850 matches
-
a zis ea. Nici mulțumită nu sunt. În inima mea nu e nimic. Nu-mi pasă de nimic și de nimeni. Visez câini cu dinții rânjiți. Sunt moartă. Dar nu e așa de rău să fii moartă. Oftaturile și sforăiturile muzicanților adormiți au întrerupt-o. - Oameni buni, a zis ea despre ei, cu tandrețe. Nu cerem nimic unii de la alții. Dar tu, a zis Werenro, cum ai ajuns să vorbești pe limba marelui fluviu? Fără nici o ezitare, i-am povestit tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a clătinat din cap, crezi că ai fi în stare, crezi că ai putea să înveți, a clătinat din cap din nou, ia să vedem, a zis, făcându-i semn lui Prodan să se apropie, ia să vedem, o să iasă muzicant din tine? Pe moment, Prodan n-a schițat nici o mișcare, și atunci nea Miki l-a repezit, ce, ți-a pierit tupeul, și atunci Prodan s-a ridicat și s-a apropiat de bătrân, care între timp își dăduse acordeonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dansat aici giga victoriei. Chick vede la France pourrie În Sartre, În ostilitatea față de Statele Unite, tțțț‑ah, În aclamarea stalinismului și În filozofia și teoria lingvisticii. Tțțț‑ah, hermeneuții - el Îi numește hormoneuții - sunt, după el, mici sandvișuri, hăpăite de muzicanți În pauză. Dar trebuie să recunoașteți că nicăieri nu mai puteți savura o mâncare ca asta. Priviți‑o pe Rosamund cum strălucește. E o femeie care știe să guste o mâncare excelentă și tțțț‑ah, tțțț‑ah, felul În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
În guri, cum curge făina, la moară, nițel trepidant, dar, la fel de rapid și de fulgurant. Și unde nu a Început, ceva-ceva mai Încolo, și dansul. Un dănsoi, o-ho!, cât ontreagă frumusețe de ring, special pregătit, În acest scop, și muzicanții, din prepeleac, așa o țineau, dendrăcit, Încât, de pe ăștia, de pe ring, rachiurile și vinurile și celelalte lichiduri prinseră a ieși, din nou, În lume, de astă dată, sub formă de transpirație. Urmă o pauză. O pauză nu prea mare, Întrucât
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
-ul pe care Îl tot asculta; instrumentiști cum nu mai existaseră prea mulți: virtuozi și virtuoși, În același timp, greu și una, și alta, mai ales ultima. Asta pentru acordurile primei părți, dumnezeiești. Pentru ceea ce urma, un vîrtej infernal, alți muzicanți, la fel de iscusiți dar atinși de păcate, de plăceri, chiar aflați după un pahar-două de vin negru, debordanți, cu gîndul la Margaretele lor năbădăioase și nerăbdătoare. Epuizați, după o vreme, ar fi aruncat viorile, tromboanele și clarinetele, ar fi spart toba
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
toată? - Nu e regulamentar. Nu-i consemnat așa în omologare. Numai bănuțul. Partea cărnoasă. Chiar de sub cartilaj. - Nu i-o cosești tu măcar numai lui ăsta prăpăditul?!... Șeful. Și care se uită așa de urît?! - I-ai cosit-o binișor muzicantului. I-ai decupat-o ca la carte. Ai sânge rece și vasturi de chirurg. - Arasel!... Atuncea, dacă am vasturi de chirurg! Să n-o lăsăm să se aglomereze pe policlinică... Cordoaico, te mănâncă mai tare și vrei să ți-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
minune, și c-o pălărioară de catifea în cap. - Uite! na legătura! zise ea, dîndu-mi în mână o legătură. Ieșirăm pe portița de din dos a teatrului și-n curând ajunserăm câmpul, în care se vedea de departe căsuța bătrânului muzicant, a cărei ferestre ardeau în noapte ca două place de argint. Era așa de tăcută și albă câmpia, era așa de rece și senin aerul, era așa de fierbinte și întunecat amorul meu! Mergeam cu ea alături, cu ea, care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
calțaveta, și cu toate acestea, deși era cea mai veselă, era însă foarte de treabă. Când muzica reîncepu, el o acompanie cu glasul, mai întîi încet, apoi tot mai tare. Lumea era răpită, dănțuitorii de vals zburau răpiți și fermecați, muzicanții își mânuiau c-o demonică măiestrie instrumentele, iar el cânta, cânta, când încet, când tare, ca un glas de vânt trecând prin arfa lui Eol. Și cu toate acestea nimeni nu băga de seamă că el cânta. Din contra, toată lumea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vigoarea deosebită, aspră care respira din toate mișcările sale îi dădeau acea atragere pe care-o esercită fără s-o vrea sau s-o știe toate naturile tari. Afară de aceea era foarte cult, îmblase și citise mult și era un muzicant escelent. Prin pielea mînelor sale uscate vedeai toți mușchii și toate vinele. Ele erau tari de păreau de oțel. Avea un glas adânc, cam aspru, dar plăcut în rara lui preciziune. Râsul lui era însă supărător. Înfundat după o perdea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
închiriaseră o cameră într-un han, el nu izbutise să doarmă; de jos se-auzeau sunete de armonică și glasul unui străin care cânta. Ar fi vrut să coboare pe furiș în cârciumă și să-l privească în ochi pe muzicant: presimțea în acele note și în acele cuvinte doar pe jumătate înțelese senzația confuză pe care o încerca în fața broderiilor lucrate de maică-sa, amestecată cu o dorință de a pleca departe; și totuși cu aproape o jumătate de oră
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe un drept al ei. Nu te-ai ocupat de ea, trebuia s-o măriți mai devreme, la optsprezece-nouăsprezece ani. - Nu mi-a trecut prin cap, și apoi de unde să iau dobitocul? Hergot dădu și el mici informații. Ca medic, muzicant și botanist, evident, observase fugitiv pe Pica din aceste puncte de vedere. După Hergot, femeile în general sunt rezistente la frig și ies iarna îmbrăcate ușor fără primejdie. Accidentele pulmonare sunt mai rare la ele, ftizia provenindu-le din mizerie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a dat loc totuși la controverse și polemici violente. Autorul a dat un prim răspuns voalat într-o scrisoare aparent bizară, un pretext dramatic cu acțiunea în China antică, intitulat Șun sau calea neturburată, mit mongol (1943), în care Șun, "muzicant, poet, filozof, agricultor, olar, mânuitor al tuturor industriilor folositoare", este un adept al confucianismului așezând mai presus de orice puterea morală șirespectul vechilor rituri. În Bietul Ioanide (titlul ascunde o ironie) eroul e, ca și modelul său mitic, un arhitect
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vineți în cap, încît nu inima - stomahul ni s-a întors la această priveliște. Pentru D-zeu! Nu tot ce e natural e frumos. Aceasta trebuie să fie regula de aur a tuturor artiștilor, fie ei poeți, fie pictori, fie muzicanți, fie actori. Deși aceste drame de bulevard tratează în genere încălcările codului penal și boalele trupești, încît adevăratul lor loc este temnița și spitalul, iar nu teatrul, deși în teatrul de bulevard am văzut piese a căror eroi sunt gheboși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
beneficiu a d-nei A. Dănescu. Piesele ce se vor juca sunt "Iudita și Olofern ", operetă în două acte cu muzica de Eduard Wachman tatăl, și "O palmă în teatru național", comedie în 2 acte. Wachman tatăl era unul din acei muzicanți plini de talent și de reminisecnțe, care în vremea lui scutura ariile din mânică, încît o mulțime de operete din repertoriul vechi al teatrului bucureștean i datoresc lui origina lor. Cu toate că operetele acele sunt foarte plăcute, astăzi nu se mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
anul acesta orchestra a fost în mare parte compusă din profesorii școalei noastre de muzică dirijată de d. E. Caudela. Vodeviluri și operete a fost deci esecutate cu multă preciziune atât din partea cântăreților cât și din partea orchestrei. D. Caudela este un muzicant de talent atât în esecuție (ca violonist), cât și în compozițiile sale, cari nu sunt lipsite de farmec. atât melodramele cât și cele mai multe arii de Vodeviluri au fost compoziții ale domniei sale. Întorcîndu-ne la șirul de idei espus la începutul acestei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
domnii în cestiune nu recunosc că d. Micher e la înălțimea artei sale, și atunci ar fi fost datoria d-nia-lor ca, cu ocazia deselor concerte ale violinistului, profesorul de conservatoriu, mănțiitorul bunului gust, să se pronunțe în mod critic asupra muzicantului, lucru ce nu s-a întîmplat - și nu se va întîmpla - sau că aceiași d-ni profesori evitează de-a introduce la o serată muzicală un nou termin de comparație, a cărui valoare ar putea să iasă în defavorul d-nialor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu simțirile și patimile noastre, și, din felul desnodămîntului piesei, vedem consecințele patimilor noastre. Publicul la un asemenea spectacol simte emoțiunea care-l cuprinde, se interesează de soarta ficțiunilor de dinaintea ochilor săi. A produce emoțiune, trebuie să tindă autorul, actorul, muzicantul; căci emoțiunea este care mulțămește pe om, dânsa i ascute simțirea și-i perfecționează sufletul. Sălbatecul nu se emoționează de nimic. Dacă comedia arată defectele, drama înfățoșează vârtejul sufletului nostru. Drama va arăta ce poate face pasiunea din noi; cum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia ce cuprinde numele țiganilor dezrobiți de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari) și ciobotari, dar nici un fierar, nici un bucătar sau alte îndeletniciri practicate în mod obișnuit la toate curțile boierești. Să fi fost aceasta realitatea la Torcești ? Greu de acceptat o asemenea situație, cu atât mai greu cu cât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zona noastră a fost acoperită cu păduri întinse, predispunând pe locuitori să practice meșteșugul obținerii obiectelor și bunurilor materiale din lemn. Ce mai putem constata acum ? Lipsesc de mult timp din rândul meseriașilor și gama meseriilor olarii, au dispărut și muzicanții (lăutarii), ciubotarii, s-au împuținat fierarii, ici-colo mai întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul impropriu numit adămască. Nici vorbă ca cineva să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și Țigăneii, credem că și acele 12 sălașe de țigani (locuințe de dimensiuni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sfântul Petru, asta ar fi ceva frumos, sau măcar să ieșim la iarbă verde... ori un chef mic și drăguț. GRETE: Întocmai. Un chef mare, strașnic ar fi ceva potrivit pentru Grete. Ar trebui să fie o mulțime de oameni și muzicanți, toți în costume de sărbătoare. Unul din muzicanți trebuie să fie înalt și voinic, un flăcău arătos, și așa de în puteri, că să poată sufla în tubă. Și tocmai ăla-i face mereu obraznic cu ochiul lui Grete. Se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
măcar să ieșim la iarbă verde... ori un chef mic și drăguț. GRETE: Întocmai. Un chef mare, strașnic ar fi ceva potrivit pentru Grete. Ar trebui să fie o mulțime de oameni și muzicanți, toți în costume de sărbătoare. Unul din muzicanți trebuie să fie înalt și voinic, un flăcău arătos, și așa de în puteri, că să poată sufla în tubă. Și tocmai ăla-i face mereu obraznic cu ochiul lui Grete. Se vede pe loc că ăsta-i cel mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și voinic, un flăcău arătos, și așa de în puteri, că să poată sufla în tubă. Și tocmai ăla-i face mereu obraznic cu ochiul lui Grete. Se vede pe loc că ăsta-i cel mai mare golan dintre toți muzicanții, pentru că-i singurul care și-a suflecat mânecile costumului. Și când orchestra face o pauză, băiatul ăsta arătos bea bere din ditamai halba și-o ridică în semn de noroc către Grete. Grete ridică și ea un picuț, păhăruțul ei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se uită fericită la el. (Cele trei femei își împărtășesc fanteziile cu capetele căzute într-o parte și cu ochii închiși.) GRETE: Freddyșor a cântat atâta la tubă că are deja dreptul la o pauză. Așa că Freddy le face celorlalți muzicanți un mic semn, ca să-și schimbe muzica cu melodii fără tubă, pentru că probabil acuși-acuși n-o să mai aibă nici o clipă liberă să cânte la tubă. (Chicotește.) MARIEDL: Și oamenii beau vârtos din berea bună și mănâncă din carnea gustoasă, și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că ar trebui să danseze când e o muzică din aia mai lentă. GRETE: Și Freddy abia acum poate să danseze. O strânge pe Grete în brațe și se învârte cu ea de-a curmezișul sălii de festivități. E un muzicant adevărat, se pricepe la chestia asta, așa că se uită la el și alte fetișcane, care au parte de niște poticniți de băiețași. Și de o bună bucată de vreme îi șoptește la ureche lui Grete niște lucruri, de-o face
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]