632 matches
-
calculat prin însumarea tuturor spinilor electronilor din învelișul electronic. La un număr par de electroni, S are valoarea 0 sau un număr întreg, iar dacă numărul total de electroni este impar, S va fi impar sau jumătatea unui număr întreg. Multiplicitatea stării energetice moleculare este egală cu 2S + 1. Cele mai multe molecule organice conțin un număr impar de electroni, cu toate acestea cele mai multe tranziții electronice de interes spectroscopic sunt cele din starea fundamentală la stările excitate cele mai coborâte. Numai o pereche
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
antrenați în mod uzual în aceste tranziții. Acești electroni pot fi din orbitalul π sau n. Valoarea lui S pentru aceste molecule este zero (+1/2 - 1/2 = 0) sau 1 (1/2 + 1/2; -1/2 - 1/2) și multiplicitățile corespunzătoare sunt 1 și 3. Starea energetică de multiplicitate 1 este denumită stare de singlet, iar cea de multiplicitate 3 triplet. Starea electronică fundamentală este un singlet (singletul fundamental). Procesul de excitare conduce la tranziția unui electron de pe orbitalul ocupat
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
pot fi din orbitalul π sau n. Valoarea lui S pentru aceste molecule este zero (+1/2 - 1/2 = 0) sau 1 (1/2 + 1/2; -1/2 - 1/2) și multiplicitățile corespunzătoare sunt 1 și 3. Starea energetică de multiplicitate 1 este denumită stare de singlet, iar cea de multiplicitate 3 triplet. Starea electronică fundamentală este un singlet (singletul fundamental). Procesul de excitare conduce la tranziția unui electron de pe orbitalul ocupat cel mai ridicat pe orbitalul neocupat cel mai scăzut
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
pentru aceste molecule este zero (+1/2 - 1/2 = 0) sau 1 (1/2 + 1/2; -1/2 - 1/2) și multiplicitățile corespunzătoare sunt 1 și 3. Starea energetică de multiplicitate 1 este denumită stare de singlet, iar cea de multiplicitate 3 triplet. Starea electronică fundamentală este un singlet (singletul fundamental). Procesul de excitare conduce la tranziția unui electron de pe orbitalul ocupat cel mai ridicat pe orbitalul neocupat cel mai scăzut. Starea de triplet cea mai coborâtă are o energie mai
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
conduce la tranziția unui electron de pe orbitalul ocupat cel mai ridicat pe orbitalul neocupat cel mai scăzut. Starea de triplet cea mai coborâtă are o energie mai mică decât starea de singlet excitată. Conform mecanicii cuantice, tranzițiile între stările de multiplicitate diferite au o probabilitate foarte scăzută, ele fiind denumite tranziții interzise. Absorbția radiațiilor UV și VIS nu poate conduce până la starea de excitare minimă a unui triplet interzis, dar poate conduce la următoarea stare excitată superioară, singletul, aceasta fiind o
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
mașina va rămâne la nivelul omului din momentul creării ei. Crearea viului uman de către om coincide cu învingerea naturii, fapt care impune consecințe apocaliptice pentru societatea omenească. Descartes, ridicând îndoiala metodică la gradul maxim al importanței ei și vorbind despre "multiplicitatea contradictorie" a opiniilor oamenilor, deschide larg porțile "probabilului". Astăzi, filosofia sa este demonstrată de matematica probabilităților. Îndoiala hiperbolică este demonstrată de fizica cuantică, un exemplu major fiind dualitatea corpuscul-undă și legea incertitudinii a lui Heisenberg. Neuroștiințele cognitive moderne se opun
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ca existență dependentă de experiența subiectivă ce poate fi activată în orice loc și poate fi posibilă prin orice tip de obiect cu un minim de însușiri artistice. Conform monismului, opera de artă este dependentă de o categorie ontologică. Dar multiplicitatea formală a operei de artă nu se poate încadra doar într-o anumită categorie. Opera nu poate depinde numai de o categorie ontologică la nivelul compoziției deoarece ea poate să corespundă unui universal și, prin urmare, se deschide posibilitatea ideii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a operei de artă și a nevoilor spirituale. Însă ca existență individuală și auto-suficientă, eliberată de experiența artistică sau estetică, opera presupune o anumită categorie ontologică prin însăși ideea de perseverență. Ideea de perseverență prezintă un proces complex de existență. Multiplicitatea operei de artă vine tocmai din afirmarea unei duble ipostaze a operei ca obiect material și ca experiență estetică. Deci, experiența estetica este bazată sau dedusă prin contemplarea unui obiect de artă care are la bază o prezență fizică. În
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
compoziție clară de qualia ce poate oferi o calitate obiectului contemplat"8. Relațiile de interdependeță dintre subiect, obiect și experiența estetică sunt de intensitate graduală și sunt direcționate spre o identitate a operei de artă dată de esența estetică. Însă, multiplicitatea operei de artă este aparentă din perspectiva ontologică a lui Ingarden, unde opera de artă este o concretizare a acestor "multiplicități" și, astfel, ea se prezintă ca un individual. Din acest motiv, înțelegerea operei ca individual necesită o stratificare în funcție de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sunt de intensitate graduală și sunt direcționate spre o identitate a operei de artă dată de esența estetică. Însă, multiplicitatea operei de artă este aparentă din perspectiva ontologică a lui Ingarden, unde opera de artă este o concretizare a acestor "multiplicități" și, astfel, ea se prezintă ca un individual. Din acest motiv, înțelegerea operei ca individual necesită o stratificare în funcție de tipul operei de artă. Pericolul unei stratificări ontologice survine din posibilitatea interpretării operei ca idee superioară sau ideală, întrucât arhitectonica operei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
îl prezintă ontologia operei de artă stă în modul prin care putem ajunge la soluții veridice. Teoriile ontologice intră în conflict cu multiplele aspecte ale simțului comun. Chiar dacă opera se prezintă ca fiind singulară este foarte posibil să observăm anumite multiplicități ontologice la anumite tipuri de operă. O introspecție euristică este necesară în cazul relației dintre arta definită în mod tradițional și arta înțeleasă prin simțul comun. Chiar dacă teoriile științifice oferă o perspectivă empirică acceptată universal, ele nu sunt întru totul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de artă. Este evident că o înțelegere completă a operei de artă este imposibil de realizat. Însă caracterul ei relativ este primul principiul ontologic pe care ne bazăm în demonstrarea condițiilor și a felului de existență al operei de artă. Multiplicitatea existențială a obiectului a dus la înțelegeri instituționale a tuturor obiectelor împărțindu-le în funcție de proprietățile pe care le însușește: obiecte de artă, obiecte religioase, obiecte ceremoniale etc. Înțelegerea instituțională oferă condițiile necesare pentru a putea deosebi obiectele în funcție de caracteristicle de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artei și înțelegerea diferitelor tipuri de artă se află în relația dintre înțelesurile obișnuite pe care le avem despre artă și practicile prin care putem determina tipurile de entități pe care arta le presupune. Interogarea entității obiectului de artă, prin intermediul multiplicității formelor de apariție ale artei, aduce în discuție mai multe tipuri de obiecte: real, imaginar sau abstract. Dar niciun tip de obiect propus până acum nu pare să intre într-o relație corectă cu înțelesurile sensului comun despre artă. Prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artei și nu o înțelegere a funcționalității artei. Astfel, arta ca spațiu autonom de funcționare nu poate elimina și nu elimină istoricitatea, ci apelează la o reconfigurare care probează noi termeni ontologici. 1.2. Arta sub auspiciul imaginației Arta, în multiplicitatea de forme, apare în urma creației devenind prezență. Ideea de creație este posibilă prin intermediul imaginației. Deci arta survine în urma efortului artistului care poate fi înțeles și ca făuritor de imagini (eidolopois). Ontologia vizează puterea de disimulare a prezenței operei de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei de artă generază noutățile unei istorii vii: prin artă, trecutul devine prezent și face posibilă înțelegerea trecutului și duce la previziunea viitorului. Însă, istoricitatea artei a dus la negarea adevărului întrucât conținutul său, ideile și simbolurile duc la o multiplicitate de interpretări ce nu generează nicio universalitate valabilă a unei opere de artă. În perioada iluministă, arta era îndepărtată de adevăr, iar sursa ei devenise știința. Însă odată cu Gadamer, arta își recapătă raportul cu adevărul prin intermediul înțelegerii ei ca experiență
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în numele autorul romanului. Însă, tropii ontologici ai romanului duc la identificarea fiecărui exemplar cu unicitatea sa: conținutul romanului identifică prin imagine și simbol, dar și cu ajutorul imaginației multiplicarea unuia și aceluiași roman. Identitatea și unicitatea romanului nu suferă transformări în urma multiplicității sale: posibilitatea multiplicării fiind o caracterisică specială a operei de artă. Simbolurile antitetice ale romanului: Leopold Bloom - Ulise, Mollz Bloom - Penelopei, Stephen Dedalus - Telemah 16 devin tropi constituenți pentru unicitatea romanului Ulise. Totodată, există o simetrie a compoziției lingvistice între
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
putere, oricât de periculos ar fi acest lucru. Mai curând au urmat o direcție și mai periculoasă, adoptând concepția potrivit căreia ideile sau ideologiile propriei națiuni ar trebui să guverneze întregul pământ. Astfel, „fragmentarea societății internaționale, cândva coerentă, într-o multiplicitate de comunități naționale autosuficiente din punct de vedere moral și care au încetat să acționeze într-un cadru comun de precepte morale, este numai simptomul exterior al transformării profunde care a modificat recent relația dintre regulile morale universale și sistemele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fără balanța dintre ele, un element le va domina pe celelalte, va abuza de interesele și drepturile lor, putând să le distrugă în cele din urmă. În consecință, scopul acestor echilibre este de a menține stabilitatea sistemului fără a distruge multiplicitatea unităților componente. Dacă scopul ar fi fost numai stabilitatea, ar putea fi realizat permițându-i unui element să le domine și să le controleze pe celelalte și să le ia locul. Deoarece scopul este stabilitatea și menținerea tuturor unităților din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de numeroase și de diversificate ar fi ele, au o mare importanță teoretică și practică. Răspunzând exigențelor de raționalitate clasificatoare, ele permit identificarea, denumirea și localizarea fluxului indefinit de acte comportamentale, dând, în felul acesta, sentimentul (iluzoriu sau nu) înțelegerii multiplicității și varietății individuale. Totodată, tipologiile satisfac narcisismul celui care are acces la ele, deoarece îi permit să se cunoască și să se localizeze printre cei din jurul său. În fine, ele pot fi luate ca punct de reper și introduse în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
locul schimburilor interculturale, al sincretismelor, al schimbărilor. O identitate se definește Întotdeauna În raport cu sine și cu Celălalt și se construiește Între aceste două elemente sau, dacă vreți, În amândouă În același timp” (Blanchet, 2000, p. 99). Acest fapt trimite la multiplicitatea fațetelor identitare ale unui individ (Laplantine, 1994), ceea ce Edgar Morin numește ființă poli-identitară (Morin, 1987), pledând pentru o viziune complexă asupra umanității, În cadrul căreia unitatea să nu fie disociabilă de pluralitate (noțiunea este unitas multiplex, vezi Morin, 1977-2001). Putem spune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termenul nu are numaidecât conotații negative) fac În fapt trimitere la noțiunea de „comunitate culturală” bazată pe interacțiune socială (și lipsită de orice categorisire biogenetică, cf. Barth, 1995; Gresle et alii, 1994, p. 119). În sfârșit, este important să abordăm multiplicitatea apartenențelor cu prudență și În mod nuanțat: „Nu mai există răspunsuri simple la Întrebările legate de identitate. De fapt, alegerea unui răspuns simplu este de-acum o sursă aproape sigură de excludere și prezintă riscul, cu tendințe de naționalism politic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fapt lasă principiul intact” (ibidem, p. 19). În sfârșit, chiar dacă și În caz acest caz există unele excepții, endogamia este regula generală, singurele căsătorii „pure” fiind cele contractate Între persoane aparținând aceleiași caste. Este de asemenea important să insistăm asupra multiplicității castelor, indiciu foarte puternic, dacă mai era nevoie, al respingerii reciproce, multiplicitate care este departe de diviziunea În cele patru „ordine” sau varna (brahmanii, kshatriyas, vaishyas, sudras) ale teoriei tradiționale. Nu trebuie așadar să comitem eroarea, destul de curentă Încă, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caz acest caz există unele excepții, endogamia este regula generală, singurele căsătorii „pure” fiind cele contractate Între persoane aparținând aceleiași caste. Este de asemenea important să insistăm asupra multiplicității castelor, indiciu foarte puternic, dacă mai era nevoie, al respingerii reciproce, multiplicitate care este departe de diviziunea În cele patru „ordine” sau varna (brahmanii, kshatriyas, vaishyas, sudras) ale teoriei tradiționale. Nu trebuie așadar să comitem eroarea, destul de curentă Încă, de a confunda varna cujati (castele propriu-zise). O bună referință În acest sens
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Coser, că figura „terțului” evocă nu doar mediatorul sau arbitrul, ci și pe tertius gaudens care profită de ostilitatea Înconjurătoare pentru a-și urmări propriile interese. Dacă unii consideră, urmându-i pe Robert Dahl, Seymour Lipset sau Steve Rokkan, că multiplicitatea afilierilor și a intereselor, Întretăierea faliilor de separare și acțiunea conciliatoare a elitelor Întăresc stabilitatea democrațiilor moderne și permit evitarea „escaladării extremelor”, alții atrag atenția asupra apariției unor noi mișcări sociale (Alain Touraine), asupra condițiilor de mobilizare a resurselor (Anthony
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În așa-numitele contexte „primitive”. Într-adevăr, cum să traduci Într-o cultură sistemele de credințe și de valori ale altei societăți, În absența universaliilor (În sensul pe care Îl dă Chomsky acestui termen)? Abundența descrierilor empirice și, dincolo de ele, multiplicitatea abordărilor tematice și teoretice nu pot transforma „științele despre om” În utopice „științe exacte”. Acestea pot totuși conlucra la elaborarea unei abordări mai „riguroase”, prin prisma unei paradigme unice și dominante, recunoscută și acceptată de către comunitatea științifică. Dintr-o altă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]