887 matches
-
cu sărbătoarea focului: Este o grandioasă retragere cu torțe pe Corso și pe străzile alăturate. Fiecare participant la procesiune este obligat să ducă o lumânare aprinsă: „Sia ammazzato qui non porte moccolo!”, ceea ce Înseamnă „Moarte aceluia ce nu poartă un muc de lumânare!”. Scoțând acest strigăt sângeros, fiecare se străduiește să stingă flacăra vecinului. Focul se Îmbină cu amenințarea morții, dar această amenințare, strigătul „Sia ammazzato!”, pierde tot mai mult din semnificația directă și unilaterală de omor cu cât sporește În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ofere o bucățică de metal cafeniu... După cină, înarmat cu o lanternă, degeaba am cercetat amănunțit stratul de dalii din fața imobilului nostru, „Verdun” nu era acolo. Aveam să-l găsesc a doua zi dimineață pe trotuar - o pietricită feroasă printre mucuri de țigară, cioburi de sticlă, dâre de nisip. Sub privirea mea, s-a smuls parcă din vecinătatea aceea banală, asemenea unui meteorit căzut dintr-o galaxie necunoscută, cât pe-aci să se confunde cu pietrișul de pe alee... Așa am ghicit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Poate să spuie multe... Tu dă-mi diata ceea. [DRAGUL] Poftim. [SAS] S-ar fi putut să știu, stăpâne, că Bodei, C-o singură a mânii trăsură de condei A mânii aceștia, putea să fie-n locu-mi! Pe-un negru muc de pană să fie pus norocu-mi? Acuma însă mucul puternic de condei Prin mîna-mi de aramă va trece mai întîi Și eu știu scrie, Doamne, știu slovele să-nnod Frumos în nume mândru în... [Io, ] Sas Voievod. Pe mâna mea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
DRAGUL] Poftim. [SAS] S-ar fi putut să știu, stăpâne, că Bodei, C-o singură a mânii trăsură de condei A mânii aceștia, putea să fie-n locu-mi! Pe-un negru muc de pană să fie pus norocu-mi? Acuma însă mucul puternic de condei Prin mîna-mi de aramă va trece mai întîi Și eu știu scrie, Doamne, știu slovele să-nnod Frumos în nume mândru în... [Io, ] Sas Voievod. Pe mâna mea acuma e dat Bogdan... e colo, Nimica nu mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-o vorbă... o vorbă bună - asta! (l-înjughie) Scurt ți-a fost firul, Doamne! Și cuget că Bodei, C-o singură a mînei trăsură de condei, A mînei acesteia (îl apucă de mînă) putea să fie-n locu-mi! Pe-un negru muc de pană fu așezat norocu-mi Și-un vârf așa subțire, să-l scoți din piatră seacă. Vrei bani? Ia din cămara domnească câți vrei. Pleacă. Mărite Iuga, unul puternic de condei Pin mîna-mi de aramă va trece mai întăi. Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acte prohibite. La un capăt al spectrului întâlnim pentru orice act prohibit o singură pedeapsă eliminarea fizică, care nu afecta mult grupul odată ce toți cei ce rămâneau continuau să facă cu toții aceleași lucruri ca și mai înainte. Dar pe măsură ce diviziunea mucii se accentuează, se observă cum se ajunge astăzi la tendința ca nicio pedeapsă să nu fie mai mare sau mai mică decât trebuie, funcție de actul prohibit, ideea dreptului restitutiv prevalând asupra celui represiv anterior dominant. Aceasta deoarece grupul nu se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
altor optzeciști. Atitudinea cea mai frecventă este fuga spre intrarea în rol, spre travesti, spre arlechinada provocatoare și exasperată de real. Un personaj feminin deranjează cu „chițăitul ei fezandat”, altuia „îi ghiorăia un râs prin mațe” sau „iarna își suflă mucii direct în parbriz”, „ne-am închis într-o cameră/ și am / schimbat capetele între noi”, „mi-am tras peste cap pielea de lup / creierul începe să zboare prin cameră”, gura lumii se măsoară cu lanțul de la bicicletă, liniștea huruie ca
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
Liceului „Matei Basarab” din București, se pare că s-a înscris la Institutul Politehnic. Debutează la șaptesprezece ani în revista „Alge” (1930), al cărei colaborator este alături de Aurel Baranga (director), Jules Perahim, Sesto Pals ș.a. Scrie în continuare la „unu”, „Muci” (număr unic, editat de colectivul redacțional de la „Alge”), „Cuvântul liber”, „Meridian” ș.a. Poeziile publicate între 1930 și 1933 ar fi trebuit să apară într-un volum cu titlul Bumerang, anunțat în „Alge”, dar niciodată tipărit. În 1933, după ce revistele de
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
la București, la Liceul „Matei Basarab”, absolvit în 1932. Încă elev, participă, împreună cu Gherasim Luca, Aurel Baranga și (mai târziu) Paul Păun, la apariția revistelor avangardiste „Alge” (în două serii: 1930 și 1933), în care mai iscălește D. Amprent, sau „Muci” (număr unic, 1932). Un text i-a mai fost găzduit în „unu”. La sesizarea făcută Procuraturii de N. Iorga, căruia, în chip provocator, i se trimisese un exemplar, tinerii redactori sunt arestați și închiși la Văcărești, învinuiți de publicarea unor
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
atrocitățile la care este supus solul și anume „boală” acestuia: poluarea un viciu inevitabil, dificil de măsurat și de controlat. De ce? Trebuie să recunoaștem faptul că, aproape toate deșeurile solide sunt depozitate prin înghesuire sau aruncate întâmplător pe sol. De la mucul de țigară până la mașină abandonată din spatele blocului, de la picătură de ulei scursa din combină de treierat grâul până la munții cu diverse deșeuri de la groapa de gunoi, toate sunt poluări directe ale solului făcute de oameni. Bineînțeles, în mod conștient sau
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
să contribuim la construirea unui vis: un pământ sănătos și prosper. Trebuie să devenim conștienți de primejdia care amenință viitorul și să depunem doar eforturi de voință pentru a conserva și a proteja planetă! Am putea începe prin a arunca mucul de țigară și ambalajul de la eugenia acolo unde trebuie. c) Aerul -omul, ființa superioară, locuitor al Planetei Albastre poate supraviețui fără mâncare săptămâni, fără apăzile, dar numai minute foarte puține fără oxigen. De aceea una din problemele care frământa omenirea
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
aminti: *amenajarea mai multor spații de joacă, a unor parcuri, fântâni arteziene, reînființarea unei grădini zoologice la Iași *curățirea și îndiguirea râului Bahlui și Nicolina și înființarea unor baze de agrement *obligativitate cetățenilor de a efectua și păstra curățenia-fără hârtii, mucuri de țigară, materii fecale de câini și pisici. Prin activitățile propuse elevii au înțeles cât de importantă este să iubească natura și cum trebuie să pătrundem în ea. Deci, a iubi natura nu înseamnă dorința de a fi în mijlocul ei
PRIMII PAŞI ÎN EDUCAŢIA ECOLOGICĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_918]
-
sorți una dintre cerințele de mai jos și vor lucra împreună, în cadrul fiecărui grup. Sarcinile didactice vor fi: “*” Descrie cum arată Degețica “*” Compară cele două personaje: Degețica și broasca “*” Asociază numele fetiței cu alte personaje cunoscute din povești (Tom Degețel, Muc cel Mic, Pinocchio, Neghiniță) “*” Explică cum au ajutat-o peștii și rândunica pe Degețica (analizează) “*” Ilustrează printr-un desen ce li a plăcut cel mai mult din poveste (aplică). “*” Argumentează (pro sau contra) comportamentul fetiței. După rezolvarea sarcinii de lucru
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
crea „calitatea de orfani”. Un sculptor în lemn, rămas șomer, încearcă într-o noapte să fure dintr-o prăvălie. Prins, e bătut și lăsat în nesimțire la marginea străzii. Un copil își câștigă existența ca hamal, altul strânge de pe jos mucuri de țigări pentru tatăl său, căruia nu îi e frică de îmbolnăvire de pe urma lor, întrucât oricum e tuberculos. O povestire dintre cele mai mișcătoare este O felie de pâine. Evadând, în timpul războiului, dintr-un tren horthyst cu deținuți politici, un
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
sufletul mulțimilor”. În articolul Chemare, M. Mircea evidențiază dificultățile pe care le întâmpină redacția: „În alte împrejurări, [...] programul nostru ar fi bătut, în marș de atac liberator, ritmul tumultuos al unui manifest. Dar astăzi, la pâlpâitul zgârcit și intermitent al mucurilor primitive, instinctul vital ne impune adoptarea surdinei prescrisă de cenzură.” Autorul recunoaște că, din păcate, „capacitatea noastră de rezonanță” se află „în oarecare disproporție cu amploarea titlului nostru: el însuși un întreg și complet program”. Publicația are o viață scurtă
OMUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288536_a_289865]
-
întreg spiritul nihilist, fluturându-și „ciorapii împuțiți lângă porțile Academiei Române”. Poezia însăși devine obiect al revoltei, actul creator fiind comparat cu operația imundă a scobitului în nas: „să-ți scobești creierul ca pe un nas/ și din adâncuri să scoți mucii triști ai poemului”. „Drumețul incendiar” este o proiecție a autorului însuși, piromanul care lasă în urma sa ruinele fumegânde ale artei convenționale, hrănită din procedee retorice ieftine și din stereotipii. Îndemnând „camarazi poeți, ajunge/ [...] destul am mirosit pudic rozele/ purtând ghetele
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
ziarul Uzina și ogorul, care apărea la Caransebeș, În nr. 165 din 5 decembrie 1951, În Mesajul adresat lui Stalin de către participanții la Conferința Unională a Partizanilor Păcii din URSS, din cuvântul muncii dispăruse consoana n, astfel că apăruse expresia „mucii tovarășului Stalin” (Ficeac, 1999, p. 57). În Scânteia tineretului din 21 noiembrie 1950, În loc de „forței economice socialiste” a apărut „fostei economii socialiste”. În Sportul popular din 20 decembrie 1950, În loc de „CC al PMR” a apărut „Ca Ca al PMR”. În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
aplecate asupra fetiței adormite. Ca într-un vis urât, schimbări se produceau îngrămădindu-se, contrazicându-se, făcând inutilă orice dorință de a înțelege. Într-o noapte de vară, într-un pătul cu fân, Batum muri într-un incendiu iscat de mucul propriei țigări. Ibovnica lui izbuti să scape. El, fiind prea beat, se încurcă în grămezile de fân. Cum putea cineva înțelege una ca asta? Omul care împinsese la moarte atâta lume pierise ca un simplu bețivan din sat, stârnind de-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Sub pretextul de-a-mi lua pahar, m-am îndepărtat, m-am uitat la micul grup aflat în mijlocul altor cercuri care se formau și se desfăceau după hazardul unei priviri, al unui cuvânt, al plictiselii. Erau acolo femeia aceea care strivea mucul țigării, un soi de adolescentă minusculă, în pofida celor șaizeci de ani, soțul ei, fost ambasador, înalt, masiv, care, ascultând, adică prefăcându-se că ascultă, ridica din sprâncene, salutând diverse persoane pe deasupra capetelor interlocutorilor și se întorcea la conversație, luându-și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
zări pe treptele scării unei prăvălii închise un copil de nouă-zece ani, zgribulit și scâncind de frig și foame. S-a apropiat de el și mângâindu-i fața murdară l-a întrebat: - Ți-e foame, puișor? Băiatul și-a tras mucii și a îngăimat abia șoptit: - Da! Doamna Mladinescu l-a luat de mânuța-i murdară și i-a zis: - Atunci hai să mergem să mâncăm ceva! Au pornit spre casa ei, ce nu era prea departe. Pe drum a întrebat
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
o dată. Priviți cum se lasă fulgii: Stăm Împreună Întinse În pat Într-o sâmbătă dimineața. Obiectul e Întinsă pe spate. Eu sunt rezemată pe un cot și mă aplec să-i studiez chipul ― Știi ce e somnul? o Întreb. ― Ce? ― Muci. ― Nu-i adevărat. ― Ba da. E mucus. E urdoarea care-ți iese pe ochi. ― E așa de scârbos! ― Ai puțin somn În ochi, draga mea, Îi spun eu pe un ton grav, prefăcut. Cu degetul, Îndepărtez crusta de pe genele Obiectului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ascunse după bancheta din față, după perdeaua de păr, și, oricum, cine era fermierul ca să spună? Buzele chinuite ale Obiectului s-au Întâlnit cu ale mele și le-am simțit gustul dulce și pe alocuri sărat. ― Sunt toată plină de muci, spuse ea, ridicându-și din nou chipul. Reuși să râdă. Dar mașina deja se oprea. Fermierul sărise afară, zbierând diverse lucruri. Ușa din spate s-a deschis. Au apărut doi infirmieri și m-au pus pe o targă. M-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
intrat în afaceri cu negroteiul, oftează nefericit Libo. — Cu Ofelus? — Da. Știu cum s-au cunoscut... — Cum? Un văr de-al lui Flaccus are niște antrepozite la Pompeii... — Undeva prin sud, nu? Un port prăpădit de nu-ți dai nici mucii pe el. — Și Vascularius? — I-a cerut la început lui Otacilius să-i împrumute două corăbii pentru a aduce ceva fildeș și textile... Trage cu putere aer pe nas. — Omul a fost corect, n-am ce zice, mi-a cerut
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu - cui ce-i aduce? - Poezie - sărăcie! {EminescuOpI 50} ÎNGER ȘI DEMON Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite A făcliilor de ceară care ard lângă altare - Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare, Nepătrunsă de-ochii roșii de pe mucuri ostenite, În biserica pustie, lângă arcul în părete, Genunchiată stă pe trepte o copilă ca un înger; Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri, Palidă și mohorâtă maica Domnului se vede. O făclie e înfiptă într-un stâlp
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
a cui-s, mamă? Sburătoru-ți este tată și pe el Călin îl chiamă". Când l-aude numai dânsul își știa inima lui, Căci copilul cu bobocii era chiar copilul lui. Atunci intră în colibă și pe capătu-unei laiți, Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț; Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă, Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă; Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche, În cotlon torcea motanul pieptănîndu-și o ureche
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]