654 matches
-
atlet viteaz, fericita Blandina strângea noi puteri din mărturisirea ei, iar întărirea, odihna și chipul ei de a-și potoli durerea și chinurile ei erau cuvintele: „Sunt creștină și știu că ai noștri n-au săvârșit nimic rău!”. Dar și mucenicul Sanctus răbda vitejește în chip minunat și mai presus de fire și de orice om toate caznele pe care cei nelegiuiți i le pregăteau, în nădejdea ca prin durata și mărimea chinurilor „să audă de la el ceva ce nu se
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”<footnote Idem, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. cit., p. 450. footnote>. Așa au dat mărturie grăitoare și cei patruzeci de mucenici care se încurajau unul pe altul și ziceau acestea: „«Aspră-i iarna, dar dulce-i paradisul! Dureros e înghețul, dar plăcută odihna! Să
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
de suflete. Iar pe Dumnezeu e cu neputință să-L învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit cu rușine”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. Concluzii Astăzi, comunitatea creștinilor își exprimă și își înnoiește bucuria reunindu-se în jurul moaștelor mucenicilor; astfel, martiriul apare ca o bucurie pentru întreaga
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. Concluzii Astăzi, comunitatea creștinilor își exprimă și își înnoiește bucuria reunindu-se în jurul moaștelor mucenicilor; astfel, martiriul apare ca o bucurie pentru întreaga Biserică. Chipurile bunilor și biruitorilor mucenici, învrednicite de nimbul martiric, sunt și pentru noi, cei de astăzi, lumină călăuzitoare. Există un tip de martiriu, pe care îl putem denumit martiriul real, martiriul roșu, martiriul sângeros sau martiriul în sânge; un alt tip de martiraj este martiriul
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
nu poate egala fericirea drepților. Cu cât li se prelungeau chinurile, cu atât gândeau că le era prilejuită o răsplată mai mare. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat ei lupta și biruința. Pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi pentru noi toți și ne îndeamnă să ne învrednicim de nimbul martiric. Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor, pe lângă
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Dumnezeu, martirii ne sunt și paradigme ale curajului în fața morții imediate, dovedindu-se a fi adevărați eroi prin statornicie, răbdare și bravură. Pentru cei pătrunși de dureri și suferințe fizice, pentru cei cărora le este foarte aproape sfârșitul pământesc, sfinții mucenici le sunt exemple demne de urmat: curajoși în fața morții, rugători înaintea lui Dumnezeu, pilde strălucite de statornicie în credință, modele de virtute, de acceptare voluntară a suferinței, icoane ale curajului, bărbăției și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
să se odihnească își dă seama că se află pe un teren viran, un loc ciudat prin faptul că, deși se află atât de aproape de centrul Moscovei, este pustiu. Câteva trepte albe tăiate în colină îi amintesc de biserica Sfântul Mucenic Nichita 383, care se aflase pe acest loc și care fusese demolată în 1927. De asemenea, își aduce aminte de Agnia, prietena lui din tinerețe, din perioada în care se instala în Rusia puterea stalinistă. Ea îl adusese pe Iakonov
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fondatori: Toma Chiricuță, V.Voiculescu, Ion Buzdugan, Virgil Nitzulescu, Dimitrie Iov și tinerii de altădată ai Academiei Bârlădene, acum oameni maturi, G.G. Ursu, Romulus Dianu, Ion Ioniță, V.Damaschin, G. Damaschin, Paul Visco cil, Florica Ionescu - Tutoveanu, Emil Tudor, Cicerone Mucenic, Rem ulus Boteanu ș.a. Lor li se adaugă câțiva dintre conferențiarii de altădată invitați ai Academiei Bârlădene, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu și, mai târziu, după ieșire din r ecluziune, Nichifor Crainic. Important și mișcător e faptul că G. Tutoveanu continua
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și pe G.Nedelea), iar la București prin prezența fondatorilor ei - Toma Chiricuță, Vasile Voiculescu, Ion Buzdugan, Virgil Nizulescu, Dimitrie Iov, la care se adaugă mai tinerii G.G.Ursu, Romulus Dianu, Ion Ioniță, V. Damaschin, G. Damaschin, Emil Tudor, Cicerone Mucenic, Romulus Boteanu” - cel care, în 1984 avea să realizeze la Bârlad, menținând și promovând spiritul Academiei, cele trei volume din „Bârladul odinioară și astăzi...” Despre Societatea literar-științifică „Stroe Belloescu”, despre omul care a zidit „Casa Națională” Bârlad, sediu al Bibliotecii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ravă, Nicolae Dorin, Corneliu I.Droc, Ion Gane, Const. Georgiade, Const. Goran, Dumitru Gusti, Aron Grünspan (Fridman Sieg field), Lizi Hârsu, Gh.Ioniță, M.Iosif, D.Iov , Theodor Ioan, N .N.Manolescu, Ștefan Manole, D.Murărașu, Const. Mațievici, M.Mihăileanu, Cicerone Mucenic, Al.R.Nițulescu, Virgil Nițulescu, M.Negreanu (M.Schwartz), Ion Gr. Oprișan, G.Ponetti, C.V.Slobozeanu, Barbu Solacolu, Petru Strihan, V.V. Stanciu, Aurel Stanciu, Vintilă-Rusu Șireanu, Theodor Riga Herodot, Florica Ionescu Tutoveanu, Gh.Tașcă, Petre Todice scu, Gr. Veja, Romulus
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vol. 23, p. 510) „Atât de mare este puterea Celui răstignit, că după atâta bătaie de joc, după atâta batjocură, sutașul și mulțimile s-au pocăit. Unii spun că sutașul acesta, întărindu-se mai pe urmă în credință, a murit mucenic 67“. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXVIII, II, în PSB, vol. 23, p. 984) „Trebuia să se creadă că Hristos a murit, că a fost îngropat și că a înviat. Și despre toate acestea dușmanii Lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gândul lui tinde neîncetat într-acolo, numai pe acelea socotind să le vadă prin ochii credinței și în fiecare clipă arzând de nerăbdare să se împărtășească de ele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, p. 110-111) „Dar ce, zici tu, oare bunurile acelea stau în speranțe? Desigur că în speranțe, însă nu în speranțe omenești, care de multe ori se spulberă, și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
milostenie. Despre tăria credinței. Despre propovăduirea Evangheliei și alte omilii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda sfinților mucenici”, Traducere din limba greacă, studiu introductiv și note de Petka Grigoriu, Editura Ars Longa, Iași, 2007, 275 pp. 42. „Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este mutat la Ceamurlia de Sus. In anul 1933 îl găsim pe tatăl meu slujind în comuna Ceamurlia de Sus, județul Tulcea, după cum arată înscrisul de pe un Penticostar din anul 192414. Enoriașul Gh.Caraghiorghi donează acest Penticostar bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Ceamurlia de Sus la 11 martie 1933. Donarea unei cărți de cult bisericii arată atât credința donatorului dar și cinstirea pe care i-o face preotului care păstorește acea biserică. Dornic de perfecționare, în anul 1935, tatăl meu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici] se împart cei patruzeci și patru de bradoși* ce se fac cu o zi înainte și patruzeci și patru de pahare de vin. Se pune un scul nărîmzat* și o cîrpă albă pe culme, ca să se facă grîul roșu, mult
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi, să dai ocol casei cu treanță aprinsă, că e bună de mușcătură de șarpe. în ziua de Mucenici se fac niște colăcei cu nucă, numiți „mucenici“, și e bine ca în acea zi fiecare să bea patruzeci de pahare de vin, pentru fiecare din cei patruzeci de mucenici. în ziua de Mucenici se bate pămîntul cu maiul, ca să iasă căldura și să intre gerul. în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În 1893; biserica de lemn ,,Sf.Gheorghe ” ; ,, Sf. Dumitru ” - sat - Valea MÎnăstirii, construită În 1821. Toate aceste biserici au intrat În lista monumentelor istorice din anul 2010. În sat Valea Perilor s-a construit Între 2004- 2006, biserica Sf. Mare Mucenic Pantelimon și Sf.Apostol Andrei. Biserica a fost construită din fondurile Cătunele (850 miliarde lei). La sfințirea ei au participat mitropolitul Olteniei Teofan, Drăghia Elisei, preotul bisericii, primarul comunei Cătunele, țuilă Florinel. Biserica este făcută din cărămidă, acoperită cu tablă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
anecdotică. Reținem de la primele versuri, notele de duioșie, spațiul și timpul precizate vag. În prima parte a poemului este "relatată" întâmplarea și împrejurarea în care s-a produs: "Tot așa odată, iar/ La un sfânt prin Făurar, / Ori la Sfinții Mucenici,/ Târla noastră de pitici/ Odihnea pe creastă, sus...": Relatarea are în prim-plan un melc ("Era tot, o mogâldeață/ Ochi de bou, dar cu albeață"). Claustrat în cochilie, melcul s-a izolat de lumea de afară, făcând imposibilă comunicarea prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
puterile sale împuținate, fiind măcinat de boală și forțat de soldați să parcurgă pe jos calea către locul de exil. De aceea, el nu mai ajunge decât până la Comana, în Pont. Peste noapte i s-a arătat fericitului Ioan Sfântul Mucenic Vasilisc, ce fusese episcop al comanilor, ale cărui moaște se aflau acolo. Sfântul Vasilisc i-a zis Sfântului Ioan : Curaj, frate Ioane, căci mâine vom fi împreună. Fericitul Ioan a săvârșit Sfânta Liturghie și s-a împărtășit cu Prea Curatele
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
25 Infanterie din oraș. d. Evreii vasluieni, după ocuparea orașului de către ruși Ocuparea Vasluiului am găsit-o în două surse istorice, ambele credibile. Prima, ne vine de la însemnările făcute de către preotul Constantin I. Manoilescu în paginile „synodicului” Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” din satul Mărășeni, aflat la 8 km. nord-vest de Vaslui. Vrednicul de pioasă amintire preot, a scris următoarele: „...în ziua de marți, 22 August 1944, armatele rusești au rupt frontul de apărare dela sud vest de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
încetează să (se) comunice, ruptura pe care o declanșează în relația cu soția sa îi determină declinul și apoi prăbușirea definitivă. Ghiță nu este și nu ajunge niciodată un Gheorghe. Nimeni, nici măcar Ana, nu-l numește vreodată așa. Sfântul mare mucenic capadocian al cărui nume îl poartă cârciumarul apare în iconografia românească salvând o fată din ghearele unui balaur mai mult sau mai puțin simbolic. Ghiță de la Moara cu noroc nu își mântuie soția din niciun necaz și nici nu luptă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
râsuri nesfârșite, artificia de glume, În vorbiri spirituale, observații învățate, 195Despre-a artei culinare mari mistere-ntunecate, În divină nepăsare, ei stau jertfa s-o consume. Vai! de ce nu ține nimeni o orație funebră Și nu-ntoană-un "De profundis " pentru soarta-i mucenică! Peste-a raclei porțelane nici o lacrimă nu pică. 200Inima zeilor lumei, de ingrată, e celebră. Ori n-au fost eroi în lume, înțelepți și virtuoși - Uni-n lupte pentru bine a lor sânge și-l vărsară, Ceilalți lângă lampa albă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Grigore Ghica (1849-1856) și stăpâna orașului și moșiei Vaslui. Odată cu fondarea spitalului, pe lângă cele 18 odăi ale clădirii mari, ctitorul Dimitrie Drăghici oferă și un paraclis pe care-l clădește pe locul fostei biserici de țintirim cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, care a existat Înaintea mutării cimitirului În actualul amplasament «Eternitatea». Era o uzanță a timpului ca așezămintele spitalicești care se construiau În a doua jumătate a secolului al XVIIIlea și chiar mai târziu, să includă un paraclis sau capelă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de sfințenie este izvorul nesecat de Întărire, de răbdare, de Îmbărbătare, de pace și de bucurie a drepți‑ lor suferinzi. Și e vorba desigur de acea credință mare și ferventă care i‑a Îmbărbătat pe Sfinții Apostoli și pe Sfinții Mucenici În clipele ultime ale vieții lor omenești, când erau supuși la grele suplicii și sufereau moarte martirică pe cruce. Așa cum Dumnezeu a mângâiat prin proorocul Isaia pe iudeii cei credincioși, promițându‑le că nu‑i va uita : „Oare femeia uită
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au dorit a se afirma ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este 126 Suferința și creșterea spirituală deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei Întru Hristos. Sfinții Mucenici au mărturisit cu tărie, devotament și abnegație credința lor În Hristos Domnul, hotarul dragostei lor pentru Dumnezeu fiind nehotărnicit. Pentru noi toți ei sunt paradigme ale credinței jertfelnice, ale mărturisirii neînfricate a credinței, ale răbdării neclintite În suferință, precum și ale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]