479 matches
-
de dans. Cântecul său este adeseori improvizat, scena e un spațiu în jurul focului. Cu teamă și respect audiența așteaptă prezența spiritelor, focul e la rându-i un spectacol de lumină ce dirijează umbrele, efecte ce ilustrează narațiunea șamanului. Cu ajutorul unor năframe în jurul auditoriului joacă umbrele, oglinda reflectă sclipiri de flăcări iar mici simboluri metalice scot un clinchet ce subliniază dansul. Tobele exaltă toată audiența formată din adepți ce așteaptă vindecarea tuturor bolilor. Azi acest spectacol a rămas în credințele populare. Popoarele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ar fi rostit acum 2600 de ani: „Tirania (dictatura personală) este un fotoliu din care nu te ridici viu”. Ceea ce nu s-a spus despre această execuție mediatizată este că funia cu lațul aplicat pe gâtul condamnatului, protejat de o năframă neagră (câtă pedanterie!), era de import, din SUA, și era identică cu funia cu care au fost spânzurați criminalii de război naziști, condamnați la moarte de Tribunalul Internațional de la Nűrenberg. Dacă și execuția în sine a fost comandată tot de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fără păruieli și proceduri complicate, care, dacă nu era înțeles de bunăvoie, era impus cu forța. Domnitorii Țărilor Române care urmau să fie scoși din scaun, suportau umilința de a li se arunca pe umăr, de către un ceauș turc, o năframă neagră, care rostea formula: „Ești mazâl”, ești, adică, scos din funcție. 3 aprilie 2007 Riscurile integrării (I) Motto: „Dar piară oamenii cu toți, S-ar naște iarăși oameni” (M. Eminescu, Luceafărul) Dacă, așa cum se spune, aderarea a fost grea, fiindcă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de persoană întrucât este asimilabil funcției de complement predicativ: „Căci amândoi vom fi cuminți Vom fi voioși și teferi.” (M. Eminescu) „De-oi muri la primăvară / Să mă plângeți tu și mama; Amândouă să mă plângeți / Și să vă cerniți năframa.” (O. Goga) „Se iubesc... și ce departe sunt deolaltă amândoi!” (M. Eminescu) Subiectul simplu realizat prin pronume personal impune predicatului (sau numai verbului copulativ) să se sincronizeze cu el în persoană: „Lucești fără de viață Căci eu sunt vie, tu ești
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
m-a dezmeticit. Zâna cea bună mi-a dăruit niște fructe, apoi a dispărut. În jurul meu, erau doar frunze ruginii, copaci goi și raze de lumină. Parcă toamna ar fi zis : atât e de ajuns ! Mă îmbăt cu aer curat, năframa galbenă a toamnei este minunată ! Oana Chelaru TOAMNA A venit toamna cea bogată. Păsările călătoare se pregătesc pentru o călătorie lungă-lungă în țările calde. Vremea din ce în ce mai răcoroasă ne introduce în mirajul de basm al toamnei. Țăranii harnici și pricepuți au
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
acoperite de un covor ruginiu. Totul este multicolor. Întreaga natură se pregătește pentru iarna care va veni cât de curând. Corina Popa FARMECUL TOAMNEI A venit, a venit Toamna. A venit cu o mantie ruginie, cu trenă lungă și cu năframă galbenă într-o caleașcă aurită. Hlamida ei este cu o mulțime de nuanțe cafenii. Regina mândră în culoare își scoase fardurile, începând să vopsească întreaga natură. De îndată ce s-a terminat galbenul, a împrumutat galbenul soarelui, lăsându l berc. Cerul ca
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine cu moș Ene pe la gene
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
TOAMNEI După o vacanță lungă, de neuitat, a venit în sfârșit toamna. S-a așezat încet plapuma caldă de frunze. Miroase a pământ reavăn după ploile din ultima vreme. Izvoarele încă mai suspină, dar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbrele prelungi se întind pe trotuar. Priveliștea e încântătoare.În fața ochilor, apar nuanțe de culori diferite care îți încântă vederea. În serile cu lună plină și cer
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase păsărele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine cu moș Ene pe la gene
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
acestui fapt este înlănțuirea etapelor de construcție a unor figurine origami, având ca punct de plecare deprinderea elementară de obținere a pătratului dintr-o coală de hârtie de formă dreptunghiulară. Fără însușirea acestei deprinderi nu se poate trece la realizarea năframei, a batistei, paharului, bărcuței, coifului etc. Din nou este evidențiată trăsătura specifică a opționalului în discuție de a continua și perfecționa elementele însușite de către elevi la abilități practice. Dacă în clasele I-II la abilități practice deprinderile de bază în ceea ce privește
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
mei. Și de inventarul agricol plug, grapă, căruță, sanie, de cai și de boi. Apoi munca istovitoare pe câmpurile colhoznice de cu primăvară devreme până toamna târziu pentru niște copeici, pe care, parcă o văd aievea, îi strângea într-o năframă, legată nod ca nu cumva să le piardă și să n-aibă pe ce ne cumpăra niște hăinuțe sărăcăcioase nouă, celor patru copii ai ei. Parcă-i văd mâinile înroșite de frig cum scoteau cu hârlețul sau cu hacul sfecla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
condamnat la pușcărie de-un pescăruș născut în colivie. Și de mă strigă cineva, eu nu-s. Eu sunt un strop de apă în drumul spre fântână, un cer uscat lipit de mână, un rege vagabond întors acasă printr-o năframă albă de mireasă. Și de mă cheamă cineva,eu nu-s. Eu sunt un prunc uitat în câmp deschis de-o mamă ce-a căzut din vis, o carte-n care tot ce-a fost de spus au scris nebunii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
catafalc de ofițerii superiori și cortegiul pornește spre micul cavou din poiana de pe Măgura. O simplă cruce de lemn cu numele soldatului precede targa de lemn pe care sunt întinse pâinile și poamele pomenilor tradiționale. Urmează crucea bisericii împodobită cu năframă albă, alături de praporele bisericuței din sat, precedat de faclele înalte care ard în bătaia vântului de dimineață, sicriul urcă printre drapelele cernite ale regimentelor. Sicriul este însoțit de familia defunctului, M.S.Regele Mihai, urmat de mareșalul Antonescu Ăfostul subaltern al
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
acestui fapt este înlănțuirea etapelor de construcție a unor figurine origami, având ca punct de plecare deprinderea elementară de obținere a pătratului dintr-o coală de hârtie de formă dreptunghiulară. Fără însușirea acestei deprinderi nu se poate trece la realizarea năframei, a batistei, paharului, bărcuței, coifului etc. Din nou este evidențiată trăsătura specifică a opționalului în discuție de a continua și perfecționa elementele însușite de către elevi la abilități practice. Dacă în clasele I-II la abilități practice deprinderile de bază în ceea ce privește
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
verde și în sat la noi Și tata-i dus de multă vreme nu s-a ’ntors înapoi. Tăticul meue la război De când aveam un an sau doi Și n-a mai venit înapoi Tăticul meu Și mama plânge în năframă de atunci mereu. Și din durerea ei de mamă am crescut și eu. Când arșița e pe ogor și păsările vesel zbor Îmi arde inima de dor Tăticul meu ! E liniște și-atâta soare pe meleagu-ntreg Și satul a crescut
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
-ți iese unul în cale, iară pe noi nimeni nu ne știe, de unde venim, unde mergem și ce ducem. Da! da! grăi Costan, Florea vorbește bine. Petru clatină o dată... de două ori din cap și spuse fraților săi treaba cu năframa. Frații cei doi văzură acuma că pentru Petru nu este decât o moarte." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Atunci fetei i se făcu milă și, luând cățelușa, o spălă și-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo și-și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
maică, măi militare/ mamă, care-i drumul cu cărare/ Doamne, care duce la-nchisoare". Ca și în Miorița, mama e o femeie bătrînă, amărîtă și dărîmată de durere: "Într-o casă biată mamă/ stă retrasă lăcrimînd/ șterge ochii cu-o năframă/ de durere suspinînd/ să-l mai vadă pe băiat/ o scrisoare iarăși scoate/ recitind-o, plînge-ncet/ și vorbind cu voce joasă/ dragul mamei, dragul meu/ te aștept să vii acasă/ de-o vrea bunul Dumnezeu". Imaginea "bietei mame" care încearcă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și haiducul „Bujor” (Căpitanul moare în vara anului 1969 înainte de a ajunge căpitan adevărat) Colindă de Anul Nou “Sus la poarta Raiului” ( Se cânta la Tansa și pe vremea când eram copil) Sus la Poarta Raiului Stă Măicuța Domnului, O năframă ține-n mână Și tot plânge și suspină Trec îngerii și-o întreabă De ce plângi Măicuță, dragă? Cum n-aș plânge și-aș ofta Dacă lumea-i foarte rea! Dimineața cum se scoală Nici pe față nu se spală Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Zurgălăi și clopoței, Strigați ceată măi flăcăi! Până la săptămână Și-a umplut cu aur mâna Și se duse că să vadă De i-a dat pământul roadă Și de-i grâul răsărit. Jupânul gazdă s-a-plecat, Două spice a apucat, În năframă le-a legat, La jupâneasa gazdă le-a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și haiducul „Bujor” (Căpitanul moare în vara anului 1969 înainte de a ajunge căpitan adevărat) Colindă de Anul Nou “Sus la poarta Raiului” ( Se cânta la Tansa și pe vremea când eram copil) Sus la Poarta Raiului Stă Măicuța Domnului, O năframă ține-n mână Și tot plânge și suspină Trec îngerii și-o întreabă De ce plângi Măicuță, dragă? Cum n-aș plânge și-aș ofta Dacă lumea-i foarte rea! Dimineața cum se scoală Nici pe față nu se spală Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Zurgălăi și clopoței, Strigați ceată măi flăcăi! Până la săptămână Și-a umplut cu aur mâna Și se duse că să vadă De i-a dat pământul roadă Și de-i grâul răsărit. Jupânul gazdă s-a-plecat, Două spice a apucat, În năframă le-a legat, La jupâneasa gazdă le-a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-Frumos din lacrimă,de Mihai Eminescu dezvăluie cititorilor atât inițiativa și spiritul de răspundere a eroului principal Făt-Frumos cât și relațiile de prietenie dintre acesta și personajele mai mult sau mai puțin obișnuite: calul cu șapte inimi,obiectele - peria,cutea, năframa. ,,Făt-Frumos vâjâia prin aer așa de iute, încât i se părea că nu fuge, ci cade din înaltul cerului într-un adânc nevăzut.,, ,,— Aruncă năframa, zise fata. Făt-Frumos o ascultă. Și deodată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
și personajele mai mult sau mai puțin obișnuite: calul cu șapte inimi,obiectele - peria,cutea, năframa. ,,Făt-Frumos vâjâia prin aer așa de iute, încât i se părea că nu fuge, ci cade din înaltul cerului într-un adânc nevăzut.,, ,,— Aruncă năframa, zise fata. Făt-Frumos o ascultă. Și deodată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede, adânc, în a cărui oglindă bălaie se scălda în fund luna de argint și stelele de foc.,, ,,— Am scăpat, zise calul cel cu șapte inimi
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]