1,285 matches
-
relativă a diverselor tipuri de mesaje - afectează valori civice precum toleranța și realismul conștiinței sociale a elevilor. Idealizarea propriei comunități imaginare, cum ar spune Anderson (1991), inclusiv prin apelul la narațiuni istorice mitologizante (Hobsbawn, 1986), încurajează interpretări maniheiste ale situațiilor multiculturale, inhibă toleranța față de alteritate și, în fine, intră în coliziune cu moduri de a gândi și acționa democratice și responsabile din punct de vedere civic. Faptul că efectele modului de prezentare a istoriei naționale depășesc știința istorică și calitatea produselor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Reading, MA. Graves, D. (1986), Corporate Culture: Diagnosis and Change, St. Martin’s Press, New York. Handy, C. (1993), Understanding Organisations (ediția a IV-a), Penguin, Londra. Hofstede, G. (1980), Culture’s Consequences, Sage Publications, Londra. Hofstede, G. (1996), Managementul structurilor multiculturale, Editura Economică, București. Johns, G. (1998), Comportament organizațional, Editura Economică, București. Johnson, G., Scholes, K., Whittington, R. (2004), Exploring Corporate Strategy (ediția a VII-a), Financial Times, Prentice-Hall, Harlow. Kotter, J.P., Heskett, J.L. (1992), Corporate Culture and Performance, Free Press
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu un Venit Național mai mic de 90% din media UE. Cu toate aceste eforturi, din derularea programelor multianuale de până acum, se observă că atingerea obiectivelor de coeziune este pe cât de importantă, pe atât de dificilă. Contextul multiteritorial și multicultural determină caracterul complex al acestei politici. Este important ca dezvoltarea economică să fie durabilă și În concordanță cu dezideratele sociale și de mediu sănătos și curat, În vederea reducerii decalajelor, eliminării disparităților și neconcordanțelor. Direcțiile prioritare de acțiune sunt: antreprenoriat și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
parte, dar și Împreună, o Însumare de indivizi proveniți de pe toate meridianele globului. Această acumulare etnică, de o diversitate deconcertantă, a ajuns, după un tainic proces alchimic și o metamorfozare unică - numite cînd melting pot, cînd blast furnace -, o comunitate multiculturală, pe care Walt Whitman o considera a fi nu numai o națiune, ci o „teaming of Nations” sau un salad bowl, un stew pot, un mosaic, În care toate aceste hyphenated groups sînt lesne identificabile. O experiență sibilinică, din varii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
151, f. 99. • Valul de teroare „albă“ ce s-a abătut asupra evreilor după venirea lui Horthy la putere avea să le confirme acestora cele mai negre dintre temerile lor. nu - simpatizau instinctiv cu o structură de stat multietnică și multiculturală. Din această categorie de persoane, a ieșit în evidență Vilmos Vázsonyi, poate cel mai explicit susținător al ideii uniunii româno-maghiare. Ce aveau de sperat Bánffy, Teleki, Vázsonyi, Csáky, Bethlen, Varjassy și alții de pe urma unei federații româno-maghiare? În primul rând, aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că criteriul limbii literare este determinant pentru definirea statutului de exilat al unui scriitor. Absolutizarea acestui criteriu, aparent „pur literar”, introduce sau agravează o anumita ambiguitate legată de „originea națională”, trece cu vederea situațiile frecvente de bilingvism sau de interferente multiculturale și multilingvistice, căutând să stabilească o identitate și o apartenența „autentice”. Iată de ce decepțiile scriitorilor din țară față de demobilizarea scriitorilor din exil sunt În același timp de Înțeles și de dedramatizat. Definirea critică a exilului doar prin relația cu țara
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
and psychological commitment”, în Journal of Marriage and the Family, 39. Sussman, G. (1982), Selling Mother’s Milk, University of Illinois Press, Urbana. Takagi, D. (1994), „Japanese American families”, în R. Taylor (ed.), Minority Families in the United States: A Multicultural Perspective, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Talmon, Y. (1964), „Mate selection in collective settlements”, în American Sociological Review, 29. Taylor, S., Peplau, L., Sears, D. (1994), Social Psychology, Prentice Hall Inc., New York. Teachman, J. (1983), „Early marriage, premarital fertility and marital
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
to the problem of the incest taboo”, în American Anthropologist, 70. Wonden, W. (2002), Grief Counseling and Grief Therapy, Springer, New-York. Yellowbird, M., Snipp, M. (1994), „American indian families”, în R. Taylor (ed.), Minority Families in the United States: A Multicultural Perspective, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Zamfir, C. (1981), Filosofia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1993), „Consens”, în C. Zamfir, L. Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Zamfir, E., Ionescu, L. (1994), „From the culture of
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În mai mică măsură să vadă lumea În termenii unor valori absolute și ai unor adevăruri riguroase și mai mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În general mai toleranți față de alte puncte de vedere și perspective multiculturale. Analiștii politici Împart America În două tabere culturale, roșie și albastră și argumentează că primul grup reflectă valorile conservatoare și religioase bine Încetățenite, În timp ce al doilea grup are o orientare mult mai liberală și cosmopolită. Din punctul de vedere al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sa. Visul american este asimilaționist. Noi asociem succesul cu eliberarea de legăturile culturale anterioare și transformarea noastră În agenți liberi În marele creuzet american. Prin contrast, visul european are la bază prezervarea identității culturale și o viață Într-o lume multiculturală. Fundamentele visului american sunt dragostea de țară și patriotismul. Visul european este mai cosmopolit și mai puțin teritorial. Americanii sunt mai dispuși să folosească forța militară În lume, dacă este necesar, pentru a proteja ceea ce considerăm că sunt interesele noastre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Însă este cu mult mai mult. Într-o lume obosită de viziuni utopice grandioase și mai obișnuită cu istorii individuale, noul vis european a Îndrăznit să creeze o nouă sinteză: una care combină o sensibilitate postmodernă la perspective multiple și multiculturale cu o nouă viziune universală. Noul vis european ne duce În era globală. Pentru a Înțelege magnitudinea și profunzimea schimbărilor care au loc În Europa, este esențial să ne reamintim trecutul ei. Noul vis european nu este atât o negare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de vedere și amplifică represiunea și violența Împotriva minorităților pe plan intern și a popoarelor subjugate În exterior. Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de forțe comerciale globale și birocrații distante și impersonale, postmoderniștii propun un antidot sub forma perspectivelor multiculturale și a Împuternicirii culturilor locale. Dacă, În era statelor-națiune, domină lupta de clasă centrată pe chestiunea posesiei și distribuției capitalului și pe protejarea dreptului de proprietate privată, În era globală lupta se dă pentru diversitate și e centrată mai mult
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suntem o Franță a baghetelor și beretelor, ci una a lui Allah-u akbar și a moscheelor”, a remarcat sarcastic Mustapha Zergour, directorul unui post de radio franco-arab din Marsilia 56. Diasporele musulmane transformă regiuni Întregi ale Franței Într-o sferă multiculturală transnațională. Mulți dintre imigranți sunt săraci, sunt discriminați, nu au locuri de muncă și trăiesc În ghetouri urbane și suburbane mizerabile, unde criminalitatea este ridicată. Sunt priviți cu suspiciune din ce În ce mai mare și teamă de către populația franceză autohtonă. În același timp
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
formulezi agenda politică mondială și să-i atragi pe alții, pe cât este să-i forțezi o schimbare prin folosirea armelor militare și economice 45. Vreme Îndelungată, puterea benignă a Americii a fost un magnet pentru restul lumii. Valorile democratice, originea multiculturală, caracterul deschis, atitudinea pragmatică, optimismul, inventivitatea și creativitatea, prosperitatea au atras lumea spre țărmurile sale. America a servit ca inspirație pentru alții. Astăzi, multe dintre aceste calități au Început să se deprecieze. Alții au Început să-și piardă Încrederea În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
crescândă În rețele, noua noastră abilitate de a rezolva mai multe sarcini și a opera simultan pe direcții paralele, Înțelegerea crescută a interdependenței economice, sociale, de mediu, căutarea relaționării și implantării, dispoziția noastră de a accepta realități contradictorii și perspective multiculturale, comportamentul nostru orientat spre proces, toate ne predispun către gândirea sistemică. Dacă putem utiliza gândirea sistemică pentru o nouă etică globală, care recunoaște și acționează să prevină răul impersonal și este dedicată armonizării mulțimii de relații care formează forțele care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
SUA și Belgia nu au ajuns la rezultate univoce; la același timp și conținut vizionat, pe unele loturi s-a înregistrat o asociere statistică pozitivă între vizionare și conduita efectivă, la altele, nu (Parke et al., 1977). Într-o investigație multiculturală (SUA, Finlanda, Polonia și Australia), coeficientul de corelație între opțiunea pentru filme cu violență și comportamentul agresiv (evaluat de colegi și cunoscuți de aceeași vârstă) la preadolescenți a fost în medie de 0,21 (Eron, 1982). Studii longitudinale atent conduse
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bine delimitate, ele întrepătrunzându-se pe suprafețe întinse. De asemenea, nu toți indivizii, poate nici o majoritate semnificativă, nu parcurg totalitatea stadiilor. Depinde extrem de mult și de socializarea primară. Pot exista printre albi, de pildă, persoane care, crescute într-un spirit multicultural, de înțelegere și prețuire a „celuilalt”, să se înscrie de la început în stadiile 4-5. După cum, în cazul minoritarilor, unii care rămân la stadiul 1 se pot înscrie necritic în cultura majoritară sau pot păstra o identitate separată. Între modelul tipologic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
-le, ți se risipește pentru o vreme sentimentul inactualității. Chiar dacă ești la curent cu ce se întîmplă, tipul de analiză comparativă poate plasa mai exact fenomenul teatral românesc. Întîmplarea a făcut ca la mijlocul lunii martie să particip la Festivalul Național Multicultural Canberra 2000 din Australia și să însoțesc turneul Teatrului Nottara cu spectacolul Master Class și la Melbourne și la Sydney. M-am numărat printre cei care au avut un punct de vedere critic față de această montare a regizorului Radu Gabrea
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
Acasa > Orizont > Opinii > LIVIU JIANU - SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOȘATUL CONTINUU Autor: Liviu Florian Jianu Publicat în: Ediția nr. 1819 din 24 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Marea bucurie a sărbătorilor, este shopping-ul. Firește, pentru spiritele multiculturale apusene, și răsăritene, avansate. Din punct de vedere al tuturor vânzărilor și cumpărărilor. Mărfurile te cocoșează. Sub abundenta lor. Cumpărată, sau doar cârâită. Problema cea mai mare, a oricărui client, de sorginte de la țară, nu este ce cumpără. El nu
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]
-
în sudul Dunării ele își așteaptă încă rezolvarea. Dar drumul parcurs a fost același: lungul drum al afirmării în istorie a romanității românești. XIV. Nu este semnificativ faptul că dinamica acestor idei identitare național-istorice s-a declanșat într-un mediu multicultural favorabil, prin contacte ideologice austro-ungaro-transilvănene care au reunit pe toți cei care militau pentru autonomia propriei alterități? în termeni sociolingvistici, fidelitatea lingvistică (language loyalty) s-a completat cu o culture loyalty, istorică, spre a construi ceea ce a fost numit national
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
cât de strâns legate, în aspirații naționale și realizări, au fost comunitățile etnolingvistice din cultura mittel-europeană a sec. al XVIII-lea. în special Românii, atât la nord cât și la sud de Dunăre, au fost beneficiari târzii ai acestei întrepătrunderi multiculturale prin care au fost salvați de izolare și (re)introduși în istoria Europei. Bibliografie Adolf Armbruster, La romanité des Roumains. Histoire d'une idée, București 1977. Stelian Brezianu, Romanitatea orientală și Evul Mediu, București 1999. Th. Capidan, Românii nomazi, în
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
la University of Washington din Seattle. Obține în două rânduri (1990, 1998) o bursă Fulbright la Library of Congress, apoi la Georgetown University din Washington DC. În 1991 și în 1993 se află pentru studii în Canada, la Toronto, la Multicultural History Society of Ontario, ulterior la Northrop Frye Center, Victoria University. În fine, în 1996 va fi invitat al Centrului de Studii și Documentare al Românilor Americani „Valerian D. Trifa” de la Jackson, Michigan. Din 2000 este profesor, iar din 2002
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
de evaluare, iar profesorul este facilitatorul învățării și autoformării, partener al elevului într-o relație educațională interactivă. El este proiectant, tutore, manager, moderator,organizator și gestionar al conținuturilor, activităților și experiențelor de formare. În acest context, strategiile evaluative includ valorile multiculturale și favorizează diversitatea alternativelor metodologice. Evaluarea urmărește să dea elevului posibilitatea să-și perfecționeze propria activitate, dezvoltându-și autonomia în învățare. Accentul nu este pus pe control, sancțiune, ci pe ameliorarea învățării și pe responsabilizarea elevului care trebuie să-și
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
zece „provincii curriculare” postmoderne 294 15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne 306 15.3.1. De la criticism la postmodernism 306 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale” 311 15.3.3. McCarthy și imposibilitatea curriculumului multicultural 313 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne 317 15.3.5. Max van Manen și cercetarea curriculară fenomenologică 319 15.3.6. Elaborarea hermeneutică a curriculumului fenomenologic 325 15.3.7. Cherryholmes și utopia curriculumului poststructuralist 330 15
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogie critică antirasistă în anii ’80. S-au interpretat și s-au dezbătut probleme precum: conceptul de rasă; statutul „rasei marginalizate”; relația dintre substructura economică și diferitele rase; problemele orientării curriculumului în funcție de cele ale rasismului și antirasismului; construirea unor curricula multiculturale; emanciparea culturală; problemele identității și ale represiunii; agresivitatea antiși interrasială; problemele instituționale rasiste și antirasiste; politicile antirasiale și curriculumul; miturile sexuale legate de rasism; prostituția rasială; relațiile dintre feminism, rasism, erotism și homosexualism; etnicismul și „visul american”; afrocentrismul; pedagogia emancipării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]