689 matches
-
praful era purtat de vînt. A bătut fărĂ oprire timp de cinci zile, iar cînd s-a oprit, jumătate din crengile palmierilor atîrnau moarte pe lîngă trunchiuri, florile verzi de mango zăceau Întinse la pămÎnt sau printre crengile copacilor cu mugurii uscați și petalele uscate. Recolta de mango era distrusă, ca și restul recoltelor ce trebuiau culese În anul acela. Legătura prin telefon cu continentul fu reușită, centralistul Îi spuse: Da, Îl aveți pe doctorul Simpson. După aceea Îi auzi vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai mult decît satisfăcĂtor. Azi e marți. Sunați-l joi. Joi la orice oră. Joi a venit iar furtuna din sud. Copacilor nu prea mai avea ce să le facă - decît să rupă crengile moarte de palmier și să pîrjolească mugurii de mango care scăpaseră cumva. Îngălbeni Însă frunzele plopilor și azvîrli praful și frunzele moarte În piscină. Suflă praful În casă și-l lăsĂ să se depună pe tablouri și printre paginile cărților. Vacile stăteau cu fundul În vînt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Basmaua roșie, legată la spate, îi strângea capul și-i lăsa gol gâtul plin și puțin îndoit. Printre umăr și capul lăsat într-o parte tânărul îi vedea, sub ia subțire și descheiată, sânii rotunzi, mărișori, cu niște sfârcuri ca mugurii plăpânzi. Se aplecă ușor și-i atinse gâtul cu buzele. Gherghina tresări și întoarse spre dânsul doi ochi plini de spaimă. ― De ce crezi că te-am chemat, Gherghino? șopti Aristide, luîndu-i fierul din mână și așezîndu-i pe un suport. Pentru
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe scurt să nu-i mai pese de Einstein... și numai incidental să furnizeze energia necesară aparatelor care întrețineau viața fragilului echipaj uman. La celălalt capăt al acestei încâlceli amețitoare, sforăitoare, uruitoare, se detașa un compartiment cubic de sticlă, un mugure transparent așezat pe vârful acestui enorm iceberg care era Nostromo. În interior, stăteau, pe două scaune capitonate, doi oameni. Ei aveau răspunderea menținerii unei propulsii potrivite pentru nava cosmică; o situație pe care amândoi o apreciau în mod deosebit. Aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
fazele de proliferare, histodiferențiere și morfodiferențiere - structurare celulară; -etapa de mineralizare - calcifiere - de constituire a țesuturilor dure; -erupția dentară; -uzura țesuturilor odontonului. Etapa de proliferare este constituită din mai multe faze: a) faza de proliferare - cuprinde stadiile de lamă și mugure dentar și se extinde pe o perioadă de timp ce începe în a șasea săptămână a vieții intrauterine până la patru ani după naștere. Succesiunea se produce astfel (Fig. 19): - celulele bazale ale mucoasei stomodeumului se multiplică invaginându-se în mezodermul adiacent
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
multiplică invaginându-se în mezodermul adiacent și formează “lama epitelială primară”, verticală, arcuită. În luna a doua a vieții intrauterine această lamă se divide prin multiplicare în alte două lame: lamă dentară primară, care își continuă activitatea și dă naștere la mugurii dentari distribuiți în două sectoare - un sector ventral, cu 20 de muguri - dinții temporari, și un sector dorsal, cu 6 muguri - molarii permanenți. Celulele epiteliale care realizează legătura cu lama epitelială primitivă se atrofiază și dau naștere gubernacuiumului dentis, formațiune
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un sector ventral, cu 20 de muguri - dinții temporari, și un sector dorsal, cu 6 muguri - molarii permanenți. Celulele epiteliale care realizează legătura cu lama epitelială primitivă se atrofiază și dau naștere gubernacuiumului dentis, formațiune de origine epitelială ce unește mugurele dentar cu mucoasa orală și va avea rol în dirijarea erupției dentare. Din lama dentară primară, spre interior (oral) se dezvoltă o a doua lamă, “lama dentară secundară”, din care se dezvoltă 20 dinți permanenți, de înlocuire: 4+4 incisivi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se dezvoltă o a doua lamă, “lama dentară secundară”, din care se dezvoltă 20 dinți permanenți, de înlocuire: 4+4 incisivi. 2+2 canini, 4+4 premolari; b) faza de histodiferențiere, denumită și faza de clopot, se instalează la fiecare mugure dentar imediat după constituire. Se concretizează prin faptul că celulele se grupează pe funcții caracteristice și prin rate diferite de multiplicare dau forma caracteristică de clopot mugurelui dentar (Fig. 20). Celulele epiteliale, pentru a da naștere smalțului, se organizează pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
b) faza de histodiferențiere, denumită și faza de clopot, se instalează la fiecare mugure dentar imediat după constituire. Se concretizează prin faptul că celulele se grupează pe funcții caracteristice și prin rate diferite de multiplicare dau forma caracteristică de clopot mugurelui dentar (Fig. 20). Celulele epiteliale, pentru a da naștere smalțului, se organizează pe 4 straturi, după cum urmează: -stratul adamantin intern, situat pe fața internă a clopotului, formează matricea de smalț, delimitând zona de formare a coroanei dentare și nivelul joncțiunii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
resorbție și apoziție atâta timp cât există stimul funcțional dentar. În plus, el se structurează pe liniile de rezistență la solicitare prin “trabeculații de efort” concretizate prin sisteme Haversiene și densificare trabeculară. Fibroblaștii au trei perioade de activitate intensă: perioada inițială, de mugure dentar, când dau naștere fibrelor colagene ale căror extremități rămân în cementul radicular și osul alveolar, fiind cunoscute sub numele de ligamente Scharpey; perioada prefuncțională, în timpul erupției, când fibroblaștii dispersați în porțiunea centrală se diferențiază în fibre colagene care se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
grupe: alveolo-dentare, transseptale, alveolare marginale și interalveolare. Celulele proprii ale pulpei dentare sunt: odontoblaștii, fibroblaștii și histiocitele. Histiocitele sunt celulele care, în caz de agresiune asupra pulpei, migrează la locul de agresiune și se diferențiază în macrofage. Masa conjunctivă a mugurelui este străbătută de arteriole, venule, vase limfatice și fibre nervoase eare asigură procesele biologice la acest nivel. Erupția dentară este procesul evolutiv prin care dinții străbat distanța de la locul de formare, prin grosimea osului alveolar, până la contactul cu dinții antagoniști
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin unei singure fețe. Exemplu de tuberculi: tuberculul Carabelli pe fața palatinală a primului molar superior permanent și mai rar a celui de-al doilea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt numeroase, luând în considerare în mod determinant unul din factorii generali ai rizalizei: - factorii genetici - după care rizaliza este un fenomen dictat genetic; - factorii endocrini - resorbția rădăcinii fiind declanșată de activitatea glandelor endocrine; - factorii locali, respectiv presiunea exercitată de mugurele dintelui permanent care condiționează prezența și activitatea osteoclastelor; - rizaliza mai poate fi considerată un fenomen de îmbătrânire a dintelui temporar, caracterizat prin reducerea fenomenelor reparatorii din os și cement, mecanismul fiind guvernat de o .complicată interacțiune între factorii sistemici și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și suprafețe de lumină pură și din pete de Întuneric catifelat, dar mai ales din multe obiecte sparte sau stricate și din exasperarea părinților și din acea presimțire a aventurii și a pericolului care Îți Îmbată mintea neștiutoare - mucul unui mugure care crește la piciorul unui munte. Și toată treaba asta se Întîmplă Într-un bloc din periferia unui cartier standard comunist, la mijlocul anilor ’70. Stă mărturie această poză: la 4 ani, așezați unul lîngă altul În același fotoliu, obraz În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dormi; O fi un somn ce va să mai dureze Și-i prea devreme pentru-a se trezi. Se schimbă vremea, iarna se petrece, Dar pomii nu dau semne-a se trezi. Ei încă tac, dar cine-i înțelege, Par mugurii porniți spre-a înflori. Încărcătura de cuvinte Tresar caișii înfiorați în mai Și înflorind sencarcă de cuvinte, Încât deodată te trezești că stai Sfiindu-te să calci mai înainte. Încărcătura gravă de cuvinte De unde vine și cum să o traduci
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
de ce, atunci mi-am pus tot felul de întrebări: “Cine determină momentul când o frunză se desprinde de pe ram și pornește către pământ în acea plutire imprevizibilă? Și cine îi spune unde să se așeze? Când s-a ivit din mugure, știa cât are de trăit până în clipa finală?” Și, ca un făcut, în auz a prins a-mi răsuna cântecul ardelenesc, cu miez plin de adevăr: “Care frunză pică jos Nu mai urcă unde-o fost. Care frunză pică-n
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fotografii, acte cu literele dezlânate, gata să dau tiparului această Carte a părinților. Tata vorbește în Cer cu fratele, Constantin sin Constantin, și trec săptămânile și nu știu ce să așez pe copertă. Poate coroana de spini a lui Cristos, cu un mugure de speranță și o lacrimă de roșu... Vocea mamei mereu singură în crisalida casei pe care nu vrea s-o părăsească, poate și din teama unui alt fel de nou refugiu parcă mă imploră să redau obiectele dragi sub lumina
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Note de primăvară Cristina Oprea moină în amurg - printre-atâtea izvoare tăcerea lunii primii dințișori - și mugurii se deschid atât de încet.. clopoței Feng Shui - trilul privighetorii printre lăcrămioare salcâmi în floare - de-o vreme ferestrele nu se mai închid cireși înfloriți - de azi și soarele mai zăbovește drum printre narcise - pașii trecătorilor mult prea grăbiți prima
Note de prim?var? by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83679_a_85004]
-
de a trăi nou și diferit, care se deosebea de al nostru doar prin grad. —O persoană care are amnezie sau halucinează nu suferă? întrebă bărbatul pe un ton jurnalistic, dispus să se instruiască. Și totuși tonul lui conținea un mugure de sarcasm, gata să înflorească. — Păi, să luăm, de pildă, halucinațiile, spuse Weber. „Să luăm“ sună mai degrabă ca „salam“. Descrise sindromul Charles Bonnet - pacienți cu leziuni pe calea vizuală în urma cărora orbesc cel puțin parțial. Pacienții cu Bonnet aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Nu mă atinge. Astea nu sunt lacrimi adevărate. Tot n-ai înțeles? Eu nu sunt ea. Sunt doar o imitație. Ceva ce-ai inventat tu în capul tău. Nici ea nu-și înțelegea propriile cuvinte umede și elastice. Cu un mugure de spaimă crescândă, incandescentă, îi trecu prin cap că avea chestia aia despre care-și dădeau cu părerea ea și Mark, în teroarea lor de copii: o cădere nervoasă. Dar criza încetă la fel de brusc cum apăruse și ea se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
misterele-armoniei, ce-nseamnă transa poeziei când toate zările-s, la ea în șea. 1977 Rămâne visul Această de nespus visare la un copil a dat în rod și de atunci mereu îl rod atâtea semne de ntrebare... Cum se prefac mugurii-n foi culori și diferite forme?... De ce sunt florile conforme cu ce avem mai bun în noi?.. Cum de ajung bobocii flori parfumuri, nuanțe și-apoi fructe?.. De ce când nopțile se duc, te văd că zbori și tu spre zări
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
pînă ce nu s-au mai văzut, iar acum nu mai rămăseseră În jurul nostru decît noaptea, stelele strălucitoare, Întunericul violet din parc și Dumnezeu, dar tare mai era frumos. Era chiar la Începutul lui mai, apăruseră toate frunzele și toți mugurii fragezi și pufoși, pe cer se zărea doar o fîșie de lună și era o răcoare atît de plăcută, Încărcată de mirosul frunzelor și al ierbii proaspete și al tuturor florilor ce se Înălțau din pămînt, pe care parcă le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Puica plânge și oftează. - Taci, tu, puică, nu mai plânge Nu vărsa lacrimi de sânge, Căci Ion o să te - apuce Și la maică-ta te-a duce, 267 {EminescuOpVI 268} Când a face plopul pere, Și răchita vișinele, Și tânjala mugurele, Și proțapul porumbele. - Taci, bădiță, nu mai zice Nu cumva blestăm să-ți pice. Căci din casă-ți mă voi șterge Și la maica mea voi merge Ș-acolo te-oi blăstăma, Foc din gură oi vărsa Și pe unde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu puteau să tenteze pe nimeni. Fiecare are propria sa singurătate, nu e nevoie s-o ia de la altul. 7 Faptul că era o zi frumoasă, de început de primăvară, mi se părea de bun augur. Lângă baltă am văzut mugurii plesnind pe crengile sălciilor. În jur, iarba se deștepta la viață. Eu însumi aveam sentimentul că reînviam. Mă trezeam dintr-un somn urât, ieșeam la soare dintr-o pivniță umedă, plină de șobolani, purificîndu-mă în lumina dulce a primăverii. Când
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Sub adierea din ce în ce mai caldă a soarelui, regnul vegetal și tot ce viază în pământ și pe pământ începe să se debaraseze de încremenirea de peste iarnă și să se trezească la viață. Observ direct evoluția în timp a unor pomi fructiferi. Mugurii închirciți și retrași în alveolele lor încep să crească de la o zi la alta, în funcție de intensitatea strălucirii astrului zilei, să explodeze în mii și mii de flori promițătoare de belșug și mulțumire pentru cel ce s-a obosit sădind pomii
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]