1,285 matches
-
o „femeie stearpă” Acoperământul mortuar rămas după ea se spune că ascunde „o fire misterioasă și o adevărată enciclopedie universală”. Pentru aproape 32 de ani după cum s-a consemnat, voievodului i-a stat alături prea frumoasa Maria Voichița, fiica domnitorului muntean Radu cel Frumos și a Mariei Despina (cu acesta Ștefan cel Mare a purtase câteva războaie). Viața și faptele lui Ștefan se împart în două epoci distincte: până la căsătoria cu Maria Vochița și după. În prima perioadă (a Evdochiei de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
știință. Aceasta pentru că ea conține multă cultură și știință: „Mărturii istorice privitoare la satul Rânzești pe Prut" de prof. Gheorghe Clapa, „Oameni de pe Valea Elanului în istoria Inspectoratului școlar al județului Vaslui" de prof. Dumitru Apostolache, „Grumăzești, vechea vatră a Muntenilor de sus" de Dan Ravaru, „Movilele și rolul lor în peisajul geografic al Depresiunii Elanul" de prof. Teodor Hardon, „Descrieri inedite ale bisericilor fostului județ Vaslui din 1894" și „O vidomastie inedită cu slujitorii bisericilor din județul Fălciu la 1840
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și... acel ceva care-i dat omului când are menirea de a face ! Urmează Tip Top, Festivalul obiceiurilor, Concertul de pe 23 și, printre altele, pe 27 ianuarie 2007 Gala Ziariștilor, ediția a II-a. Vom încerca transmisii directe din comunele Muntenii de Jos și Sus, Ferești, Văleni, Solești, Miclești, Lipovăț, Deleni, Albești, Pușcași, Laza, Poienești și poate și altele. De pe unde sunt și primari adevărați. De fapt, urmează S| EXIST|M. Am avut o instructivă și destul de îndelungată discuție cu Preasfinția
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
adunat 98 de spectatori, pe numărate, deși piața rămăsese pustie, evident, din cauza rafalelor ploii. Aplauzele acestora de sub umbrelele sub rafale de ploaie au fost cele mai meritate dintotdeauna. Să revin: Ai noștri au participat cu TEATRUL DE P|PUȘI din Muntenii de Jos (secțiunea a II-a), cu CIMPOIERII de la Perieni și FANFARA DE LA VALEA-MARE ( Secțiunea a III-a), cu R+NDURILE de la Munteni de Sus (Secțiunea a IV-a), cu TICU UNGUREANU, VASILICA și VASILE CATELEA, ANETA AILINC|I, VERA
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fost cele mai meritate dintotdeauna. Să revin: Ai noștri au participat cu TEATRUL DE P|PUȘI din Muntenii de Jos (secțiunea a II-a), cu CIMPOIERII de la Perieni și FANFARA DE LA VALEA-MARE ( Secțiunea a III-a), cu R+NDURILE de la Munteni de Sus (Secțiunea a IV-a), cu TICU UNGUREANU, VASILICA și VASILE CATELEA, ANETA AILINC|I, VERA COTOV|ț și alți creatori populari (printre care SOȚII BULAI din Miclești). RODICA BULBOAC| și două ajutoare, din Laza, care ne-au hrănit
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de treaba lui, inclusiv în barurile de noapte zumzăind până spre dimineață. Vasluienii noștri au avut o prezență semnificativă! Formații cu față comercială (cimpoierii 180 Perieni, fanfara-Valea Mare). Spectacolele... ce evoluții au avut Trandafir de la Moldova, trișcarii și Rândurile de la Munteni de Sus și păpușarii lui Brunchi. Artiștii plastici au fost toți buni, chiar dacă n-au prea vândut lucrurile din expoziție. Mi-a plăcut o torcătoare „înțepată" de la Văleni, Familia Bulai de la Miclești, Ticu Ungureanu de la Duda Epureni și Silvia Ene
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
elită, lansări de carte, expoziție de pictură naivă, spectacol de durată și cu nume mari, petreceri sportive, ba, mai mult, la Laza ar fi "sărbătoarea satelor de pe Valea Racovei" cu prezența mai multor primari și formații din Gârceni, Pungești, Ivănești, Munteni de Jos. E de lăudat primarul Hapiuc de la Văleni, care nu-și prea respectă cuvântul față de noi, dar reușește manifestări culturale notabile. Are în ajutor pe Dan Ailincăi, iar de Sântămăria mare a reușit un tur de forță culturală pentru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
itul Daniel sau Teofan - mitropoliți, prezența, slujba și interviul special (pentru TV.V.) a Prea Fericitului părinte Patriarh Teoctist, interviuri cu episcopul vicar (și alți episcopi), stareți, protopopi, preoți, fie cu ocazia târnosirii bisericilor ca cele de la Vinețești, Ferești, Satu Nou, Munteni de Sus și multor altora, fie la marile sărbători religioase de peste an. De Paști TV.V. a transmis integral slujba de înviere. Ediții speciale s-au realizat cu ocazia instalării Episcopului Corneliu. Efectul spiritual, cultural, informatic la care se adaugă creșterea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Aurel Spătaru din Viișoara conduce VOINICELUL, ansamblu special pentru stimularea talentelor locale. Sunt mai multe asemenea inițiative (locale), demne de toată lauda, ca cele de la Pogonești, Murgeni, Buda (Stemnicul, condus de Romică Rusu, comuna Oșești), păpușarii lui Romică Brunchi din Muntenii de Jos, sau... ziarul Viața Satului de la Văleni, al lui Dan Ailincăi. Ambițios, prof. Ioan Parteni, de la Liceul "Ștefan Procopiu", scoate cu elevii de acolo "Buzz! Univers școlar", ajuns la nr. 7. Purtătoare de folclor viu și păstrătoare de tradiții
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
o lucrare aparte, foarte bine susținută grafic; vezi Neagu Djuvara, Mircea cel Mare (zis "cel Bătrân") și luptele sale cu turcii, ilustrația Radu Olteanu, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2010. Totuși, în final, căutând să demonstreze grandoarea domnitorului muntean, a ajuns la aceeași referință tradițională, afirmând că Mircea "rămâne, alături de Ștefan-Vodă al Moldovei, cea mai frumoasă figură a istoriei noastre medievale (Ibidem, p. 68). 272 De altfel, orice formă de literatură "cu adresă psihologică, menită să sprijine procesele de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din Bizanția că „România nu are alt ocrotitor dec ât p re Dumnezeu și sabia sa!” Să trăiești Măria Ta!” îi rosti se Mihail Kogălniceanu marelui ales, la Iași, în ziua de 5 ianuarie 1859 , ca un îndemn ca și muntenii să facă la fel... Voință colectivă atunci, aceeași și acum - când era vorba de eternizare... Era primul monument din România închinat la 17 octombrie 1904 lui Alexandru Ioan Cuza, cu mu lt m ai devreme decât cel care se va
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
greșele și prea mare învăluială”. Nemulțumit de traducerea lui Milescu, Antonie de Moldavița, care ne-a lăsat și alte tălmăciri «de o deosebită frumusețe literară» (N. Drăganu, Codicele pribeagului Gh. Ștefan), a retradus — împreun ă cu un ardelean sau un muntean — Biblia. Această traducere se resfrânge în textul manuscriptului descoperit în 1915. « D-l Solomon, verifică apoi informațiile din epilogul Bibliei lui Șerban, care indică precis ca traducători «cari au deslușit pre limba românească», pe Radu și Șerban Greceanu, cu alte
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu se puteau învăța decât la Paris trebuiau învățate la Paris, bineînțeles, dar celelalte stilul de viață burghez, chibzuința, moderația, spiritul de întreprindere, negocierea etc. se puteau deprinde prin interacțiunile de proximitate. De pildă, puteau fi învățate de moldoveni și munteni direct de la ardeleni, de olteni direct de la bănățeni. Vorbesc aici numai de români, fiindcă străini, alogeni recent sosiți ori împământeniți, existau oricum peste tot armeni, evrei, greci etc. -, dar erau mai greu acceptați ca model. Deci învățarea între lumi asemănătoare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fantasmele noastre -, ci un Celălalt vecin, prins aproape în aceleași chingi geografice și istorice. Astfel încât, ardelenii, care își aveau modelele printre ei, nu numai în vecini, au asimilat ethosul central-european al învățării despre care ai scris tu, în vreme ce moldovenii și muntenii au rămas pe dinafară, poate cu excepția bucovinenilor. V. N.: Pe de altă parte, să ne uităm nițel la perioada cam de 100 de ani, cam între 1850 și 1940. Bunăoară, vizitez câteodată un oraș mijlociu provincial din Franța, mă uit
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
transpunere a acestora, Paul Cornea distingea două componente majore ale mișcării pașoptismul luminist și cel revoluționar.191 Aparent, moldovenii par a ține de categoria luminiștilor prin moderație, prin dorința realizării unei reforme culturale și prin intuiția direcțiilor de parcurs, pe când muntenii par a fi revoluționari prin extremismul mijloacelor de luptă și prin tonul aprins. Desigur, însă, nu există omogenitate nici în interiorul acestor două categorii deoarece, spre exemplu, Petre Poenaru sau Grigore Alexandrescu sunt munteni, dar luminiști, iar I. Ionescu de la Brad
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și prin intuiția direcțiilor de parcurs, pe când muntenii par a fi revoluționari prin extremismul mijloacelor de luptă și prin tonul aprins. Desigur, însă, nu există omogenitate nici în interiorul acestor două categorii deoarece, spre exemplu, Petre Poenaru sau Grigore Alexandrescu sunt munteni, dar luminiști, iar I. Ionescu de la Brad și V. Mălinescu sunt moldoveni și revoluționari. Pe plan literar, o coagulare a ideilor pașoptiste nu s-a produs decât fragmentar prin cele câteva articole program relevante Introducția la Dacia literară scrisă de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
coerență și unitate. Astfel, poetul reușește să creeze deopotrivă fabule, satire sau epistole de origine clasică și meditații sau elegii de factură romantică. Însă, dacă despărțirea apelor în ceea ce privește concretizarea este-tică a unei tendințe sau a alteia la nivelul operei poetului muntean s-a făcut deja în studii importante cum ar fi cel al lui Eugen Simion Dimineața poeților -, Dim. Păcurariu Clasicism și tendințe clasice în literatura română etc., principiile sale artistice mărturisite, într-o formă sau alta, au fost mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și filozofia ei practică motive de minuțioasă evocare veristă. Până și clipele de duioșie par aspre. Față de taciturnii sadovenieni, jeluitori și misterioși, ruralii lui Sorescu, volubili, de o mobilitate fără tihnă, se agită neîmpăcați ca Moromeții lui Marin Preda. "Nouă, muntenilor observa prozatorul -, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile"! Totodată, la dunărenii aceștia cu nerv regăsim psihisme ale meridionalilor lui Verga. În microcomunitatea de "La Lilieci", politica bunăoară e subiect perpetuu: "I-auzi, bă, ce-a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în această zonă. Din cauza dificultăților geografice și istorice, Dunărea de Jos a format una dintre cele mai slab populate regiuni. După ce au pacificat aceste locuri, principatele noastre au fost nevoite să își stabilească o limită. Mai întâi s-au extins muntenii până în sudul Basarabiei (teritoriul dintre Prut și Nistru luându-și de altfel numele de la dinastia întemeiată de urmașii lui Negru Vodă). Apoi s-au dezvoltat, mai firesc, în lungul unor axe naturale, moldovenii 33. În cele din urmă, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Mătăsii fusese profund afectată de invaziile migratoare de la sfârșit de Antichitate și început de Ev Mediu. Mongolii, care dominau aproape întreaga emisferă nordică a Eurasiei, au fost preocupați, pe timpul stăpânirii lor, pentru restabilirea acestei rute. Astfel, odată cu destrămarea visului mongol, muntenii, moldovenii și lituanienii au putut să-și croiască drum sau chiar, în cazul celor din urmă, să preia în stăpânire rute conexate la această axă comercială care lega Orientul și Occidentul. f. Vindecarea miraculoasă Peste secole, o combinație între influența
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Se aproximează la o zecime din populație. 130 De exemplu, putem întâlni satele Vakarel și Pasarel de la sud est de Sofia, spre Plovdiv. 131 Dovada asimilării constă în puternica similaritate etnografică a bulgarilor din nord, de la Vidin la Silistra, cu muntenii și oltenii. Practic, întâlnim aceleași dansuri, ritmuri și costume populare care, spre est, în Dobrogea, capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
16. 11.AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 28. 12. "Manuscriptum", anul IV (1973), nr. 1, pag. 16. 13. Ibidem, pag. 25. 14. AUGUSTIN Z. N, POP, Noi contribuții documentare, pag, 82. 15. Documentul este publicat de GEORGE MUNTEAN, în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 13, nr. 2/1964, pag. 436. 16. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 13. 17. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 20. 18. GEORGE MUNTEANU, Eminescu (Familia poetului), "Luceafărul", anul XII, nr. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1931, pag. 109. 224. C. DOBROGEANU-GHEREA, Studii critice, Espla, 1967, pag. 212-215. 225. N. ZAHAR1A, Mihail Eminescu, București, Socec., 1923, ed, a II-a, mărită, pag. 262. 226. AL. PIRU, Varia-Preciziuni și controverse, edit. Eminescu 1972, pag. 137. 227. GEORGE MUNTEAN, Eminesciene (Harieta, Aglae și Mihai știri noi) în "Luceafărul", anul XI, nr. 41 (337), 12 oct. 1968, pag. 6. 228. IDEM, Eminescu documente noi, "Gazeta literară", anul XI, nr. 24, joi 11 Iunie, 1964. 229. IDEM, Eminescu documente noi, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
edit. Cultura națională, București, 1924, pag. 26. 247. N. ZAHARIA, op. cit., pag. 335. 248. IDEM, ibidem, pag. 191. 249. GEORGE MUNTEANU, op. cit., pag. 306. 250. Volumul Profil eminescian, Deva, 1973, pag. 151. 251. GEORGE MUNTEANU, op. cit. pag. 307. 252. GEORGE MUNTEAN, Revista de istorie și teorie literară, Tomul 13, 1964, nr. 3-4, pag. 754. 253. I. E. TOROUȚIU, op, cit., vol. IV, pag. 185. 254. Omagiu lui Mihail Eminescu, București, Socec., 1909, pag. 197-198. 255. Vezi scrisoarea Clarei Maiorescu, către cumnata
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1884 către A. CHIBICI-REVNEANU (I. E. TOROUȚIU, op. cit, vol. IV, pag. 157). 259. Ibidem, vol. IV, pag. 302, nota 145. 260. Ibidem, nota 151. 261. Copia actului de deces, la AUGUSTIN Z., N. POP, Contribuții doc., pag. 94. 262. GEORGE MUNTEAN, Eminescu Documente noi (II), în "Revista de istorie si teorie literară", Tomul 13, 1964, nr. 3-4, doc. XXXVIII, pag. 765. 263. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 177. 264. GEORGE MUNTEAN, op. cit., loc. cit. documentul XL, pag. 767-768. 265. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]