986 matches
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poeme > Duiosie > CLAUDIA BOTA - LABIRINTUL INIMII (VERSURI) Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ÎMI ESTE DOR DE OMUL PE CARE-L IUBESC Străfulgerări de amintiri îmi dau năvală Prin sentimente care vin cu atâta iuțeală, Lumina-i sclipitoare în mintea prea loială, Deși magia amorului apare a fi clipa ideală. Îmi este dor de omul pe care-n tihnă îl iubesc, Prin lacrimile labirintului durerea-mi hrănesc. Deși
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
istoria pe tine în pat când ești ori stai la masă și crezi că plouă dar e bine și n-are rost să zici că-ți pasă În pat când ești ori stai la masă și lumea nu mai dă năvală din nori ți-ai construit o casă să poți zbura în pielea goală Când lumea nu mai dă năvală și crezi că plouă dar e bine și cerul din genunchi te scoală să facă pipi istoria pe tine În pat
DEZINTOXICARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373457_a_374786]
-
n-are rost să zici că-ți pasă În pat când ești ori stai la masă și lumea nu mai dă năvală din nori ți-ai construit o casă să poți zbura în pielea goală Când lumea nu mai dă năvală și crezi că plouă dar e bine și cerul din genunchi te scoală să facă pipi istoria pe tine În pat când ești ori stai la masă hai fă-te totuși că-ți mai pasă Costel Zăgan, CEZEISME II Referință
DEZINTOXICARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373457_a_374786]
-
le-am adumbrit în zare. Iubito, vine toamna...Ți-am pregătit eșarfe Din frunze seci, uscate... Sub cerul gol și mut, Pe ramurile-n salbe, pustii și scuturate, Stau sufletele noastre, strict modelate-n lut. Privesc înspre-nceputuri...Trecutul dă năvală... Portița ce-am închis-o se redeschide iar ?... Rememorez în minte trăirea ancestrală, Mă reîntorc în vară, romantic...Vis bizar.... Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: IUBITO, VINE TOAMNA / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1692
IUBITO, VINE TOAMNA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373496_a_374825]
-
ar putea să-i spună Pe unde îmi umblă gândul, Ce pustiuri de furtună Mă învăluie cu rândul Și ce freamăt mă cuprinde Când pășesc sub clar de lună. Focul inimii se-aprinde Și timid o prind de mână. Dau năvală simțăminte Ce credeam că-s în uitare, Tremuratul mă cuprinde Vrând să-i fur o sărutare! În a ochilor abisuri Rătăcesc fără scăpare Și purtat de alte visuri Pietre bat pe trotuare. Fraga buzelor mă-mbie, Gândul pare să asculte
SUB A CERULUI CUNUNĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373658_a_374987]
-
-și depene păsurile lor. Tocmai de curând suferiseră mari necazuri. Oastea din Asiria năvălise în țara lor, și oameni fără milă jefuiseră tot, omorâseră, dărâmaseră tot. Pe cei pe care nu-i uciseseră, îi luaseră robi. Aflând din timp de năvala oștirii asiriene, părinții lui Hannah strânseseră câteva lucruri, apoi reușiseră să fugă din satul lor. Stătuseră ascunși prin munți câteva zile, iar când reveniseră să vadă ce a mai rămas din satul lor, găsiseră casa dărâmată, totul jefuit, sătenii împrăștiați
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
iunie, când părinții mei, tineri și dornici de distracție, m-au luat și pe mine la Izlaz, cu șareta. Ce bucuros am fost! Era prima dată când treceam Oltul, pe un pod de pontoane. Vijeliosul râu m-a impresionat cu năvala apelor sale. L-am întrebat pe tata: -De ce curge Oltul așa de înfuriat? El mi-a dat un răspuns „savant”: -Are izvorul în creștetul munților. Așa curg apele care vin de la înălțime. -Ba, nu! i-a replicat mama. Oltul
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
înălțime. -Ba, nu! i-a replicat mama. Oltul s-a molipsit de la oltenii ăștia. Că așa sunt oltenii: zăpăciți, năuci, repeziți. Îi știu eu, de la bâlci. Se înfurie din orice și imediat sar cu gura. Apoi se reped și dau năvală peste om. Ăștia sunt oltenii, ăsta e și Oltul! -Taci, fă, că tu ești o proastă! A zis tata, care era...deștept. Oltul e supărat de ce-a văzut în drumul lui. Numai bâzdâgănii d-ale oltenilor. Cum să nu
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ARHIMEDE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ARHIMEDE Pe plajă a rămas cu Arhimede Un melc, cu casa-ntoarsă în spirală, Dar valurile iute dau năvală Și-acuma doar nisipul se mai vede. Chiar peste cercuri marea nu-i domoală Și spuma albă iarăși și-o repede, Căci nu mai știe sau nu vrea a crede Că evrica e început și școală. Când timpul în spirale
ARHIMEDE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374946_a_376275]
-
zare. Clipele ce vin tremură-n derută și parcă auzi cum a ta plecare zeii-o dispută. Spre-a trăi mai faci în nervuri risipă și urci în dorinți scările-n spirală, încercând să prinzi clipă după clipă când dau năvală. Știi că n-are rost, dar ai închis poarta, lacăte ai pus pe orice intrare ca măcar un timp să-ți păcălești soarta necruțătoare. Anatol Covali Referință Bibliografică: Cu ultimele puteri / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2083
CU ULTIMELE PUTERI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373838_a_375167]
-
excursie cu colegii pe principiul că, în alt context, s-ar fi putut să aibă o șansă de a descoperi prietenia așa cum o vedea ea. Fusese un eșec. În primul rând pentru că imediat ajunse în stațiunea de munte, colegele dăduseră năvala într-un bar, iar pentru că Oana refuzase alcoolul, țigara și spiritul de turmă, trebuise să se retragă în cameră, de una singură. În al doilea rând, pentru că, seara, în timpul petrecerii încropite pe coridorul lung al pensiunii, Ela îi deschisese ochii
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
elitele din Iași și București nu se trezeau la realitate și nu schimbau brusc macazul, de la est la vest, aveam astăzi trei Românii. 3) Fărădelegile maghiarilor sunt la fel de condamnabile ca și cele ale germanilor, țiganilor, evreilor și românilor. Ideea că năvala spre vest a slavilor a fost frântă în Panonia româno-catolică a lui Ștefan cel Sfânt este, se pare, a lui Daicoviciu. Fără breșa salvatoare, slavizarea românilor ar fi fost probabil, ca cea de la sud de Dunăre astăzi. 4) Pe de
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]
-
nu mă mai încape, Ce tânăr sunt atunci când te iubesc! Cine îmi fură ziua de sub pleoape? Nu-i vârsta mea, a cui să fie oare? Tu vindecă-mi această îndoială, Fântână însetată de izvoare Ce Dor înalt în mine dă năvală! Cu tâmplele cărunte de întrebări Când voi ajunge obosit sub cruce, Spre dincolo de ultimele zări Nu-i vârsta mea din care mă voi duce! Referință Bibliografică: Nu-i vârsta mea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 215
NU-I VÂRSTA MEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371211_a_372540]
-
și în casa pe care tocmai o depășisem am dat peste o fătucă tinerică, tinerică, cum stătea pe întuneric și țipa. - De ce? Ce o apucase să țipe? - Facerea, asta o apucase. Era gravidă, i se rupsese apa și copilul dădea năvală să iasă din întunericul mamei la lumină. De fapt, nu copilul, ci... copiii, că aveam două fete de adus pe lume... - Cum așa, omule? Singură și fără moașă printre dealurile istea? - Dapă-i. Cine să o ajute? - Cum cine? Nu avea
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
în tonurile vocii lui învăluitoare. “Ne găsim la liceu!” ne apostrofă Scorobete, la telefon. Am ajuns la timp. Eu mereu sunt în întârziere... acum nu am fost. Cei de la televiziunea locală erau veniți. Directorul bântuia prin școală încercând să oprească năvala elevilor care voiau să vină la întâlnirea cu Dăncuș. “O să-l sufocați! Nu e comod să fie atâția călare pe el. O să mai citiți și pe net ce a zis... ce mai scrie.” Deși este un leu neînfricat, și la
AZI L-AM CUNOSCUT PE DĂNCUŞ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344879_a_346208]
-
Bujor! ! Guvernul face chetă publică pentru cumpărarea secretului yoghinului care nu a mâncat de 70 ani. Asta ar fi contra măsură ca tichetele de masă să nu mai fie impozitate! !! Specialiștii în alimentație îi sfătuiesc pe toți mâncătorii să dea năvală la marketuri și să pună mâna pe acele reviste publicitare cu alimente, pentru ca atunci când le este foame să se uite prin ele, pentru a uita că trebuie să mănânce! !!! Sfaturi tehnice; Mâncați multe supe de plante de câmp; ștevie, dragavei
ALIMENTAŢIA ÎN VREME DE CRIZĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346050_a_347379]
-
obosită să mai poată și visa, o cuprinsese o oboseală plăcută, stenică, care-o pusese jos ca pe un copil și-o plimbase prin raiul somnului dulce. Se trezise dimineața cu câteva raze jucăușe cu lumina lor orbitoare, care dăduseră năvală prin perdeaua transparentă, jucându-se pe ochii ei somnoroși. -Ce face Veronicuța? - o întrebă Micle care se sculase și-și aranja niște hârtii la masă. -S-a trezit, domnule! - îi răspunse ea veselă. -Înseamnă că-i priește Viena, o văd veselă
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
o astfel de cântăreață. Despre ea nu-ți poți face o altă imagine decât una plină de afecțiune. Atât apreciind-o ca artistă, cât și judecând-o ca om. Pare să fie mai ușor de îndiguit apa, decât de oprit năvala spiritului ei fierbător, pe scenă. Dar e dăruită cu încă și mai multă liniște interioară, care nu se vede. Altminteri n-ar iubi atât de mult copiii, atât de mult muzica, atât de mult dansul, atât de mult viața. Silvia
SILVIA DUMITRESCU. RITMURI CONECTATE LA REVERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347850_a_349179]
-
lipsesc în poeziile de dragoste, dar și atmosfera generală musicalizată creată de momentele sufletești senine; ele sunt integrate, însă, într-un mesaj mai complex, structurat contrapunctic: ”Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte, Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe Că-n geamul tău deschis pot să nu revin...” (Trăiesc în privirea ta). Imaginarul poetic feminin este ”geologic și biologic”, confesiv, retoric, anticalofil, antipoetizant (vezi Georgeta Sadom, Imaginarul poeziei
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
răspândesc cu el întregul Univers. În gânduri sănătoase inima-mi tresaltă, Din gânduri e țesut al meu destin. Iubirea stă cu ura în calea-mi laolaltă. De mare bucurie - și mari dureri se țin. Spre nenorocul meu - când norii dau năvală Și tot ce am măreț înnăbușă în ceață, Nu schimb nicicând țărâna cea natală Nici pe-un pud de aur, nici pe-un fir de ață. Spre nenorocul meu, mi-i dat să intuiesc Prea marele noroc frumos ca să trăiesc
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
trăiesc în fereastra ta, vis devreme, Soarele întinde umbra-mi pe pereți. Nenumărate patimi cearcă să te cheme - Să nu fugi de-acasă, cer de dimineți. Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte, Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe Că-n geamul tău deschis pot să nu revin. Citește mai mult Eu trăiesc în fereastra închisă de obloaneSă nu vadă cerul că-s eu către drum.Timpul mă
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
trăiesc în fereastra ta, vis devreme,Soarele întinde umbra-mi pe pereți.Nenumărate patimi cearcă să te cheme -Să nu fugi de-acasă, cer de dimineți.Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte,Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departeCă-n geamul tău deschis pot să nu revin.... XX. CUVINTELE MELE, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014. Cuvintele mele Cuvintele mele, pedepsele mele
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
era un succes al lucrărilor care se ciunteau și se depreciau prin el; dar succes al exercitării forțate a unei critici de direcție, era! [7] Se mai întâmplau și din astea dar, cum am spus mai înainte, printr-o asemenea năvală de traduceri (al cărei stil, nu cantitate, s-a pierdut astăzi prin reinstaurarea comercialului care, simplificând cât poate sau urmărind doar vandabilitatea, poate cădea în subcultural), am ajuns la acele superbe opere de început ale unor scriitori sovietici declarați a
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
București este revoluție mare. Manifestanții călărășeni au început să ovaționeze și au părăsit sediul județenei Călărași, întorcându-se la sfatul popular, prin fața căruia trecuseră mai înainte. După plecarea întregului grup, devenit mult mai numeros, în sediul consiliului județean au dat năvală țiganii care, împreună cu destui dintre românii noștri și după informații ulterioare, au făcut prăpăd, au devastat și distrus totul, inclusiv tapiseriile din stofă și catifeaua de pe pereți, sau tablourile cu valoare de patrimoniu care se găseau pe acolo. Mulți dintre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
duceau viața în lumea lor arhaică, păstrând cu strășnicie obiceiurile străvechi. Pentru că în multe privințe eu eram altfel decât localnicii, se amuzau pe seama năzbâtiilor mele, dar mă priveau cu înțelegere și chiar cu duioșie, simțeau că le dărui cu caldură năvala avântului meu tineresc. Respectul și dragostea reciprocă s-au păstrat și până în zilele de astăzi, deși ne aflăm la mari distanțe. Cred că tinerețea nu este neapărat o perioadă a vieții, ci mai degrabă o stare de spirit, de intensitate
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]