545 matches
-
care a v?zut lumina zilei, ț�n?ra disciplin? sociologic? a avut destine inegale. �n Fran?a, dispari?ia magistrului a l?sat-o �nl?crimat? ?i aproape f?r? resurse. �n acest mod �n?elegea societatea francez? s? mul?umeasc? unei b?tr�ne servitoare devenit? inutil? dup? ce o slujise at�ț de bine! �n Germania, unde a fost mobilizat? s? asiste la facerea noului stat, leg?turile sale ambigue cu filosofia ?i angoasa fascinat? de jignirile publice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de la Harvard sau Centrul Na?ional de Cercetare asupra Opiniei (NORC) din Colorado � toate cu statut privat. ASS, care pierduse o treime din membri dup? marea depresiune, �?i vede efectivele cresc�nd din nou ?i �nt?rindu-se cu tot mai mul?i aderen?i �ntre 1945 ?i 1970. Este un fapt semnificativ c? �n 1963 ea ?i schimb? numele �n American Sociological Association, dup? ce-?i schimbase ?i sediul la New York (1953), apoi la Washington. �ntr-un context de criz? de recrutare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fă?? de sociologia dominant?, se vor impune ca fiind cele mai importante de �dup? Parsons� (din acest motiv nu le vom examina ?i nu le vom prezenta �n bibliografie dec�ț �n cadrul urm?torului capitol). Pentru moment, s? ne mul?umim cu afirmă?ia c? sociologia american? a anilor cincizeci-?aizeci a realizat multe dintre ambi?iile sale. Pe planul cercet?rîi empirice a atins un nivel de formalizare care confer? demersurilor sale un caracter cvasirutinier ?i care o fac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fiind dovezi tangibile ale unei cercet?ri �obiective, sistematice, precise, cantitative�. S-au creat adev?rate rituri �n cercetarea contemporan? �n sociologie, �n psihologie ?i �n alte ?tiin?e psiho-sociale; aceste rituri pot fi �ndeplinite mecanic de c?tre o mul?ime de ofician?i mai mult sau mai pu?în preg?ți?i s? le execute�. P. A. Sorokin (1956); [trad. �n 67:220-221] ����ntr-un cuv�nt, ceea ce se poate numi analiz? sociologic? clasic? este, dup? p?rerea mea, un ansamblu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noastre culturale ?i �n sf�r?it, dincolo de aspectele lor derutante, �n ciuda impreciziei lor, ele devin o necesitate. Un mare num?r de sociologi, mai ales din Statele Unite, pare pu?în dispus s? releve sfidarea care le e lansat?. Mul?i se sustrag sarcinilor politice ?i intelectuale ale analizei istorice. Al?îi, e clar, nu s�nt la �n?l?imea rolului care le e atribuit. A?a se face c?-i surprindem recurg�nd, aproape involuntar, la vechi subterfugii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n 1949) ?i sensibilit??îi ideologice socializante, sau de inspiră?ie cre?țin? �nlocuit? apoi de mi?carea Economie ?i umanism � a unui mare num?r de cercet?tori dornici s? se pun? �n serviciul unei clase muncitoare pe care mul?i o ignor? (Chapoulie, �n [41]). Aceste cercet?ri au fost conduse prin grijă eficient? a lui Friedman ?i a tinerilor talenta?i pe care i-a atras la CES. A fi sociolog �n 1950 A?a cum �mi promisese
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
exist? patruzeci de asocia?îi na?ionale ?i regionale cu ra?iuni sociale dintre cele mai diverse, precum ?i circa dou? sute de reviste de sociologie [70]. Aceast? perioad? �triumf?toare�corespunde �ns? apogeului unei crize sociale n?scute cu mul?i ani �nainte ?i care a f?cut s? creasc? a?tept?rile statului federal fă?? de institu?ia sociologic? de la care voia ajutor, dar ?i a?tept?rile studen?ilor care voiau s-o transforme �n instrument de lupt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
at�?ia parametri ai ecua?iei istorice a sociologiei. Interpretarea aprofundat? a acestei istorii (din care noi am prezentat doar c�teva materiale) cere o sociologie a sociologiei, ceea ce dep??e?te ambi?iile acestei c?r?i. Ne vom mul?umi s? subliniem c�teva tendin?e ale evolu?iei recente a disciplinei, care nu constituie dec�ț ipoteze de observa?ie ?i nu pronosticuri. Pe plan epistemologic, re?inem o voin?? general? de rupere a sociologiei de filosofia social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ne înnoiască. Eram mândri, nevoie mare, de îmbrăcămintea, încălțările ori ceea ce puneam proaspăt pe creștetul capului. Trecerea pe sub masa aerului era prilej de duhovnicie, de sfială și bucurie, dar și un fel de joacă pentru unii mai struluibatici, că mai mul t păcătuiam decât ne lepădam de păcate. Sâmbăta era destinată vopsirii ouălor, ritual la care participam și noi copiii, care ni le alegeam pe cele mai „tari”, bune să iasă învingătoare a doua zi la ciocnitul, când ziceam „Hristos a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
risipită a vieții năo mai strângi”. De ziua lui Dan De ziua fiului meu Dan cumpăr un buchet de trandafiri, îl adaug la ceea ce-i mai era destinat drept cadou și mă duc să-i vizitez, să-i urez La mul ți ani! Mă primește cordial, Dan mă sărută, iar soția lui în loc să asiste măcar la primire, să se bucure de aniversarea soțului ei, rămâne la bucătărie, își găsește de treabă... Dan mă primește cordial. Gestul ei îmi dă încă odată
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
receptorilor pentru EGF (Epidermal Growth Factor) aparțin aceleiași categorii de C-oncogene. Mu tantele C-SIS pot eluda punctele de control de pe parcursul ciclului de multi pli care celulară, astfel că efectul amplificator al acestor mutanți va duce la o mul tiplicare continuă, anarhică, deci la transformarea canceroasă a respectivei celule. Tot atât de adevărat este însă că variantele mutante ale respectivelor oncogene (unele generate de atacul unor virusuri) sunt cancerigene. Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-și rezolve problemele. Dificultățile devenind mai mici, în țările foste beligerante se instaurează o nouă stare de spirit bazată pe bunăvoință reciprocă. Această scurtă perioadă de destindere este determinată de o serie de condiții favorabile. Mai întîi pe plan economic, mul 1924 aduce sfîrșitul depresiei care din 1920 afecta întreaga lume capitalistă. Punerea în practică a hotărîrilor monetare luate la Geneva în 1922, printre altele convertibilitatea monetară nu numai în aur ci și în devize puternice ca dolarul (Gold Exchange Standard
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
așteaptă-mă. Începând din această clipă, o armată umilă și tăcută se strecoară peste tot și vede tot ce se petrece. Faptul că te-ai gândit la noi, la mine, pentru această sarcină, e cea mai bună răsplată și-ți mul țumesc din suflet că mi-ai Încredințat-o. Nu pot spune că-ți voi fi mai devotat de aici Înainte, pentru că mai devo tat nu se poate. Îți spun doar că, dacă ai nevoie de un rob smerit care să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de pomenire? Pricepuse numai că Bertold și vânătorii lui trecuseră de dimineață pe acolo... În rest... Lui nu-i plăceau podarii care pălăvrăgeau prea mult. și mai cu seamă cu atâta Îndrăz neală În fața stăpânului! Curată obrăznicie! Întrebă cu ne mul țumire: — Duce, n-ar fi mai bine să-l aruncăm și pe nenorocitul ăsta cu capul Înainte de pe pod? Prea spune multe! — Doamne ferește, Hildebrand! răspunse prințul cu asprime. Lasă omul În pace să-și facă treaba. O face foarte bine
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
am dat a Înțelege că nu cred o iotă. — De când te interesezi tu de politică? Nu, mai mult ca sigur ai dat peste ceva! Vreo mică baroneasă sau cine știe ce altă fustă mai ispititoare decât a Hiltrudei. Hai dă-i dru mul, vin și eu cu tine. De mult nu m-am mai distrat pe cinste! — Nu, nu, vorbesc serios! Bine, recunosc, există o fată În toată povestea, dar nu e vorba de mine, ci de un prieten al meu. Bastarda i-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sub orizontul albastru, o coastă împădurită, la baza căreia se întrezărea un ochi de apă, grupul de copaci care îmbogățeau imaginea motelului, și mai încoace, un crâmpei galben de cereale paralel cu dunga drumului pietruit (imaginea este mărită cu zoo- mul aparatului). Mereu pe pietriș, lăsam în urmă sate, peisaje colorate parcă de un maestru al penelului, maestru dedicat vieții satului (prin aranjarea geometrică a banalelor, pentru unii, plante agricole). Crezusem că-ntr-o oră voi ajunge, dar trecuseră vreo două
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de mult iluzia fesenistă. Cartea aceasta e adre‑ sată celor care luptă, dar, în egală măsură, și celor care gândesc la fel, deși stau încă deoparte. Și care vor coborî în arenă. Justificare Vartan Arachelian : Doamnă Alina Mungiu-Pippidi, în pri‑ mul rând vă mulțumesc pentru că ați acceptat să facem acest maraton jurnalistic străbĂtând cei 25 de ani de viață liberă. Nu e puțin lucru, pentru că, refugiindu-vă aici, la Sinaia, în casa Iorga, v-ați pus la adăpost de vizite care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
prea mai existau. A doua trăsĂtură însă era extraordinara colaborare a oamenilor cu regimul, care nu se vedea numai la cei peste patru milioane de membri de partid, cum crede lumea. Erau mulți nemembri de partid care colaborau cu regi‑ mul. Și nu mă refer numai la oamenii care turnau la Securitate. Era o rețea extraordinar de mare de oameni care, în fond, încercau să pună în practică scopurile regi‑mului, mai ales scopul principal, de a reprima pe oricine ieșea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
foarte mult și sper să o văd în Uniunea Europeană. E unul din visele mele, că-mi zic că e nedrept să fi intrat noi și Albania nu. Deci aș zice că e mult mai ușor să te lupți cu comunis‑ mul sub forma unui război de eliberare decât sub forma unui război civil. La noi tranziția a devenit un război civil. În timp ce a fost mult mai ușor, de exemplu, în țările baltice, pe care eu le știu bine. În țările baltice
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
comerțul exterior aveau să privatizeze relațiile pe care le aveau întreprinderile la care fuseseră angajați. Mulți dintre ei, securiști sub acoperire. A.M.P. : Cazul Dan Voiculescu. Sau toți gestionarii, toți acești mici oameni cu capital creat de penuria din regi‑ mul comunist, care aveau în mână rețelele de aprovizio‑ nare ; economia neagră le crease capital în socialism. Economia asta de privațiuni din comunism a născut o pătură privilegiată din faptul că toată lumea dădea bacșiș ca să aibă acces la bunuri. Toți beneficiarii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
neplanificate. Și eu sunt convinsă că foarte mulți oameni erau frustrați de ceea ce făceam noi la Televiziune. Pentru că nu ne sfătuiam cu ei. Noi, în fond, puneam în aplicare ceea ce crezuserăm că-i planul de guvernare, să scăpĂm de regi‑ mul comunist și postcomunist, acela cu minerii, cu Piața... Asta făceam. Și în jurul nostru era o echipă foarte entu‑ ziastă, pentru că, de fapt, a fost unul din locurile bune, în care s-a recrutat pe merit, s-au luat numai oamenii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de rude‑ nie, de sânge primează. V.A. : Mai e o meteahnă care vine din comunism. E o vorbă care circula la țară la cei care erau în cooperativă : „Dom’le, ne mai dau Ăștia ceva“, își ziceau „sau ne mul‑ țumim cu ce am furat ?“. A.M.P. : Acolo unde distribuția nu e justă, contractul social între individ și stat nu există și fiecare e îndreptățit să fure. V.A. : Inclusiv democrația e un contract social între cetă‑ țeni și stat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a declan‑ șat o revoltă extraordinară, o furie distrugătoare contra regimului. Cetățenia modernă e un fel de contract. În acest contract tu accepți să plătești taxe, pentru că, dacă nu plătești taxe, statul nu are din ce să-ți asigure siste‑ mul de educație, de sănĂtate, siguranța persoanei, la rân‑ dul lui și statul se angajează să trateze pe toată lumea egal, deci se angajează să distribuie onest, echilibrat și proporțional resursele. V.A. : Deci e un contract între două părți care trebuie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în ’91-’92. Atitudinea mea era pragmatică, nu principială ; era clar că noi aveam în față o majoritate de oameni socializați în regimul comu‑ nist și că nu aveam cum să răzbim altfel. Spun încă odată : depinde cum înțelegem anticomunis‑ mul. Dacă anticomunismul îl înțelegem ca pe o valoare simbolică - restituirea monarhiei, că așa e just - e una. Și cu asta n-am făcut nicio ispravă. Dacă anticomunis‑ mul îl înțelegem ca lichidarea acelor trăsĂturi definitorii pe care ni le-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aveam cum să răzbim altfel. Spun încă odată : depinde cum înțelegem anticomunis‑ mul. Dacă anticomunismul îl înțelegem ca pe o valoare simbolică - restituirea monarhiei, că așa e just - e una. Și cu asta n-am făcut nicio ispravă. Dacă anticomunis‑ mul îl înțelegem ca lichidarea acelor trăsĂturi definitorii pe care ni le-a lăsat comunismul și care ne împiedică să construim capitalismul, asta, după părerea mea, este și va rămâne o cauză foarte validă. FSN-ul i-a făcut pe oameni
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]