1,904 matches
-
fi la urma urmei și un intenționat efect grotesc. Nimic mai depărtat, mai nepereche, decât farmecul legendar al reginei punice și bufa înfățișare a profesorului berlinez! Preocupările științifice generale ale d-lui Wilhelm Blaschke corespund, în cariera sa didactică, unei năzuințe pe trei sferturi împlinite de a propovădui, pe glob, geometriile în formație. Acest mare călător a cercetat universitate cu universitate: America, Japonia, India și, în mai mică măsură, China. La Universitatea din Annamalainagar, în sudul Indiei, aproape de Madras - după cum povestește
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în ani diferiți de studii, cu poeții Ion Alexandru și Ana Blandiana, perioadă de „dezgheț” cultural total, când sunt scoși de la Index scriitorii și oamenii de cultură cenzurați în timpul regimului Gheorghiu-Dej. În primii ani de carieră lucrează ca redactor la „Năzuința”, Zalău (1970-1978), la „Tribuna Sibiului” (1980-1985) și la „Tribuna” (1990-2004) Activează ca lector asociat la Facultatea de jurnalistică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (2001-2004), iar între 2004- 2011 a fost directorul Bibliotecii Astra din Sibiu. Dintre lucrările publicate amintim
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
fulgerele, și să izbândească, nemaipomenit de delicat, în inimile tuturor celor care au uitat să asculte murmurul apelor, șuieratul vântului; care au uitat să admire un răsărit sau un apus de soare, o primăvară ! O primăvară-simbol al suferințelor și al năzuințelor preschimbate în forță vitală! Și, într-adevăr, trecând prin liceu, ți-ai dat bine seama de rostul problematicii sociale, de politica înțeleaptă a partidului care oferă tuturor condiții egale de afirmare și- ai pornit pe un drum nici ușor, nici
DEŞERTUL DE CATIFEA (71-74) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363897_a_365226]
-
multe altele care s-ar putea da, e bine să învățăm să rămânem de-a pururi copii, socotind că acest minereu sufletesc e o fărâmă tainică de dragoste, un gând gata să zboare ca o buburuză ținută în palmă, o năzuință, o sclipire de vis, ochi de copil ce se deschid și privesc uimiți viața - aceasta e cu adevărat copilăria. Pentru ca literatura destinată copiilor să aibă succes, aceasta trebuie să fie corect aleasă, iar învățătorii și profesorii să fie ei însuși
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Ion idealistul, filosoful în jurul căruia se țese una dintre narațiunile lui Moisescu, moare singur, încondeiat cu denigratorul adjectiv calificativ „ciudat“, fiindcă singura ființă ce l-a înțeles - care a fost, ca el, de părere că omul are spirit, vise și năzuințe spre a se deosebi de restul vietăților - s-a căsătorit cu altul. Carol și Antonia, personajele altui text, duc o viață grea în mediul rural, întăriți în fața greutăților de dragostea ce o simt unul față de altul. Iliuță, fiul lor, visează
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
al unui poet care suferă profund, dar reținut și cu demnitate, ca în ''Paris'', '' Când voi pleca'' sau ''Sicut candela ardens'', din care citez la întâmplare ''Când Oul Universului s-a spart,/Dar nu ai căpătat răspuns la Întrebare''. În năzuința de a atinge frumosul, Vasile Burlui caută permanent noi linii de expresie, precum pictorul care își pregătește cadrul, șevaletul și penelul pentru operă. Spontaneitatea și corența exprimării, naturalețea versului și simțirii din care se făcea doar pe vremuri poezie autentică
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
Universitatea din Craiova s-a organizat Prima Conferință Internațională asupra Noțiunilor de tip Smarandache în Teoria Numerelor, cu participarea unor cercetători din țară dar și din Suedia, Franța, Rusia, si Spania. Publicații: Din 1970 a început colaborarea la revista școlii „Năzuințe”, apoi la alte periodice românești și străine (vreo 50 științifice și peste 100 literare). Și-a tradus o parte din lucrări în franceză și engleză, altele i-au fost traduse în spaniolă, portugheză, italiană, esperanto, rusă, sârbă, japoneză, si arabă
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
nu uită să-și ceară, uneori, și restul. Nu ne-ajunge timpul să privim banalul, umblă sudoarea-n sfere de sublim; apa-și are malul, valea-și are dealul, și-abia ne facem loc, ca să murim. Tot robotim. Trăim sub năzuinți tari, avântați departe și cautând un rost; însuflețiți de sine în neliniștile mari, viața ne risipește și cere contracost. Cu trecerea vremii ne risipim în toate, umblă stăruința-n sfere de sublim; își cere zilnic viața, din drepturi amânate, și-
VIZIONARĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363426_a_364755]
-
autoimpusă este apanajul firilor dârze, de-o înaltă ținută axiologică, dar și a firilor excentric-veleitare. Însă mesajul veleitarilor este limitat, căci el se datorează plictiselii, teribilismului ori dorinței de-a șoca. Rezultă că numai persoanele din prima categorie sunt purtătoarele năzuințelor evanghelice, grație acelei atitudini rare, fecundată de generozitate și iubire sinceră. Fiind impusă doar de hotărârile hrănite cu credința în forța transfiguratoare a dragostei, măreția acestui comportament nu poate fi egalată decât de măreția imboldului său moral. Și atunci, este
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
asemenea daruri? Dar și pentru acestea, a fost necesară o luptă continuă pentru a putea beneficia de ele în plenitudine. Vrând să le înmulțească, poeta le dăruiește, după principiul steinhardt-ian și după regula de aur a creștinismului. Aspirația către sublim, năzuința de alb,de armonie, de curat, de frumos, de adevăr, de bine - coordonate sufletești și totodată virtuți care se oglindesc în lirica Georgetei Resteman. „Setos de alb, avid de curățime/ Flămândul suflet pacea își primește/ Din al ninsorii dans, din
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
spun că nici comuniștii, nici securiștii lor nu erau vreodată complet convinși de lipsa de nevoie a credinței, numai că o doreau a se practica cu slujitori supuși lor. Pentru că, pe de o parte, erau oameni și, vrând-nevrând, purtau această năzuință omenească în datele eului lor iar, pe de altă parte, în ori ce caz aveau inteligența de a nu o neglija, consemnând-o ca pe o realitate în sânul populației. Așa că, dacă privim lucrurile chiar și numai din punct de
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
pătrunde în cele mai tainice locașuri ale sufletului receptorului:”Alerg desculță prin vise ... e un labirint al dorințelor nespuse, refulate. Speranțele îmi mângâie gleznele ca niște fire tinere de iarbă. Simt miros de viață, de flori de fericire. Îmi pipăi năzuințele și toate așteptările cu fantezia unui arhitect...” Scriptul poetic conturează dimensiunea abisală a ființei aflată în lungul proces al travaliului creativ: „azi am îmbrăcat aripile de ceară/ reîncarnată în Icar/ m-am aventurat în univers/ în zboruri ludice sfidând infinitul
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
înălțării păsării spre înaltul celest și goana calului în șesul teluric sau saltul peste crestele munților al caprelor negre, care să mă facă nevăzut în căutările aprige ale destinului. M-aș fi pierdut într-o lume a ideilor scrise, a năzuințelor și a fricii de a trăda arta. Mi-am dorit un puțin material, cât să mă țină la masa unde mâinile mele, mânate de jocul ideilor, de imaginația perpetuă să dea spor izvorului care nu seacă din mintea mea și
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
Dai nume lucrurilor din preajmă, spui florilor pe numele lor intime, îmblânzești orice fiară cu un cuvânt pe care îl trezești din visarea lui. Între gând și iriși Un perete mut În cameră toarce Timpul cu-mprumut Prin crengile verii Năzuințe-n pârg Stau la soare norii Teii strigă-n târg Ies pe brânci din mine Chiar dacă mă dor Cântecul și țepii Trandafirilor Poemele din „Pe genunchii lumii“ ne arată că autoarea are o bogăție de lecturi asimilate într-un excepțional
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
Bisericii și a școlii și rolul celor doi apostoli ai neamului - preotul și învățătorul care au misiunea de a catehiza și învăța tinerii țării noastre contribuind la ,,opera de educație religioasă-morală-creștină și națională a generației tinere care este pivotul tuturor năzuințelor noastre românești'' 7, de aceea sunt foarte importanți atât preotul cât și învățătorul și catehetul, atât la țară cât și la oraș pentru realizarea acestui nobil deziderat. Ca o dovadă și ca un exemplu viu în acest sens redăm în
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
lanțurile tale? Vorbim de inima noastră, de planurile noaste, ca și cum ar fi ale noastre, deși o putere străină ne-aruncă de ici colo și ne așează-n mormânt după placul ei, și nu știm de unde vine și unde se duce. Năzuința noastră e să creștem în sus, să ne întindem crengile și frunzișul în zare, dar pământul și furtunile ne mână unde se nimerește, și dacă fulgerul se abate asupra coroanei tale și te despică până la rădăcină, sărmane copac! ce mai
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
prezentă aproape la tot pasul în aceste versuri. Ex. lumină împăienjenită de amiazi, „nestemata ascunsă / în genunele întunecate ale necunoașterii”. Conștient de condiția de călător și pribeag a omului în această lume vremelnică, până în Patria Veșnică, poetul spune în poemul „Năzuință”: „Am fost drumeț, am ostenit și am / pribegit prin veac. / Prin spațiu și timp. / Nu m-au oprit nici vânturile, nici întunericul.” În poezia filozofică și reflexivă, autorul uzitează de categoriile fundamentale ale filozofiei, spațiul și timpul, declinându-și crezul
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
În poezia filozofică și reflexivă, autorul uzitează de categoriile fundamentale ale filozofiei, spațiul și timpul, declinându-și crezul artistic: „Am căutat calea spre adevăr / Ascunsă în hățișurile întinse / Am căutat marginile perfecțiunii umane / Iubirea și dragostea de bine și om!” (Năzuință). Interesant de remarcat este alăturarea celor doi termeni: iubire și dragoste, fiecare cu altă conotație, dar ducând la același scop: binele omului. Mihai Baicu nu spune precum Eccleziastul: „Deșertăciune, deșertăciune, totul este deșertăciune și goană după vânt” - dar în două
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
omului. Mihai Baicu nu spune precum Eccleziastul: „Deșertăciune, deșertăciune, totul este deșertăciune și goană după vânt” - dar în două versuri, sintetizează magistral zbaterea omului pe pământ, unde „Toate îmi apăreau ca o Fata Morgana / Ce tulbură mintea călătorului prin pustiu...” (Năzuință). Cuvinte vechi, cu parfum arhaic dau un farmec aparte poemelor, chiar dacă forma lor a ieșit din uz. Ex. nime, cetit, cerc (încerc), nimică, cătră (către), viers, nouri, ș.a. Poate că cititorii simandicoși vor strâmba puțin din sprâncene, aceste versuri părându
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
El fusese găsit și ales pentru a exprima frumosul în acest chip mirific. Căile, le va fi găsit singur. Nimeni nu se poate împotrivi la nesfârșit harului dat și nici să îngroape talantul în pământ nu se cade. Triada „iubire, năzuinți, destin” - apare în diferite forme, în multe poezii, ea fiind paradigma stigmei poetului. Poetul este un solar, un om luminos care împrăștie, la rândul lui, lumină. El iubește soarele și îi dedică versuri. Autorul mărturisește că poezia lui e ruptă
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
o nevoie de comunicare, de împărtășire a versurilor cu cineva. Și dialogul se poate închega în chip virtual, acolo unde găsește comuniune și feed-back. În limbaj metaforic, autorul ne îndeamnă să luminăm larg nopțile minților întunecate și să deszăvorâm porțile năzuințelor. El invocă stelele ca să-i dea focul cel sacru, focul de dincolo de lume, să lumineze nopțile celor ce au mintea întunecată. De fapt, aceasta este și menirea Poeziei, de a lumina, de a ține loc de stea călăuzitoare pentru călătorii
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
luminat de o calmă înțelepciune, ca și de numeroasele portrete de fete și femei, pictate pe Liana încă din fragedă tinerețe. Artista nu caută numai reprezentarea personajelor conform trăsăturilor lor reale, ci redă viața interioară a lor, sentimentele, gândurile, preocupările, năzuințele... Nu degeaba se spune că fiecare portret este în mare măsură și portretul pictorului, care se identifică astfel cu modelul, cu sau fără voia sa, trecând în felul acesta proba măiestriei, a originalității și adevărului. La fizionomia celui pictat, foarte
PORTRETE DE FEMEIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363212_a_364541]
-
lor opere neterminate, schițe de tablouri, proiecte mărețe, cioturi de capodopere neduse la capăt, câte o frază esențială dintr-o idee mare, volume ultime ale unui roman, capitole nescrise de carte începută, gânduri negândite până la capăt. Omul trăiește totuși cu năzuința de a fi întreg în orice face. Se zbate să iasă din fragmentarism silindu-se ca în orice faptă a sa, să fie ceva întreg, ceva care să se refere la Totul, să oglindească Totul. Într-un fel, partea să
VIAŢA ÎN FRAGMENTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368357_a_369686]
-
în abis...” Uneori Boris Marian-Mehr se dovedește un urmaș de soi al lui Urmuz. Alteori este când ermetic din spița lui Ion Barbu, când metaforist al abstracțiilor, amintind de Nichita. Unele poeme tind spre dicteul automat suprarealist. Dominantă este totuși năzuința de a comunica. Multe dintre poeme clocotesc de energie comunicativă și reflexiv-interogativă: „De unde să încep ?/.../ Prea multe am de spus,/ Despre prietenie, singurătate, destinul prea este brutal,/ Norocul e un șarpe, un șacal, se duc eroii, ața este scurtă./ Noi
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
un strigăt,/ un hohot de râs,/ o rochie albă,/ o flacără de lumânare,/ un ou roșu,/ o bucățică de prescură,/ un ochi de lumină” (Spune-mi cine sunt). Un element comun poeților din totdeauna și de pretutindeni: dorința de zbor, năzuința spre Înalt. Zbor printre nori ilustrează această încercare icarică: „Se făcea că sunt pasăre-n zbor./ A câta din numărătoarea/ lui Dumnezeu?/ A câta întoarsă de vânt?/ Pe mine ar trebui/ să mă recunoască/ după gânguritul meu sălbatic,/ după cuiburile
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]