1,094 matches
-
TRIDENTINE - 7 - Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului Împrumutând de la Haiku doar forma fixă, alcătuită din trei versuri,de câte 5,7 și respectiv 5 silabe-în total 17 silabe-,inspirat de muzicalitatea limbii române,am creat o altă formă fixă la care am adăugat monorima,ritmul și cantabilitatea, numind-o TRIDENTINĂ datorită formei de trident dată de lungimea versurilor. Veți observa că versurile cu rimă masculină au un alt ritm decât cele
de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348607_a_349936]
-
nori”, bătrânețea are nuanțele primăverii ofilite, tăcerea introspecției e incoloră, ca o absență dedicată sieși, moartea însăși își preschimbă negrul în alb, căci albul este mai nimic decât negrul, e hârtia fără scris, e harul nemaiîmplinit, e uniformizarea cu ceilalți. Muzicalitatea sa lirică are ecouri de vioară, uneori capricios rămasă „fără arcuș” sau cu struna ruptă de deziluzii, zgomotele disonante din jur devin „murmur de scrum”, râsul e un dans stacatto în ritmul „boabelor de ploaie”, pe care bătrânețea în slow
ZBOR ÎN CĂDERE – CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE-A SCRIS ! de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349325_a_350654]
-
dragostea mult visată de poet? - Nu la asta mă refeream. Când ți-ai ales ca profesie medicina și mai ales chirurgia, nu cred că mai are loc printre două trasee sângerânde descrise de un bisturiu scrierea unui vers plin de muzicalitate și pasiune. - Cine te oprește să visezi frumos și ritmat chiar dacă ești medic, dacă aceasta îți este chemarea? Atât medicina, cât și arta sunt profesii pe vibrații foarte înalte. - Desigur, sunt frecvente cazurile când medicii sunt printre altele și pictori
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
copac doborât de vreme la pământ. Când spiritele s-au mai liniștit, Cristian începu să recite o poezie plină de pasiune, schimbând cateva versuri ca să o adapteze la momentul plimbării lor în mijlocul naturii, surprinzând-o pe Andrada prin frumusețea și muzicalitatea versurilor, dar mai ales prin mesajul direct ce-l transmitea, ajungând la sufletul ascultătoarei. Un dar pentru tine Aș vrea s-ating cu buzele mele, Cerul sufletului tău. Din limpezimea ochilor, Să-ți culeg lacrimi de fericire. Mâinile mele, Încolăcindu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
orice așteptare, iar dezbaterile pe tema acestei poezii au îmbrăcat niște conotații pe marginea cărora ne-am distrat de minune zile în șir. Ce vreau să spun este că, în opinia mea, versurile albe trebuie să aibă și ele o muzicalitate, o cursivitate, un subiect și un înțeles accesibil tuturor categoriilor de cititori. Sunt, de regulă, adepta poeziei clasice, pe care o înțeleg deopotrivă pensionarii, tinerii și copiii. Recunoscând că la multe dintre poeziile cu versuri albe îmi scapă „firul” și
VERSURILE ALBE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349396_a_350725]
-
preocupată în cartea sa și de aspectul estetic al poeziei bacovine, de aceea, ne vorbește de corespondențe. Legăturile ce există între culori (gri-violet, muzică-descântec), au rolul să ne demonstreze că poetul este un artist ce știe să se folosească de muzicalitate și variate tonuri de culoare. Una dintre culorile preferate de Bacovia, abordată și de Angela Monica Jucan în “Optimismul bacovian”, este negru. În poezia "Negru" se găsesc alăturate sicrie metalice, flori carbonizate, veșminte funerare. Nu numai lumea materială este simbolizată
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
sugestiv denumită „LACRIMI DE DIAMANT”, a cărturarului și poetului N.N.Negulescu, este o carte care te încântă, în primul rând, prin frumusețea limbajului. Cuvintele sunt alese nu numai pentru sensul lor, dar și pentru rostul lor, de a crea o muzicalitate elegantă a stihurilor, care astăzi este atât de neglijată. Trăim vremuri în care frumosul este aruncat într-un con de umbră, iar Kitzul, și chiar urâtul, sunt cultivate împreună cu vulgaritatea și mitocănia. Versurile din această culegere însă, se desprind de
SLOVE DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344577_a_345906]
-
social-patriotică ste prezentă, completând paleta tematică, iar motivul visului, caracteristic liricii romantice și celei simboliste, este prezent în multe din poeziile volumului. Lectura cărții ne convinge de talentul autorului, de cultura sa poetică, de virtuozitatea prozodică demonstrată, de armonia și muzicalitatea versurilor de stăpânirea și mânuirea unui vocabular bogat, variat și elegant, precum și de un stil metaforic dens. Veșnicul și înălțătorul sentiment erotic este etalat cu precadere în întregul volum; ființa iubită fiind evocată stăruitor în decorul spiritualizat al tuturor anotimpurilor
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
de Basarabia” și „La Putna” sunt poeme patriotice, iar poezia „Limba română” este un elogiu adus limbii materne în metru popular folcloric: „La zborul nostru de lângă humă // scut ne rămâne limba română“// Stăpân pe secretele comunicării lirice prin metaforă, prin muzicalitatea obținută datorită ritmului și rimei, familiarizat cu un limbaj expresiv și mare bogăție stilistică, Teodor Barbu ne oferă o adevărată antologie de poezie superioară, atent elaborată și selectată în timp, de o mare încântare și relaxare estetică. Emil Istocescu Referință
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
sunt aproape identice, iar limba și naționalitatea asemenea” și „numai în limba sa omul își pricepe inima pe deplin” „Copilul nu învață numai a vorbi corect, el învață a gândi și a simți românește”. Eminescu credea atât de mult în muzicalitatea limbii române, încât o identifica, pur și simplu cu muzica: „Limba e muzica celui mai mare maistru al ei, muzica nu e decât limba română pusă-n muzică.” Eminescu descinde în poezie și în lume direct din Paradis, din Logos
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
răsăriți în fiecare grup, le priveau indiferenți și le mângâiau ori sărutau vulgar, din când în când, după fiecare frază ori banc menite să provoace explozii de râs. Un râs... de râsul lumii! Cu voci răgușite, în hohote lipsite de muzicalitate și împestrițat adesea cu râgâieli dizgrațioase. Pe băncile mărginașe și cu mai puțină umbră, câțiva pensionari își odihneau oasele. Dacă erau cel puțin doi, discutau. Cu voce joasă. Discutau și înjurau. Dacă erau mai mulți, discutau și ei. Cu voci
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
transformăm în muguri de ploi // De prea multă liniște, // încep să bată, din întuneric, // clopote de seară..// a câta oară, // a câta oară?”.( În liniște). Natura participă la stările oamenilor. Toamna este anotimpul care farmecă, umple sufletul de culoare și muzicalitate... dar privind dincolo de „fereastra de ceară” cum „magnolia resemnată sângerează” iar vântul anunță că iarna se apropie... nu poți decât să ai sentimentul risipirii, tristeții, să vezi pur și simplu cum „singurătatea ne copleșește” - așa cum afirmă și simte poeta. „brazii
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
verde, personaje mitice din legendele olimpiene sau din basmele Orientului, adevărate povești întrețesute cu migală, deosebită atenție la detaliu și perseverență. Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coșbuc sau Goga, cu versificații rimate și ritmate, debordând de o muzicalitate interioară. Cel mai probabil, inima poetului este cea care cântă în ritmurile proprii ale poeziei. Pledoariile și retoricele de tip arghezian - cu evidente nuanțe nerudoniene, fabulele și povestirile în versuri - amintind de Grigore Alexandrescu sau de George Peagu, o cinematică
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
poezie/ O muzică divină se aprinde,/ Iar fiecare vers e-o ciocârlie/ Și-n scoruși de lumină ne cuprinde.“ (Cântec - pag.71 Un talent poetic incontestabil, Alexandra Mihalache evoluează cu fiecare nou volum publicat, impresionând prin trăirile sale poetice, prin muzicalitatea versurilor, prin crezul său optimist, prin spontaneitatea și aerul nostalgic al discursului liric: „Când inima îmi cântă la vioară/ Pulsează un fior dumnezeiesc,/ Lumini de aur care mă-nconjoară// O doină în priviri îmi împletesc,/ Apoi din ceruri îngerii coboară
ÎN POEZIILE SALE, ALEXANDRA MIHALACHE DEZMIARDĂ CUVÂNTUL de IOAN VASIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365966_a_367295]
-
pentru a străbate oceanul lumesc, cu veșnicia drept cunună, spre țărmul abia întrezărit de la celălalt capăt. Visul, în viziunea poetei, simbolizează viața însăși. Tonul elegiac din poezia „Început de iarnă” - prefigurează vârstele scurse pe nesimțite. Poemul are nostalgia unui lied, muzicalitatea și incantația sonetului și un aer de plăcută oboseală lirică. Ori, mai degrabă, ritmul rapsodiilor coșbuciene ori topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
devine uriaș, precum piramidele egiptene. La nașterea lui, Dumnezeu a fost darnic cu el, înzestrându-l precum pe zei, cu cele mai alese însușiri. El a fost și este un ORFEU al românilor, câtându-le suferințele, iubirile și dorurile lui ancestrale. Muzicalitatea versurilor lui este intraductibilă, cantabilitatea lor alunecă spre bocet și romanță. Rămânând un magister perpetuus pentru noi, Eminescu se identifică cu Luceafărul străbătător de timp și spații, „ aceste lumi eterne”, care nu pot fi înnegurate de trecerea timpului. El stă
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]
-
prin poemele sale, aduce un elogiu iubirii sincere, nepătate, singura în stare să înfrunte timpul și moartea. Femeia este prezentă nu numai ca un partener de viață și de dialog, ci ca însăși sursă a vieții pe pământ. O anume muzicalitate, originalitatea unor idei precum și parfumul adolescentin al versurilor, fac din lectura poemelor una plăcută și compensează unele comparații, epitete, metafore stângace. Uneori autoarea ”mimează” întrebări despre viață și iubire și așteaptă răspunsuri, ca și cum ar fi cunoscut iubirea în vis sau
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
de „Dorurile lumii toate:/ Dor de mamă, dor de tată”. Bogăția de idei este pusă în valoare și de frumusețea versurilor în pur stil clasic, cu o deplină acuratețe a tehnicii poetice. Poemul strălucește prin limbajul liric, prin ritmicitate și muzicalitate. În timpul lecturii ești însoțit, parcă, de o melodie psalmodică ce sugerează vechimea și rezistența la modele trecătoare. Versurile par să se aștearnă singure pe hârtie, cu o mare ușurință sub presiunea unei stări de har. E o poezie care trăiește
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
cu societatea și, prin urmare, n-a cunoscut încrâncenarea nejustificată. Putem spune că majoritatea poemelor din această carte sunt mici depozite de înțelepciune, în pofida înveșmântării lorîn cuvinte aparent de neînțeles; cine coboară în adâncimea spuselor autorului are surpriza să descopere muzicalitatea și confortul unor ... Citește mai mult „Nu e nimic mai interesant decât să te întorci într-un loc care a rămas neschimbat ca să îți dai seama cât de mult te-ai schimbat tu.“, spune undeva Nelson Mandela iar Victor Nicolae
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
cu societatea și, prin urmare, n-a cunoscut încrâncenarea nejustificată.Putem spune că majoritatea poemelor din această carte sunt mici depozite de înțelepciune, în pofida înveșmântării lorîn cuvinte aparent de neînțeles; cine coboară în adâncimea spuselor autorului are surpriza să descopere muzicalitatea și confortul unor ... III. ȘTEFAN DORU DĂNCUȘ - NOI DETALII DESPRE COLECȚIA „SCRISUL DE AZI” A EDITURII SINGUR, de Ștefan Doru Dăncuș, publicat în Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015. Comunicat - 6 iulie 2015 - Editura SINGUR Deoarece o parte din
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
versuri, poeziile ei curg fără piedici și ne dau impresia că le scrie cu cea mai mare ușurință lăsând să se rostogolească metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versuri devin memorabile datorită simplității exprimării și a muzicalității născută din bună stăpânire a versificației. „Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire,/ Din nuferi - gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire,/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate" (Caut în mine liniștea râvnita) Pe măsură ce exercițiul scrisului se impune
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
factori care sunt chemați să vegheze la buna dezvoltare psihosomatică și afectivă a tinerilor. Toate sferele culturale: muzica, literatura, cinematografia, sunt subjugate de fenomene pentru care termenul "subcultural"este încă mult prea blând. Genuri muzicale dintre cele mai lipsite de muzicalitate invadează societatea și se insinuează în mintea tinerilor producându-le perturbări comportamentale; filme a căror terne principale sunt sexul și violența lasă în memoria lor imagini care greu vor fi șterse, literatura prolifică de aberații comportamentale reprezentată cel mai adesea
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
cuvintelor : Mi-e dor de tine, iubito, Ești așa de fromoaso, iubito, Ce mi-ai făcut, iubito, ce blestem, Cât să mai aștept, iubit-o ?,etc. Poezia lui Iulian Patca are un farmec aparte. Frumusețea ei este dată și de muzicalitatea versurilor, bogăția figurilor de stil în care predomină metafora, iar rimele fac din cuvinte o melodie încântătoare pe care ți-ai dori s-o auzi tot timpul. Iubirea devine pentru poet un adevărat cult, o credință cu reale valențe spirituale
IULIAN PATCA, UN POET AL IUBIRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364951_a_366280]
-
cu societatea și, prin urmare, n-a cunoscut încrâncenarea nejustificată. Putem spune că majoritatea poemelor din această carte sunt mici depozite de înțelepciune, în pofida înveșmântării lorîn cuvinte aparent de neînțeles; cine coboară în adâncimea spuselor autorului are surpriza să descopere muzicalitatea și confortul unor trăiri proprii oricui însă pe nedrept ignorate. Singularitatea lui Victor Nicolae Ciobanu tocmai aici își are obârșia, în atenția pe care o acordă evenimentelor pe care lumea le consideră neimportante. Cu toate acestea, autorul remarcă modest în
VICTOR NICOLAE CIOBANU, UN SPIRIT SENIN, NEPERTURBAT DE VICISITUDINI de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364986_a_366315]
-
vieții, totuși, în general vorbind, este o poezie care dezvăluie o fire echilibrată. Deși este o persoană puternică, dinamică, neobosită, este în același timp sensibilă ă și în lumea poeziei se mișcă cu ușurință. Pentru ea poezia înseamnă eufonie, ritm, muzicalitate, folosind cel mai adesea versul classic, dar rămâne ancorată în realitate. Dimensiunea patriotică pulsează și ea în versurile sale. Privind cu luciditate si cernând cu discernamant faptele, în același timp, se simte o stare de exasperare, de revoltă, durere, suspin
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]