirea din muțenie a "Taifunului Victoria". O întîlneam foarte rar pe coridor. De fiecare dată îmi zâmbea din căruciorul pe rotile pe care-l deplasa cu ajutorul mâinilor, eu o salutam și treceam mai departe. Îmi era milă de ea, dar nu mă omoram
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de ochii din cap ca să cerceteze lumea exteroară, nasul e ca un ochi complementar, vede ceea ce miroase, din fericire ea n-a mai strigat acum, Stai, noroc că întotdeauna e cineva care înțelege motivele celorlalți, chiar ale celor care, din muțenie de la natură sau insuficiență de vocabular, n-au știut sau nu i-a ajutat limba să le explice, Nu trebuia să-l bați, tată, era doar curios, spuse Marta. Fără îndoială, Cipriano Algor n-a vrut să-i facă rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
au existat cândva cerbi în pădurea de sălcii de lângă mlaștină, dar a dat o molimă în ei și au pierit cu toții. Asta s-a întâmplat demult”. După care, socotind că au fost mult prea guralivi, pescarii s-ar închide în muțenia lor... Dacă trecutul ar fi la fel de mut sau dacă ar trece ca pojarul fără să lase urme, aș fi tentat, poate, să le dau cu tifla guzganilor, cum făceam cu oamenii respectabili pe vremea când nu eram decât un mucos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
la Belle Arte. N-am protestat nici când chelnerul a venit la bară și m-a acuzat spunând minciuni pe seama mea. Din când în când mă întorceam spre tata care mă privea furios, poruncindu-mi din priviri să ies din muțenie, să mă apăr. Procesul acela s-a transformat pentru mine într-o sărbătoare. Nici măcar în clipa când a fost pronunțată sentința, nu m-am cutremurat. Patru ani de închisoare! Patru ani pentru nevinovăție. Dar i-am zâmbit judecătorului aprobator. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
un cuvânt. Îmi venea să-i provoc, să le strig „Bună ziua” până i-aș fi silit să răspundă, dar n-aveam curajul s-o fac. Îi priveam și tăceam și eu. O vreme am crezut că totul se lega de muțenia Profetului. Istoria era foarte veche și aproape la fel de cețoasă ca a Bătrânului; trecuseră mulți ani de când un căpitan de cursă lungă s-ar fi aciuit în cătun și, la o beție, Profetul, foarte tânăr pe vremea aceea, i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
vă spun eu? nu cade, domnule, cu parașuta la punct fix; nimerește alături și, gata, s-a zis cu perfecțiunea”. Adevăratul eveniment era, atunci, pentru bătrâni altul, o frază pe care o rostise Victor, care ieșise pentru o clipă din muțenia lui și îi anunțase, aproape îi amenințase că „va veni ea era rațiunii!” Ce vrusese Victor să spună cu asta? Întorceau vorbele lui pe toate fețele fără să le dea de rost. Tot în dimineața aceea am avut proasta inspirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mai aproape de vis, ca a unui zeu în care crezi fără să-i strângi mâna; care există tocmai fiindcă e invizibil și care a intrat într-un cerc vicios; e ascuns și prezent, insesizabil și real, comunicând cu alții prin muțenia lui. El era stăpânul, Francisc era gardianul tainei sale și al puterii sale, dar între oglinzi mă îmbolnăveam eu însumi, treptat, de boala deșertului. Și într-o noapte chiar mi-a fost frică în clipa când m-am gândit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și Dodo, când îi întâlneam, mă salutau la fel ca înainte sau chiar îmi zâmbeau. Atât că nu se mai opreau ca altădată să facă roată în jurul meu. Singurul eveniment mai aparte petrecut în acele zile a fost ieșirea din muțenie a „Taifunului Victoria”. O întâlneam foarte rar pe coridor. De fiecare dată îmi zâmbea din căruciorul pe rotile pe care-l deplasa cu ajutorul mâinilor, eu o salutam și treceam mai departe. Îmi era milă de ea, dar nu mă omoram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
la noi propriul său nume va putea convorbi cu noi prin viu grai sau - dacă ar fi vreo Împiedicare - prin scris“. Exact ceea ce-și propunea să facă și colonelul publicându-și povestea. Să constrângă pe cineva să iasă din muțenie. Avusese loc o ruptură, o pauză, o paranteză, o incoerență. În mormântul lui R.C. nu era scris numai post 120 annos patebo, pentru a reaminti ritmul Întâlnirilor; mai scria și că Nequaquam vacuum. Nu că „golul nu există“, ci că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
dar erai prea tulburat ca să-mi reții figura. Cum de ai încredere să-mi destăinui toate acestea? ― Cauzele ar fi multe. Poate că demonul polemicii nu m-a părăsit nici în situația în care mă aflu. Poate că, după lunga muțenie ce mi-a fost impusă, simt nevoia să vorbesc. Poate că nu sunt, totuși, atât de înzestrat pentru singurătate. Dar cred că răspunsul cel mai sincer e: sunt egoist. Poate, n-am curajul să-mi pun singur unele întrebări. Prefer
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
mîinile, care ar trebui să sugereze „luni“. Apoi Îl fac din nou. Jack nu mai Înțelege absolut nimic. — Emma, s-a Întîmplat ceva ? Caut În buzunar după ceva de scris - dar n-am nimic. OK, uit-o p-asta cu muțenia. Cam trei luni, zic cu voce tare. — Aha. Jack Încuviințează, apoi se Întoarce iar la program. E calm și nu bănuiește absolut nimic, și simt că mă trece un nou val de nervozitate. Poate că ar trebui să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Însă, oboseala l‑a răzbit, iar Nikki l‑a ajutat să se ridice și l‑a condus În dormitor, scuzându‑se: - S‑a obosit prea tare. A crezut că poate să sară peste siestă, și uite că n‑a putut. Muțenia aparatului video și Ravelstein, tăcut și contemplând poate În gând, dintr‑un unghi nefamiliar, aspectele bolii și ale morții, l‑au urmat pe Nikki afară din cameră. L‑am culcat În patul cu saltea de puf și cuverturi de mătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fereastră lângă tine și te uiți pe ea și vezi ce alții nu vede, cum văd eu de trei zile de când vine ecoul ăsta și ce pot să spun, dacă ceea ce văd e doar simțire și ceea ce simt e doar muțenia apei din Baltă, când zace stătută în Ghiolul Negru ăla de la Lintițaru, mută și sleită, pândind mută și adâncă pașii sorbului de vine s-o răzînvolbe. Pe mal Pe țărmul ucrainean al Dunării, turla nouă a bisericii sclipea sângeriu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Bate toaca... Sângele-mi clocotește În ritual de credință, se revarsă în inima ei de chemare! Ascult în muțenie ritmuri Pulsații.Răsunet de zbateri Și lacrima-Ți plânsă.
Alter ego by Dragoș Ionescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/275_a_595]
-
ce se forma în răcoarea încăperii. Oamenii ca Ion nu vor să aibă bariere de acest gen; ei luptă cu încordare și-ar putea muta și munții! Dacă, mă înțelegi, ar avea puterea... glumi Victor parțial serios. Se așternu o muțenie gravă între ei; doar tușitul suferind al Odettei și vijelia fuzionată cu ploaia o răzbeau. Triluri de clarinet dănțuiau armonios... Hm! izbucni Ion, ignorându-i pe amândoi. Ce a mai rămas de făcut azi, după părerea ta, Celia? se adresă
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
Scrieri din Orientul Antic ”. O deschise și citi; Din literatura sumeriană, mileniu IV î. e. n. : ”Bocet la moartea pastorului Dumuzi ” ” Zac precum juncanu care muge Stau precum oaia behăind după mieluțul ei Glasul lui ce-mi încântă inima l-a năpădit muțenia Câinii stăpânului meu umplu furtuna cu urlete... ” ” Cu inima înlăcrimată Porni departe srepre câmpie; Cu fluieru-i legat de gât El își începe jeluierea... Să cânți un bocet să cânți un bocet, O, câmp, să cânți un bocet, să zici o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
i se părea că prea scotocește multe pe cont propriu. Otilia se ascunse în odaia ei, ghemuindu-se pe sofa, cu pupilele pironite, cu o ușoară umiditate în ochii care nu puteau plânge, și Felix n-o putea scoate din muțenia ei. Aglae ocupă casa, militărește. În loc să îngrijească de mort, ordonă tuturor să nu spuie încă nimănui de cele întîmplate și puse pe Marina să păzească la poartă ca să nu vină nimeni. - Să vedem unde îi sunt banii, actele, dacă a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dacă nu ești obișnuit să asculți tăcerea. Vocea ei este un îndemn la renunțare. Toate inițierile religioase sânt cufundări în adâncimile ei. Din misterul lui Buddha am început să bănuiesc în clipa în care m-a apucat frica de tăcere. Muțenia cosmică îți spune atâtea lucruri, că lașitatea te împinge în brațele acestei lumi. Religia-i o revelație atenuată a tăcerii, o îndulcire a lecției de nihilism ce ne-o inspiră șoaptele ei, filtrate de teama și prudența noastră... Astfel se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
psiholog și un istoric au dreptul să disprețuiască "idealurile". Într-un gol vital, nimic nu se întîmplă și nimic nu "trece". Dorința creează timpul. Și de aceea în absența lăuntrică, în liniștea pustie a poftelor, în deșertul setei și în muțenia sângelui ți se descoperă deodată lipsa vastă a vremii și iluzia curgerii ei. Iar când un ceas de catedrală veche marchează ora în noapte, bătăile lui ne dezvăluie și mai dureros fuga din lume a timpului. Atunci, imensitatea-i un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a unei persoane; este foarte bun pentru eliberarea de timiditate, amplificând potențialul creator și pe cel de a împ...rt...și din experiență proprie și eliminând închistarea; are o eficient... crescut... în tratarea bolilor karmice legate de comunicare (de exemplu, muțenia); trateaz... bolile ap...rute ca urmare a proaștei funcțion...ri a chakrei gâtului: tușea, hipo și hipertiroidiile, nodulii tiroidieni, gușa endemic..., insuficientă paratiroidian... (manifestat... prin spasmofilie sau prin formă să mai grav... Ț tetania paratireopriv...), laringita, faringira, sufocarea, spondiloza cervical
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
strictul necesar. De fapt, Ioanide era acela care începuse ostilitățile, într-o dimineață iritată. Când i se întîmpla acest lucru, Ioanide, după o fază oratorică în care evoca și enumera volubil toate vechile erori ale doamnei Ioanide, trecea la o muțenie aproape absolută și la o indiferență politicoasă. Venea la masă, invitat de doamna Ioanide, mânca fără a spune nimic, cu ochii de obicei înfundați într-o revistă, turna amabil apă ori vin și în paharul lui și în al doamnei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
musafir, cu o anume interogație din ochi, motivarea vizitei matinale. Bogdan întîrzia s-o dea și, cu tot aerul lui preocupat, de altfel permanent, se părea că prezența lui este numai convențională (arhitectul era totuși convins că nu). După oarecare muțenie reciprocă, vizitatorul informă pe Ioanide că starea lui Ermil Conțescu era mult mai bună. Nu numai că nu murise, dar nu suferise nici un accident - paralizie, afazie; medicii se îndoiau chiar că fusese o veritabilă congestie, poate numai un fenomen benign
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la stima altora, considera critica mai ales față de femei ca o pierdere de prestigiu. Gaittany, în primul rând, madam Farfara intuiră situația nu se poate mai clară de altfel, fiindcă toți observase catalepsia lui Pomponescu și păstrau cea mai jenantă muțenie, care ar fi putut fi considerată drept malițioasă dacă de fapt n-ar fi fost ieșită din frica de a contraria un posibil puternic al zilei de mâine. Gulimănescu, înțelegînd tardiv că făcuse o gafă, era tocmai dispus a întreba
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]