803 matches
-
devin sure... și-n blânda lor cântare Dispar ca sarcofage insulele în mare. .............................................. Ce loc! bătrâne stînce ridic-a lor schelete De piatră, ce de valuri și vîntu-s sfîșiete; Un templu în ruină de apă înnecat Pe jumătate... Stâlpii și murul fărâmat Stau în curând să cadă... Și în astă ruină Prin scorburi de părete, în neagră vizuină, Trăește-acest călugăr... Apari, tu, lună-n cer 320Și fă din vis viață, din umbre adevăr! (Luna apare) UNDELE (cîntă) Noi undele crețe Venim
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-al său glas. El vede munți mândri, asupra cărora Pădurile negre nu știu aurora Și toate formează clădire înnaltă De stânci ce grămadă stau una pe alta. Un munte e poartă și streșini păduri Și scările-s dealuri... În falnicii muri, Prin aspru arcate boltiri de fereastră, Priveai o lumină ca cerul albastră. Cum marea de valuri nu știe repaos, Astfel se frământă al norilor chaos, O stea nu lucește pe bolta cea largă - Pornit ca de vânturi sirepul aleargă. {EminescuOpIV
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și torente. În fund pe-un deal se vede ruina încă fumegândă a unui sat de colibi; mai în avanscenă, turnul vechi și negru a bisericei satului - c-o mică biserică de lemn, cu ferestrele mici și cu zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământul de șindrile negre și mucede. Un aspect trist și de risipă. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. În avanscenă de a lung un trunchi răsturnat și putred, care coprinde avanscena. Pe el
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
PALIDA MADONĂ (cca 1872 ) Înconjoară cu-a lui braț Mijlocu-i subțire Și sărută nebunit Sânii de zăpadă. Este ea... amanta lui, Dulce, blândă, pală, El se uită atunci la cer Ca în lâncezeală. Când dușmanii sfarmă-n porți Și pe muri se suie, El respinge-nvingător Neagra lor urdie. Dar lovit în luptă grea La pământ s-oboară; Mai încearcă încă lin Numele-i și moare. Și orașu-eliberat De-namice săbii Slobozi oceanului Cârduri de corăbii. Pintre crenge strălucesc Pete de lumină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-mi o stea. Treceau inregulare, nebune, fără șir Icoanele pierdute ca-ntr-un adânc delir. Deodat-am deschis ochii și te-am văzut pe tine Cum știi tu, turturică, să lingușești de bine. {EminescuOpIV 497} 4O. MEDICUL SĂRACILOR (cca 1875 ) Prin murii ulicioare-ntunecate Calci pospăind cu piciorușul tău. Cu fruntea-n cozi de aur adunate, De jur în jur - cu grijă te-uiți mereu În toate părțile - a tale buze Murmură lin ce tu socoți a vrea Și-apoi dispari în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
arde, Parcă trecu fiorul prin inima-i de corb. {EminescuOpIV 499} Biet om care se ține cu mână beșicată Și neagră, aspră, groasă, plină de bătături, Care-n lumina lunei fantastic se arată În trențele-i curgînde și rezimat de muri. Ăst om urât ce are atâta bucurie Când ar vede că arde o casă, piere-un om, Ce milă îl pătrunse, de stă-n nedumerire Și clatină în vânturi cumplitul lui fantom. Nu-i milă. De ce oare îi vine aminte-acum
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
începe a țiui. Lumea de dinafară dă grăunțele, simțurile dau o făină produsă de ele, cari nu te îndreptățesc la nici o judecată asupra grăunțelor. E evident dar că, neputând omul percepe decât cu propriile sale mijloace, el va rămânea înlăuntrul murilor lui și niciodată n-a intra în ființa lucrurilor. Cât despre creier, el mai are funcția de a pricepe relații de timp, spațiu și cauzalitate, va să, zică iarăși ceva relativ. De aceea nu-și va putea închipui nici un timp
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
OBIECTIVĂ A LUCRURILOR... "] 2286 Privirea obiectivă a lucrurilor se arată numai în momente de-o deosebită luciditate, libere de orce prejudițiu, de greutatea împrejurărilor, de relațiunile de timp și spațiu și, atunci, orce privire este într-adevăr frumoasă. Cât privesc murii negri ai unui palat regal, copola paraclisului său, cu ferestrele sale înalte, îmi pare ceva grandios, mare în raport cu ființa mea proprie când mi-o gândesc, sau mai bine când, prin o dispozițiune deosebită, sunt silit a o gândi deosebită de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lui Cheops. Deja în Egipetul vechi se vorbea că Cheops ar fi lăsat scripte. După un plan vechi s-a zidit templul, după o scrisoare pe o piele de animal din timpul lui Cheops. S-ar fi găsit într-un mur din vremea lui Chios*. Cartea morților: în temple cu mult mai vechi, în locuri *** se găsesc scripte. Her[odot] narează de răutatea lui Cheops cumcă a închis templele ș-a cerut de la popoare iobăgie pentru zidirea piramidelor. Apăsarea - poate legendă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
plină, Zi și noapte se muncește, De nimic nu se alină. Nime-n lume nu se-ndură Să potoale-a ei arsură, Toate s-au giurat de moarte S-o întîmpine cu ură. ["CÎND TU TRECI... Când tu treci atuncea murul Fură-n umbra-ți și conturul Ah cum nu sunt eu copilu Tinereții tale furul - 1022 {EminescuOpXV 1023} 5 Mai puțin platonic poate Ți-aș gusta eu dulce nurul Te-aș atrage pe genunchi-mi De-ai sălta cu zâmbet
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Kelba, Furkó, Murga, Pula, Szak, Szaka, Bóly, Karacsond, Ruppa, Valenovez, Szemenye, Bonnya, Csicsal, Kornisevcz, Mosayfolna, Radulfalva, Rosincz, Usuricz, Vlach, Marcoczel, Moninchel, Mosa, Muszt, Sztupan, Flóra, Tunata, Káld, Dromoly, Alben, Buzad, Kok, Puczafalva, Cocosc, Gamásza, Koja, Mama, Meneca, Menchel, Kanizsa, Váliczka, Murul, Staul, Salch, Vicza, Zala, Marczal, Panzsa, Kerka. În Croația au fost înregistrate: Čukur, Vlahović, Moșanjci, Pannovič, Sočanica, Čuntič, Struga, Locon, Dančulovič, Buna, Vadina, Vlașka Kapela, Vlahinička, Radulovac, Batrina, Vlașkopolje, Vlașka Voda, Katun, Katunari, Tonnj, Tijani, Valachycza. În cea mai mare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
da seama de schimbare, puțini dintre ei fiind capabili de un spirit de observație usturător și critic, majoritatea pasionându-se de acțiunea pe care o văd reprezentată." Diderot, un secol mai târziu, va construi conceptul de "al patrulea perete" ("quatrième mur"), dar principiul dramaturgic ce-l subînțelege apare deja odată cu clasicismul, și anume autonomia acțiunii scenice ce rezultă din cerința de verosimil. Textul și jocul scenic trebuie să concure la asigurarea acestei autonomii pentru ca spectatorul să aibă iluzia că asistă la
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
bufnițe din vârful unui fag. Anton îi aruncă o privire și îi zâmbi sprâncenatei cu ochi roșietici. Râsul alunecă ușor pe marginea povârnișului adulmecând vânat; ajunge într-un luminiș printre resturi de copaci doborâți de furtuni, ocolește niște vreji de muri și zmeuriș... deodată se ghemuiește, se prelinge ca o umbră peste frunzișul căzut, mai aproape de unde se auzea un fâșâit; trece pe lângă un copac doborât, intră în tufișuri și înlemnește în apropierea unor urzici care se mișcau... doar, ciotul de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu ușurință. Și a trecut pe-aici de curând! își zise el cu satisfacție, și porni dupa dâră... Urma ducea prin mărăciniș... peste un trunchi de copac doborât, se îndreptă spre râpă și intra într-un desiș. „În desișul de muri, care adăpostește o mulțime de păsări și rozătoare... acolo trebuie să fie!“, gândi Anton. Tufa se mișcă într-un loc... „...Aha, pe acolo se furișează, hoțomanul!“ iși zise el zâmbind. Jderul își căuta salvarea, simțind că-i urmărit, ascunzându-se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
adormi. Curând după aceea se ridică în capul oaselor în pat, livid, gâfâind, cu ochii negri detot și înspăimântați, privind dincolo de tenebre, și strigând „Eugenia, Eugenia!“ Domingo se repezi la el. Își lăsă capul să-i cadă-n piept și muri. Când sosi medicul, crezu mai întâi că încă trăia, ceru să-i facă lăsare de sânge, să i se pună sinapisme, curând însă putu să se încredințeze de tristul adevăr. — A fost o problemă cardiacă..., un atac de asistolie - zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-i insufle curaj, Montenegro l-a bătut cu palma pe umăr și a aprins o țigară din pachetul de Sublime de pe o băncuță. — Ai venit Înaintea orei stabilite, don Montenegro; știu ce te aduce. Afacerea cu briliantul. — Văd că acești muri zdraveni nu stau În calea faimei mele, s-a grăbit să observe Montenegro. — Nici vorbă. Nicăieri nu se află mai bine decât aici, În chilioară, cele ce se petrec În Republică: de la vicleniile unui cogeamitea general de divizie până la opera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sunt Înțelepciunea și magia. Trăiesc pe lume anume spirite perverti misionari, care se prefac că nu dau crezare unor asemenea axiome, dar muritorul care ar pune mâna pe talisman și l-ar păstra vreme de douăzeci de ani departe de murii templului ar putea Împărăți În taină peste lumea Întreagă. În zadar vom face Însă asemenea presupuneri: de la primii zori ai timpurilor până la ultimul lor amurg, juvaerul rămâne va neclintit În sanctuar, deși În prezentul trecător un fur Îl tăinuiește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
asta-i cu totul altă poveste. Două ore mai târziu, conduceam micuțul Renault Clio de împrumut către satul nostru, Stibbly, la care se poate ajunge doar pe drumuri de țară înguste, întortocheate. Drumul era plin de tufișuri de hasmațuchi și muri sălbatici care se frecau de ferestrele laterale ale mașinii. Britanicilor nu le place nimic tăiat scurt, îngrijit, nici arbuștii, nici unghiile. Am trecut pe lângă ferme cu zidurile gata să se prăbușească și prin sătucuri cu case cu acoperiș de paie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
sacrificată, numeroase piese din arhiva pariziană a marelui fotograf, generos puse la dispoziție de soția sa Ariana Negropontes Grigorescu, se adăugau, fericit concrescute, lotului anterior de imagini, - noua expunere de la Roma le absorbea natural, fără vreun hiat. Priveliști antologic expresive, muri și pavimente cărora melancolia timpului, milenar depus peste ele, nu le împuțina un soi de provocatoare pugnacitate, - lîngă atîtea dintre aceste relicte ar fi murmurat vorbele cunoscute ale lui Tacitus, Major e longinquo reverentia. Depărtarea în timp părea să le
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
casă și, ducând în brațe minunata povară, aveam sentimentul că în realitate sânt un om fericit și că suferința mea e o iluzie, o himeră pe care ar trebui s-o alung; puteam trăi astfel o mie de ani și muri liniștit. Altceva, o bucurie mai mare nu există pe pământ, restul e nerozie. Acasă, însă, ne întîmpina mama ei, care mi-o smulgea literalmente din brațe și punea stăpânire pe ea: că n-am văzut că fetița a obosit? Ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
n-o voi mai vedea-o deloc și numele meu nu se va mai pronunța în fața ei. Abandonez! Cum să abandonez?! Dar ce pot face? Da, mi se sugerase o soluție pentru mine: n-ar fi mai bine dacă ași muri? zisese Matilda, adăugând că mi-ar pune și ea pe piept o floricică. Simții cum tristețea pe care o alungasem în întîlnirea cu Ion Micu revine și cum cedează apoi unui nou sentiment necunoscut mie și pe care nu-l
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
voi 106 Suferința și creșterea spirituală ști atunci că ai plecat. Iar tu vei ști că, până În ultima clipă, nu ai fost singură. Și așa s‑a și Întâmplat. Acest exemplu este unul Între altele. Ca regulă generală, asistam toți muri‑ bunzii din spitalul nostru, nu numai pe secția mea, ci și În altele, și de fiecare dată se repeta, dacă nu același scenariu, cel puțin aceeași reciprocitate a relației : Nu, nu ești singur”127 V. Spiritualitate și sens În suferința
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Faur XE "Faur" și Petru Papiu XE "Papiu" , mai mult chiar, Însuși rectorul seminarului de la Blaj, Nicolae Maniu XE "Maniu" , care dorea „ca În institutele publice de prin Italia să se primească vrun tânăr”, pentru „ca prin această faptă liberale, murii legăturei morali să se Întărească”. Într-un mod semnificativ pentru mentalitățile acestor categorii față de modelul italian, Ioan Faur XE "Faur" afirma: Am simțit că Măria Sa Episcopul Sterca Șuluțiu XE "Șuluțiu" e mulțumit cu mergerea voastră (a lui Papiu XE "Papiu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de tei. împotriva transpirației picioarelor, folosiți un decoct de frunze de cimbru (60g/l). Pentru dispariția bătăturilor, aplicați direct pe bătătură un cățel de usturoi cu un pansament, iar dacă aveți vene proeminente, frecați zilnic cu infuzie de frunze de mur. Foarte util este ca atunci când aveți dureri aproape permanente de picioare să vă așezați (de preferință seara) la un perete cu picioarele ridicate la 90 de grade, și să le țineți așa vreo 20 de minute. Veți vedea că durerile
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
de tei. Împotriva transpirației picioarelor, folosiți un decoct de frunze de cimbru (60g/l). Pentru dispariția bătăturilor, aplicați direct pe bătătură un cățel de usturoi cu un pansament, iar dacă aveți vene proeminente, frecați zilnic cu infuzie de frunze de mur. Foarte util este ca atunci când aveți dureri aproape permanente de picioare să vă așezați (de preferință seara) la un perete cu picioarele ridicate la 90 de grade, și să le țineți așa vreo 20 de minute. Veți vedea că durerile
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]