760 matches
-
femeilor din grupul respectiv, în condițiile în care nu se ia în considerare și intersecția dintre cultură și gen. Nici „femeia”, nici „femeile” sau falsa suroritatetc "Nici „femeia”, nici „femeile” sau falsa suroritate" Înainte de a discuta despre interese politice și multiculturalism afirmam că abordările ce aduc argumente potrivit cărora există interese comune ale femeilor au fost acuzate de esențialism. Criticile acestea au venit din partea feministelor de culoare, dar și din partea celor structuraliste. Feministele de culoare au susținut că nu toate femeile
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cazul în care clasele sunt polarizate, interesele de gen nu dispar, „ci sunt atașate clasei sociale și definite de aceasta”, potrivit unui punct de vedere neomarxist (xe "Molyneux"Molyneux, 2003, p. 232). Clasa nu este singurul determinant, de exemplu, adepții multiculturalismului afirmă că interesele sunt legate de aspecte de ordin cultural - feministele de culoare pun acentul pe rasă. Așadar, la nivel politic, este posibil să fie satisfăcute o serie de cereri/nevoi, dar, de asemenea, este posibil ca și interesele strategice
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
reader. Local and global perspectives, Routledge, New York. xe "Nash"Nash, Kate, 1998, „Beyond Liberalism? Feminist Theories of Democracy”, în Vicky Randall, Georgiana Waylen (ed.), Gender, Politics and the State, Routledge, Londra, New York. xe "Okin"Okin, Susan Moller, 1998, „Feminism and Multiculturalism: Some Tensions”, Ethics, nr. 4, pp. 661-684. xe "Okin"Okin, Susan Moller, 1998a, „Gender, the Public and the Private”,în Anne xe "Phillips"Phillips (ed.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford. xe "Okin"Okin, Susan Moller, Is Multiculturalism Bad
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
and Multiculturalism: Some Tensions”, Ethics, nr. 4, pp. 661-684. xe "Okin"Okin, Susan Moller, 1998a, „Gender, the Public and the Private”,în Anne xe "Phillips"Phillips (ed.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford. xe "Okin"Okin, Susan Moller, Is Multiculturalism Bad for Women? (Joshua Cohen, Matthew Howard, Martha C. Nussbaum șed.ț), Princeton University Press, Princeton, New Jersey. xe "Parks"Parks, Robert Q., 1982, „Interests and the Politics of Choice”, Political Theory, vol. 10, nr. 4, pp. 547-565. xe "Pasti
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Comment on Deborah Rhode’s The Difference «Difference» Makes”, în Deborah L. Rhode (ed.), The Difference „Difference” Makes. Women and Leadership, Stanford University Press, Stanford. xe "Rich"Rich, Adrienne, 1976, Of Woman Born, Norton, New York. xe "Salat"Salat, Levente, 2001, Multiculturalismul liberal, Editura Polirom, Iași. xe "Sapiro"Sapiro, Virginia, 1998, „Feminist Studies and Political Science - and Vice Versa”, în Anne xe "Phillips"Phillips (ed.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford. xe "Sapiro"Sapiro, Virginia, 1998a, „When are Interests Interesting? The
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de la moartea maestrului G. TUTOVEANU, un eseu Noi, viața lui...”, Mihai Sultana VICOL, De vorbă cu Mihai CIMPOI, 261 Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Theodor CODREANU, Realismul gândirii transdisciplinare în filosofia creștină, Constantin CLISU, Canada țara cu cel mai autentic multiculturalism, Valentina BUTNARU, Povestea "Acasă la noi", Constantin CĂLIN, Însemnări despre lectură, Bogdan ULMU, Tristețea veselului Creangă, Dragoș COJOCARU, Despre comparație în Divina comedie, Lucian VASILIU, Ghid, călăuză, vademecum, Violeta ZONTE, Existențialismul în teatru, Ancelin ROSETI, Blues pentru deprovincializarea Mioriței, Cornel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe același plan cu alte experiențe culturale ce se revendică de la un „filon” comun de primă instanță. Cu alte cuvinte, în problema specificului pledoaria noastră se înscrie în conceptul mai nou de „pluralism cultural românesc” - care ar evoca la limită „multiculturalismul” în accepțiune europeană, aș zice, dar văd deja cum mi se agață de piept o altă tinichea infamantă: de separatist față de patria-mumă, România. Iată un cerc vicios: să fii considerat în același timp și „separatist”, și imitator docil al Bucureștiului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
1994:107). Într-o nouă logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul unicității securizante, trăind relația și nu opoziția, multe tensiuni creatoare de conflicte ar putea deveni "complexități postmoderne care ne îmbogățesc" (L.Hutcheon, 1994:111). Pînă nu demult oricărei distinctivități i se atribuia o valoare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aplicarea curriculumului dat, promovarea cunoașterii ca proces al valorilor dominante, stabilirea a cum influențează practicile politice și economice obținerea de performanțe, bazarea pe raționalitate, sprijinirea identității, scopurilor și particularităților umane ale educaților, depășirea marginalizării diferitelor grupuri socio-culturale, situarea formării în multiculturalismul prezent din contextele locale. Spiritul postmodern își pune amprenta și pe critica realității inadaptate, pe utilizarea practicii pentru adaptări eficiente, pe sprijinirea libertății și a emancipării, pe stimularea diferitelor interrelații, pe valorificarea experiențelor nonformale, pe sprijinirea experiențelor particulare de învățare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
1990, 1996; Van Leeuwen 1999, 2005; Van Leeuwen și Jewitt 2000). O reconsiderare a peisajului semiotic era necesară datorită factorilor culturali și sociali (Kress, Van Leeuwen 2006: 34). Intensificarea diversității lingvistice și culturale în interiorul granițelor aceluiași stat a condus către multiculturalism, pe de o parte, iar, pe de altă parte, avântul tehnologic și un circuit global al capitalului au avut drept efect o dizolvare nu doar a granițelor politice și culturale, ci și a celor semiotice. Astăzi se încearcă depășirea "unei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Van Leeuwen, Jewitt 2000). It was necessary this reconsideration of semiotic terms due to the social and cultural factors (Kress, Van Leeuwen 2006: 34). The intensification of cultural and linguistic diversity within the boundaries of the same state led towards multiculturalism. The technological progress and a global circuit of the capital hâd aș outcome the blurring not only of the cultural and political boundaries, but of the semiotic ones aș well. Nowadays there is the urge of a surpassing of "a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
număr oarecare de semeni aflați prea aproape de el ca să scape cu fuga. Dar oare doar atât să fie? Dacă punem asta pe seama unui dezaxat, nu facem decât să băgăm capul în nisip, precum struțul. În noul mileniu, politica liberală a multiculturalismului și deschiderii granițelor, a făcut ca, etnii parazitare și extrem de nocive pentru spațiile pe care le invadează să ajungă în țările nordice, printre care și în Norvegia. Vă dați seama, de exemplu, de bucuria ce i-a cuprins pe cioroii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
printre care și în Norvegia. Vă dați seama, de exemplu, de bucuria ce i-a cuprins pe cioroii noștri, obraznici și obișnuiți să trăiască numai din ciordeală când au văzut ce paradis e pentru ei în aceste țări. Numai de multiculturalism nu le ardea lor. Și au pătruns nu numai țiganii acolo, ci și alte nații asiatice și africane, tot atât de grijulii ca și țiganii față de avutul altuia. Orice om logic și inteligent, n-o să pornească niciodată la combaterea unei maladii axându
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
combaterea efectului, ci va porni cu încrâncenare în principal la combaterea cauzei. Așa și în Norvegia, efectul a fost invadarea țării de parazitari, iar cauza a fost considerată că o reprezintă Partidul Laburist, care se pare că este acolo locomotiva multiculturalismului și deschiderii granițelor pentru alte popoare. Deci nu este de mirare că un norvegian, un urmaș al mândrilor vikingi de odinioară, a considerat că este încălcată însăși esența culturală a țării lor și a pornit la faptă. Sunt sigur că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe Internet ce se spune despre țigani de exemplu și poate veți înțelege. În țările vestice nu numai țiganii sunt vinovații, dar asta-i altă căciulă. Oare nu observați pe creste avalanșa care irupe din ce în ce mai des în lumea occidentală: respingerea multiculturalismului, exacerbarea valorilor naționale, enclavizarea și caricaturizarea politicilor liberale? Sunt semne că istoria începe să se repete așa cum a făcut-o de atâtea ori în cursul mileniilor. Dar mă cutremur uneori când mă gândesc la gradul de intoleranță la care se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
clar spre puterea centrală, America e o excepție, unde există încă un anume echilibru între individual și central. Sau: în țările apusene, religia e marginalizată, uneori persecutată, în America în schimb vedem o bogată dialectică, fie ea și adesea conflictuală. "Multiculturalismul" post-modern declanșează la noi în America reacții și soluții ingenioase, e subiect de discuție liberă, iarăși spre deosebire de multe alte țări. Inventivitatea tehnică, intelectuală, mai ales socioeconomică, e incomparabil mai vie în America etc. etc. Pe toate astea le-aș subsuma
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
competenței : Căutarea pe internet a informațiilor cartografice și detaliate despre cele două orașe; Selectarea de pe hărți a informațiilor despre zonele centrale, turistice, analizate; Descoperirea celor mai importante și relevante obiective turistice; Dezvoltarea competențelor transversale de comunicare în limbi străine, a multiculturalismului; Selectarea unor informații esențiale cu privire la cadrul natural de dezvoltare, comparativ, a celor două orașe; Stabilirea unor legături istorice și evoluții similare în dezvoltare (comerț, educație, cultură etc). 6.4.1.2. Competența de a analiza și a interpreta o imagine
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
elevului: - orientarea și inserția într-un mediu social și profesional competitiv - să-și valorizeze potențialul creativ și să-și dezvolte propria personalitate - să se integreze cu succes în societate(clasă, internat, școală) - să manifeste deschidere spre valorile europene și universale(multiculturalism, cetățenie europeană) - să devină o persoană autonomă și responsabilă, aptă să decidă asupra propriului viitor - să aibă o viziune realistă asupra proiectului personal - să-și construiască un set de valori personale bazate pe respectul deosebirilor etnice, culturale, sociale. Liceul nostru
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
fațetele acestui război al memoriilor este respingerea Celuilalt, ale cărei manifestări principale, în perioadă de criză, sunt antisemitismul, ostilitatea antievreiască și corolarele ei. Supralicitarea victimității este indisociabilă de concurența între victime. Această tendință ne vine din Statele Unite. Dar acolo legitimitatea multiculturalismului limitează dezechilibrele prea flagrante. Aici suntem abia la începutul procesului, iar această concurență riscă pe termen lung să acopere în Franța adevărata dezbatere politică. Cu atât mai mult cu cât universalismul din care Republica și-a făcut stindard este și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Rivka Cohen, proclama "inadmisibilă orice comparație între tragedia trăită de poporul armean și Holocaust", ca și cum prima l-ar putea pune în urmă pe cel de-al doilea. Dezbaterea despre unicitatea Holocaustului începuse în Statele Unite la sfârșitul anilor 1990, odată cu avântul multiculturalismului. În Franța, ea nu a avut pur și simplu loc, iar unicitatea a fost acceptată ca un adevăr intangibil de instituțiile evreiești, presa generalistă și marele public, în special cel evreu 2. Ultimele evoluții politice par să fi determinat instituțiile
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
muzeul Carrillo Gil din Mexic sunt imagini manipulate pentru a releva relativitatea percepției frumuseții trupești. De la identitate la alteritate (corporală sau multiculturalăă distanța nu mai e una uriașă. Eterogenitatea modelelor estetice și diversitatea culturală sunt scoase la iveală în contextul multiculturalismului și al revoltei împotriva imperialismului cultural-artistic: chipul său european este hibridat cu caracteristici faciale precolumbiene și africane. Identitatea avatarică a artistei, multiplă și maleabilă, este deja un simptom al alterității. Etalând o lume a carnavalului pestriț prin care se transgresează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în tentativa de impunere a unor noi bipolarități și scheme comportamentale. Chiar dacă instrumentarul terminologic și imaginarul postcolonialist este identic, până la un anumit punct, cu discursul feminismului, lucrurile se complică prin introducerea unor noi parametri în ecuație, parametri care compun ideologia multiculturalismului. Postcolonialismul digital urmărește, pe lângă împuternicirea femeii, și împuternicirea celuilalt, a alterității multiculturale. Procesului de absolutizare a femeii occidentale i se opune un discurs incluziv, prin integrarea în spațiile matricei a vocilor și a practicilor alterității. Spre exemplu, Internetul devine mediul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acestui orizont, cum apare și se îmbogățește acesta de-a lungul timpului, incorporând contribuții atât de diverse cum sunt filosofia lui Spengler și literatura lumii noi (el mundovinismo 21) în anii 30 sau, mai aproape de zilele noastre, realismul magic și multiculturalismul. Se mai poate descrie această panoramă și în alt mod: ca si cronică rezistenței multora din scriitorii din lumea nouă de a accepta noul orizont, ca pe o luptă ascunsă, de multe ori surda, dar nu fără a lasă urme
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pare sarcina ușoară, după cum nici în materie de gusturi ale publicului specializat nu se poate vorbi de încurajatoare modificări. Jorje Volpi, tânăr scriitor mexican, ce face parte din așa-numita "generație crack", în articolul Sfârșitul prozei latino-americane, spune că în spatele multiculturalismului militant al multora din universitarii europeni și americani se ascunde în prezent o viziune reificata și esențialista a identităților, care, în numele diversității și al apărării acesteia, generează o serie de atitudini protecționiste și paternaliste, la fel de conservatoare că cele ale marelui
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
generale a dreptății sociale, de James Sterba. În câteva dintre principalele sale lucrări, Sterba a încercat să reconcilieze, la nivel practic, ceea ce, în opinia sa, reprezintă principalele teorii actuale ale dreptății sociale: liberalismul, libertarianismul, socialismul și, mai recent, feminismul sau multiculturalismul 45. Sterba a demarat acest proiect în speranța că el va contribui la sporirea relevanței sau a impactului filosofării academice în cadrul deciziilor morale și politice din viața instituțională "de zi cu zi" a societății. Nu în ultimul rând, la baza
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]