2,369 matches
-
micului grup se alăturară câțiva dintre prietenii prințesei, o broască țestoasă bătrână și înțeleaptă, un crab cu clești puternici și un pui de rechin alb. Ajunseră cu toții în preajma turnului abia când se lăsa întunericul, iar prin apele adânci, umbrele lanțului muntos alungau orice sclipire a rezelor lunii. Se opriră la o distanță destul de mare de locul în care era închisă fata lui Algus, așa încât uriașa caracatiță să nu-i poată simți. - Aștepați-mă aici, le șopti Arin, mă duc în recunoaștere. Caracatița
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
VIII Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului E źuli pekatoson. O Jezuśis hin o Děs la lumăqro. Duma sembe la nekredincaqe le źidovenqri. [1] The o Jezuśis gilă k-o Muntos le Maslininenqro. [2] De tosara paneś avilă and-e bari khangiri, the e săști lumă avenas Lesθe; the Vo', beśindo' tele, sikavelas len. [3] The ande Lesθe o farisejă the o karturară jekha źulă, kaj rakhle la ke kurvazinelas the ćune
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 8 / IOAN, VIII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382086_a_383415]
-
sosirea altor echipe de investigație. De aceea mi-am făcut un plan cum aș putea ajunge prin pădure la locul unde am văzut lumina aceea abia perceptibilă. Cu ajutorul telescopului mi-am fixat un șir de repere pe culmile câtorva înălțimi muntoase intermediare ca să pot regăsi locul unde credeam că trebuia să fie ceva. Dacă voiam să plec să cercetez locul, nu aveam prea mult timp de pierdut. De aceea am plecat de îndată spre cabană să văd ce s-a întâmplat
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
articolul cu același titlu despre Drapelul național, apoi face o prezentare succintă a frumuseților patriei de la litoralul românesc până la mănăstirile din Moldova și Maramureș, și scriitorul Ion Nălbitoru care, într-un pelerinaj imaginar, ne prezintă drumul spectaculos ce străbate lanțul muntos al Masivului Făgăraș, lacul de acumulare și barajul de la Vidra și nu în ultimul rând ne amintește de legenda Mănăstirii Curtea de Argeș în reportajul turistic ”Transfăgărășanul și splendorile sale”. Capitolul IV al antologiei are o semnificație specială prin însuși titlul și
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
am continuat drumul mai departe, în liniștea nopții. Goneam cu viteză în ritmul acelorași melodii populare, care se repetau în surdină de pe discul neschimbat, încă de la plecarea mea din Hayward. Trecusem de mult, mijlocul nopții, mă aflam într-o zonă muntoasă, iar autostrada în urcare, era înconjurată de o parte și de alta de brazi înalți și întunecați, ce-și profilau semeț, dar sinistru, vârfurile inegale, spre cerul senin, al nopții. Cu un fior neplăcut, călcam tot mai apăsat, pedala accelerației
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
la muncile specifice comunității în care trăia. .......................................................................................... Ajunseră târziu pe vârful muntelui. Razele blonde și strălucitoare ale soarelui se ȉnnecaseră demult ȉn imensitatea azurie a cerului. Se ȉntunecase și cornul misterios al lunii galben-portocalii străpungea bolta cerească ce ȉnvăluia piscurile muntoase. Deci aici voi trăi, de acum încolo“, își spuse Emilia visătoare. “Ce romantic este! Un loc, ca în povești! Aer curat, munte, verdeață... copaci, flori... fără niciun stress... din cauza aceasta, trăiesc oamenii atât de mult aici. Este imposibili să te
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
feerice, de poveste. Trebuie să ne continuăm lucrul, îi spuse însă Nergui. Mai avem multe de făcut până se înserează. Și Ema, ca să dovedească că este o bună soție pentru Naranbaatar, continuă activitățile, cu hărnicie. Când soarele dispăru între piscurile muntoase și cerul se ȉntunecă, tânăra era epuizată. Nu mai servi masa de seară și merse direct în camera din pod, pe care reuși să o aranjeze în cursul zilei. Ĩnțelese că Naranbaatar și bărbații comunității vor lipsi o perioadă, fiind
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
de război” cu vecinul. Dar astea sunt probleme de etică și educare și vor mai trebui mulți ani de „tranziție” spre a apropia estul de vest, cel puțin în țara noastră unde aceste regimuri sunt despărțite numai de un masiv muntos. După această lungă introducere să analizăm puțin activitatea în această bogată țară a Discordiei care-și aruncă mărul pe ici pe acolo. Cum a putut Patriciu să strângă primul său milion din meditații și încă sub severul regim comunist. Profesor
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
Acasa > Orizont > Opinii > VLAD OPREA. REVERENȚELE PELERINULUI LA SINAIA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sinaia e un oraș regal, perlă a coroanei orașelor cu istorie românești. Între flancuri muntoase, îmbrădite de mitropoliții veșnic verzi ai codrilor străveci, salba lui arhitectonică grandioasă de castele și vile se contopește în vitraliul ochiului de cer cobăltuit. Umbrele valsează cu razele soarelui fluid jur-împrejurul lor și-n fiecare inimă de om cumsecade, ce
VLAD OPREA. REVERENŢELE PELERINULUI LA SINAIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375048_a_376377]
-
excelentă, ca să nu zic extravagantă. - Spune-mi și ceva rău despre vasul ăsta! - Prețul călătoriei, sir! Costă al dracului de scump! Eu, de exemplu, nu mi-aș putea permite o asemenea croazieră nici în vis! În depărtare văd un lanț muntos acoperit de zăpadă. - Ăia sunt Alpii? - Da, sir. Din goana mașinii nu pot să nu admir frumusețea peisajelor, a așezămintelor omenești, nesfârșitele plantații de viță de vie, monotonia inexplicabilă a vieții ( ceva între armonie și echilibru! ), exprimând o caracteristică generală
DRUMUL APELOR, 52 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374013_a_375342]
-
câte un ochi de geam anunțul, din ce în ce mai greu lizibil, că sunt de vânzare ori de închiriat. Îmi port pașii pe cele câteva străzi cu nume ciudate, care se răspândesc dinspre centru pe văile dealurilor din preajmă, adevărate avanposturi ale masivului muntos profilându-se întunecat îndărătul lor. Reîntors după două decenii în localitatea unde mi-am câștigat o bună bucată de vreme existența înainte de ’89, toate îmi par familiare văzute de la distanță și în același timp străine, văzute de aproape. Oamenii nu
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
care reunesc 67,4% din capacitatea de cazare a Spaniei și aduc 80 % din încasările totale din turism) au încurajat INVESTIȚIILE ÎN FORME NOI DE TURISM, cum este cel rural, în interiorul țării, cel de schi montan în cele două lanțuri muntoase care se pretează pentru așa ceva (Sierra Nevada și Pirineii) și construirea de terenuri de golf (în condiții de penurie de apă, nu abundență, ca în România!) sau arene de fotbal moderne. Nu în ultimul rând, au direcționat sume imense către
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
20] Amare părinți pe kădă bari dumba imazinde pen, the tumen phenen ke and-o Jerusalimos hin o than kaj kampel te imazinas amen. [21] The o Jezuśis phendă laqe: Źulje, pată Mân ke avel o ćăsos kana nić pe kado muntos, nić and-o Jerusalimos na imazinena [tumen] le Dadesqe. [22] Tumen imazinen tumen kasqe na źănen; amen imazinas amen Kasqe źănas, 'ke e mïntujiră avel anda judejă. [23] De avel o ćăsos the akana hin, kana o ćăće manuśa kaj imazinen
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 4 / IOAN, IV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371937_a_373266]
-
O marturisibo le Petrosro. [1] Pala kala, o Jezuśis gilă okojrikat o baro panǐ anda Galileja, and-o riga la Tiberijadaqre. [2] The gile pala Lesθe but manuśa, 'ke dikhenas o minunes kaj kerelas kolença nasvale. [3] The unklǐlă opre and-o muntos the othe beślă Pesre ućenikorença. [4] The paślǒlas e Patradǐ, le źidovenqro inepos. [5] The kana opre vazdină Pesre jakha o Jezuśis the dikhlă ke but manuśa aven kurig Lesθe, phendă le Filiposqe: Kaθar cinașa mangrro, kaj te xan kala
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 6 / IOAN, VI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371970_a_373299]
-
The o manuśa kana dikhle će minuna kerdă, phenenas: Kado hin ćăćes o Prohorokos, Kaj hin te avel and-e lumă. [15] The o Jezuśis, kana prinʒăndă ke avena the lena Leș silimen, kaj te keren Leș kralis, gilă paneś and-o muntos, Vo' kokoro. [16] The kana kerdǐlă retǐ, Lesre ućeniki tele gile k-o baro panǐ. [17] The pala sosθe andre gile and-e korabia, źănas kurig-o Kaper-Nawum, okorigat o baro panǐ. The kerdǐlă retǐ the o Jezuśis inke na avilă' lenθe
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 6 / IOAN, VI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371970_a_373299]
-
în sine: „ca să trec, avionului meu i‑ar mai trebui 300 de metri de altitudine”. Toți aviatorii cunosc aceste mișcări ale aerului, al căror ax e vertical și care ba ridică, ba coboară sensibila mașinărie din mâinile lor. În zonele muntoase acești curenți dobândesc o forță și o viață cu totul aparte. Planorismul a fost conceput după legile lor. Astfel că pilotul spera să întâlnească un val de aer care, compensând insuficiența motorului, să‑l înalțe cu cei 300 de metri
ZBORUL SPRE LUMINĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372345_a_373674]
-
fi forțat natura, expansiunea nelimitată a ființei, tainica și atât de necesara biruință a căutării — căreia îi închinase întreaga viață- l‑au luminat în clipa când dispăruse din ochii săi câmpia, când s‑a găsit de partea cealaltă a zidului muntos, când, unduind către răsărit, creste tot mai joase nu‑i mai zăgăzuiau privirea. Avea să zboare peste ele, avea... Dar ce era această brutală prăbușire a aparatului de zbor împotriva căreia, cu toată încordarea mușchilor, cu motorul ambalat la maximum
ZBORUL SPRE LUMINĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372345_a_373674]
-
jurnalistul Geo Călugăru. Primul obiectiv turistic prevăzut în programul de vizitare era Casa memorială Vasile Voiculescu, din localitatea Pârscov, Buzău. Urma Tabăra de creație de la Măgura, renumit atelier de sculptură în aer liber, înființat pe o suprafață considerabilă de teren muntos, mirific peisaj ce-i aparține Uniunii Artiștilor Plastici. Ultimul obiectiv era Mânăstirea Ciolanu, care se află în apropierea Taberei de Creație. Traseul se știa că va fi lung și complex, mai ales că aveam de străbătut o bună bucată din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
peisaj ce-i aparține Uniunii Artiștilor Plastici. Ultimul obiectiv era Mânăstirea Ciolanu, care se află în apropierea Taberei de Creație. Traseul se știa că va fi lung și complex, mai ales că aveam de străbătut o bună bucată din zona muntoasă a Subcarpaților de Curbură, cu drumuri secundare, păduri, serpentine. Citește mai mult VULCANII NOROIOȘIImpresii de călătorieNe aflam într-una dintre excursiile cu scop documentar, organizate de Centrul Cultural al M.I.R.A., București, pentru membrii Cenaclului literar “Ioan Tecșa”, condus de scriitorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
jurnalistul Geo Călugăru.Primul obiectiv turistic prevăzut în programul de vizitare era Casa memorială Vasile Voiculescu, din localitatea Pârscov, Buzău. Urma Tabăra de creație de la Măgura, renumit atelier de sculptură în aer liber, înființat pe o suprafață considerabilă de teren muntos, mirific peisaj ce-i aparține Uniunii Artiștilor Plastici. Ultimul obiectiv era Mânăstirea Ciolanu, care se află în apropierea Taberei de Creație. Traseul se știa că va fi lung și complex, mai ales că aveam de străbătut o bună bucată din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
peisaj ce-i aparține Uniunii Artiștilor Plastici. Ultimul obiectiv era Mânăstirea Ciolanu, care se află în apropierea Taberei de Creație. Traseul se știa că va fi lung și complex, mai ales că aveam de străbătut o bună bucată din zona muntoasă a Subcarpaților de Curbură, cu drumuri secundare, păduri, serpentine.... XIV. AVENTURILE LUI BOBIȚĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1294 din 17 iulie 2014. AVENTURILE LUI BOBIȚĂ CINEASTUL Carte pentru copii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
Călăreții în șir indian urcă printre pintenii stâncoși ai muntelui. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / NOAPTE Treptat se întunecă și pe un mic platou oștenii își priponesc caii de niște pinteni stâncoși și apoi se tolănesc extenuați pe piatra dură a masivului muntos. Vuietul vântului se aude șuierând peste creste, iar din adâncul văilor se ridică urletele sălbatice ale lupilor. Luna inundă cu lumina sa albă și rece regatul munților, iar stelele licăre într-un joc fascinant. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / ÎN ZORI Reapar
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
țării! PAPURĂ-VODĂ: (cu satisfacție) Atunci poruncesc: Faceți precum vă este voia! CEI DOI BOIERI: (în cor mai mult cu ironie) Așa te vrem, Măria Ta! EXT. / O STÂNCĂ DIN MUNȚI / NOAPTE Prințesa și Paloș privesc de pe o stâncă peste întinderile muntoase. Vampirica tresare și-l cuprinde în brațe. PRINȚESA:(cu îngrijorare) Iubitule, am o presimțire rea... PALOȘ: De ce iubita mea? PRINȚESA: Cerul dă semne că vor urma vremuri tulburi. PALOȘ: (nedumerit) Dușmanul va năvăli din nou peste meleagurile noastre? PRINȚESA: (cu
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
vor alătura Romei în perioada cruciadelor. Creștinii arabi ori arabizati traiau îndeosebi, în valea Nilului sau în zonele fertile ale Palestinei, Siriei și Mesopotamiei. În cazul ortodocșilor ei erau în marea majoritate urbanizați, iar alții precum maroniții locuiau în zonele muntoase, începând cu secolul al XVII-lea, fiecare din aceste Biserici a cunoscut un proces de uniatizare, adică de atașament al clerului și credincioșilor față de Roma. Expansiunea romană a reprezentat un semn al sosirii marilor puteri în zonă, în lupta lor
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
și a creșterii sentimentului național arab, credem că este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine formează așa-numitele micro-societății închise, adesea delimitate teritorial în zone muntoase de refugiu, ceea ce permitea dezvoltarea unui sentiment identitar deosebit de puternic, întărit și de ostilitatea ambiantă. Unele dintre ele se aflau în zone care făceau obiectul unor intense rivalităși între puterile europene: rivalitatea dintre Franța și Anglia din Egipt, în regiunea
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]