5,372 matches
-
de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, ajunge una din țintele predilecte ale neaoșiștilor. Mai nociv decât blamatul realism socialist al anilor '50, protocronismul lui Edgar Papu e și mai ușor asimilabil, și mai politizat, și mai tentant prin alura academică & naționalistă pe care o etalează. Epilogul Alexandrei Tomița e grăitor ca radiografie morală a corifeilor acestei metode de cercetare, fără a fi numaidecât o lustrare. În prezent și pe scurt: Ilie Bădescu (profesor universitar doctor), Ion Coja (conferențiar universitar doctor), Edgar
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
schimbă natura realității, îi conferă acesteia irealitate. Contextul dictează textul : irealismul este al realității însăși, transcrisă în poezie și proză, prin urmare transmisă într-un fel omogen, ca lichidul în vasele comunicante. Determinante devin astfel presiunea unei istorii totalitare, comunismul naționalist, amestecul extremelor. Scriitoarea, simțindu-se expusă agresivității realității, a captat contextul, l-a sustras poeziei și l-a dirijat spre epic, păstrând o minimă puritate generică, proprie unui modernism esențial. De aceea, poate, Ana Blandiana n-a mers în poezie
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
Occident, spre finele anului 2009 liderii lor fură contactați și ofertați, iar ele fură sprijinite să avanseze în poziții privilegiate pe scena politică din România. Noi capi de partide, "mai curați", primiră o vizibilitate mediatică de nevisat înainte. Atunci când coaliția naționalistă ajunse la putere în România, aceasta câștigă detașat, cu promisiunea că sume uriașe vor fi alocate stopării sărăciei, dar mai ales reinserției emigranților neintegrați Europei, care la simpla lor întoarcere în România vor primi câte 10.000 de euro de
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
această stare de fapt? Din obișnuința gazetărească, îndelung rodată pe ficțiuni și pe eticisme, de a citi pe sărite sau - caz totuși fericit - printre rânduri. De a esențializa brutal și de a simplifica nepermis de mult. Așa se explică dosarul naționalist instrumentat în anii '90 de camarila extremistă a României Mari la adresa Politicelor, așa se explică filele aprige ale anchetei de pe poziții naiv postmoderne prin care Observatorul cultural a pus la zid, în 2002, Omul recent. E de așteptat ca și
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
demnitari sunt sensibili la "atențiile" de orice fel, nu poate "exporta" decât cetățeni după chipul și asemănarea lui. Occidentul își amintește și acum cu dezgust "mineriadele" provocate de "emanații" comuniști ai răscoalei din 1989 și nu uită violențele interetnice justificate naționalist pentru întărirea unei puteri corupte și interesate. Occidentul nu crede că România s-a vindecat de cultura xenofobă și etnocentristă pe care comunismul a inoculat-o ani la rând cetățenilor ei. Nu are rost să repetăm că vinovată de această
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
pagină. Dintre toți scriitorii sfârșitului de secol al XIX-lea, grupați sub titulatura didactică de mari clasici, unul singur rămăsese parcă nepermis de mult prizonierul epocii sale. Dacă Eminescu cel oficializat din ce în ce, sub presiuni ideologice de inspirație naționalistă, s-a salvat o dată cu faimosul număr al Dilemei; dacă pe Caragiale cel menținut de memoria colectivă mai cu seamă prin micile scenete kitsch ale perioadei comuniste îl mai recuperăm de unii singuri la relectură; dacă - în sfârșit - poporanul Creangă a
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
a remarcat-o foarte exact Bogdan Cristian Iacob: "într-un fel sau altul, toate aceste reacții încearcă să salveze aspectul național al experienței istorice a comunismului din România". Iritarea contestatarilor vine din refuzul categoric al Raportului de a accepta "compromisul naționalist" drept un alibi moral pentru dictatul comunist. Naționaliștii noștri de ieri sau (și) de azi nu acceptă cu nici un preț că naționalismul ceaușist n-a fost altceva decît o uriașă manevră propagandistică și că (citat din Raport) "îndărătul ideologiei națiunii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
Urmează figuri. Marțiale: Averescu, Budișteanu poreclit Ciomag, Dragalina și, pe lîngă ei, un ubi sunt cu vedete bucureștene, rămase în poze care se șterg la soare, în geamul unei tipografii: "Nababule Cantacuzino, vesele Bobeica, impetuosule Filipescu, tribunule Fleva, papa Ventura, naționalistule Ureche, muncitorule Exarcu, cochetule Claymoor, încondeiați la rînd, cu metehnele voastre, exagerate de șarja artistului, unde sunteți?". Revistele literare au dus-o greu ieri, o duc greu azi și, știm noi, cei de după Radu Rosetti, o vor duce și mîine
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
intrați sub pulpana academică proveneau exclusiv din rândul celor care plătiseră, sub o formă sau alta, obolul viziunii ideologice asupra istoriei țării: de la patriotismul deșănțat, la ideologizarea argumentelor istorice, la intrarea în bătălii cu iz mai mult sau mai puțin naționalist. (În paranteză fie spus, oricine-și găsește timpul să parcurgă cele "100 de istorioare cu istoricii Epocii de Aur", o carte de-un haz nebun, scrisă de Radu Constantinescu, va avea o imagine panoramică a actorilor care-au transformat istoria
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
a globalizării și a mass media. Abia ieșiți din veritabilul purgatoriu pe care l-a constituit prezumțiosul secol al XX-lea, cu perechile de războaie mondiale și de totalitarisme, ne vedem confruntați cu alte fenomene adînc tulburătoare: spectrul fundamentalismului, teroarea naționalistă ducînd la fragmentarea statelor și la purificarea etnică, proliferarea organizațiilor de factură mafiotă și, nu în ultimul rînd, disparitățile crescînde dintre săraci și bogați, atît înlăuntrul acelorași țări cît și în planul raporturilor dintre țări și regiuni ale lumii. Oricît
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
ales soluția de mijloc. Cum să dau eu populației din România ceva care să intereseze în sensul cinematografului de consum și în același timp să rămână în paradigma comunismului. Și de fiecare dată a ales soluția corectă, a ales soluția naționalistă, soluția național comunistă dorită de Ceaușescu în cazul Mihai Viteazu, în cazul Dacii, a ales soluția comisarului Miclovan pentru filmele polițiste pe care le-a cuplat cu ideologia comunistă, și în felul ăsta a împăcat și capra și varza, o
CTP explică editorialul controversat: "Zeci de clișee, opera domnului Nicolaescu" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80439_a_81764]
-
G.Călinescu, în Istoria sa, apărută în 1941. Imaginea de care are parte acolo omul, acompaniată de o sumă de rezerve aduse figurii critice, relevă o poziție oarecum singulară, de franctiror, întrucît Divinul era departe de-a se ralia tendenționalismului naționalist în vogă în acel moment și n-avea cum să prevadă eclipsa comunistă. Cum s-ar putea explica poziția sa? Pe de-o parte, putem prezuma un atac indirect la adresa lui E. Lovinescu, care tocmai publicase monografia sa în două tomuri
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
petrecut cu Mihail Sebastian în anii "naționalismului dezlănțuit, 1938-1944", nu ar fi "echivalat" cu ceea ce i s-a întîmplat d-lui Gabriel Liiceanu în anii național-comunismului introdus de Ceaușescu, d-sa avansează un "simplu motiv": "excluderea individului, bazată pe considerații naționaliste, susținute de un rasism sublimat, rămîne fără drept de apel, în timp ce prigoana religioasă sau cea ideologică lasă celui urmărit cel puțin opțiunea convertirii (nu întotdeauna., desigur, dar în multe cazuri)". "Simplu motiv", va să zică firesc, la mintea omului. Așa să fie
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
lasă celui urmărit cel puțin opțiunea convertirii (nu întotdeauna., desigur, dar în multe cazuri)". "Simplu motiv", va să zică firesc, la mintea omului. Așa să fie? Întîi de toate discernem o subestimare a "prigoanei religioase sau ideologice" față de cea întemeiată pe "considerații naționaliste", pe "rasism". Se presupune că indivizii din clasa secundă ar fi, "în multe cazuri", atenție, "în multe cazuri", labili, inconsecvenți, oportuniști, optînd pentru "convertire". Oare zecile de milioane de victime ale comunismului, spre a-i aminti doar pe cei omorîți
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
luptei de clasă", au avut șansa "convertirii"? Oare nu-i insultăm "insinuînd", ca să reiau vocabula interlocutorului nostru, că jertfele Gulagului, într-un număr fără precedent în istorie, sunt jertfe de "categoria a doua"? Iar cît privește eliminarea individului din pricini naționaliste, rămîne ea oare chiar "fără drept de apel"? Dacă admitem că, vai, "în multe cazuri", cei persecutați pe o motivație ideologică sau religioasă au beneficiat de salutara "opțiune a convertirii",n-am putea constata realitatea unei asemenea "opțiuni" și pentru
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
De altfel, cei din prima categorie făcuseră politică și înainte, fiind dintre cei care se opuseseră fățiș regimului lui Ceaușescu. Katherine Verdery (în Compromis și rezistență, Humanitas, 1994) observă că intelectualii înșiși fuseseră aceia care creaseră și perpetuaseră o ideologie naționalistă în interiorul unei ordini care se credea socialistă, deși nu avuseseră propriu-zis putere politică. Foarte interesantă este în acest context teza lui Virgil Nemoianu din O teorie a secundarului (Univers, 1997): "Marii scriitori ai secolului al XX-lea au exprimat unii
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
o tradiție bogată a antisemitismului care continuă și în prezent", scrie Harol Meyerson într-un articol de opinie intitulat " Premierul Ungariei este campionul iliberalismului". El mai scrie că Vestul trebuie să facă mai mult împotriva partidelor și liderilor extremiști și naționaliști din UE. "E nevoie de ambiție, politici afirmative pentru a crea economii mai inclusive - mărirea salariilor, promovarea investițiilor domestice și rebalansarea structurilor guvernante ale corporațiilor. O anxietate crescândă și pesimismul sunt evidente în fiecare mare stat din Vest, cu excepția Germaniei
Washington Post avertizează UE: Ochii pe Viktor Orban! by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82153_a_83478]
-
urmat de un alt mariaj. Prin modul sistematic în care denunță anomalia, iluzia oneroasă, truismul parazitar, autorul ne dă impresia că, în orice timp și în orice loc s-ar plasa, ar rămîne fidel naturii d-sale incredule, demistificatoare. Exaltarea naționalistă nu e azi la fel de reprobabil-ridicolă ca și în momentul Caragiale? "Imnul fotbaliștilor noștri, la ultimul campionat mondial, suna: Noi sîntem români! (Să nu fi crezut ăia că sîntem zuluși.) Rică Venturiano, în moment de vîrf, zicea: și eu sînt Român
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
personale. Pretind totul de la Bruxelles, dar nu-și respectă niciun angajament. Din europeni cu papion au devenit antieuropeni agresivi. La fel ca PSD, aliatul lor principal din Parlament, liberalii răspund îngrijorărilor venite de la Bruxelles cu alte critici, redactate în termeni naționaliști și populiști: invocă suveranitatea națională, egalitatea în drepturi cu celelalte țări membre, solicită ca România să nu mai fie tratată ca o „țară de mâna a doua“. Dar Guvernul, prin modul în care acționează împotriva statului de drept, sprijinit în
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
fi suporter al lui Tito" se sancționa mult mai drastic, atât în țara noastră, cât și în alte țări. Și avem exemplul albanezului Koci Xexe, al bulgarului Traicho Kostov și al maghiarului Laslo Rajk, care au fost executați datorită "deviațiilor naționaliste", fiind învinuiți de "titoism".118 Pe langă că în 28 iunie 1948 Iugoslavia a fost exclusă din Cominform, creșterea tensiunii în relațiile bilaterale româno-iugoslave, alimentată de Moscova, a culminat cu denunțarea în mod unilateral la 1 octombrie 1949, de către RPR
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Tito, ca fiind cel mai potrivit simbol al noii sale orientări), s-a soldat cu "deschiderea ecluzelor."198 După ce Hrusciov a dezvăluit crimele lui Stalin, comunismul a fost tot mai discreditat, cu excepția Iugoslaviei, unde comunismul se altoise pe o cauză naționalistă; aceasta va avea urmări în privința comunismului în țările-satelit deoarece liderii din aceste țări, pentru a obține orice fel de aprobare publică, trebuiau să obțină mai întâi un credit naționalist.199 Acești lideri se străduiau să se prezinte că și comuniști
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mai discreditat, cu excepția Iugoslaviei, unde comunismul se altoise pe o cauză naționalistă; aceasta va avea urmări în privința comunismului în țările-satelit deoarece liderii din aceste țări, pentru a obține orice fel de aprobare publică, trebuiau să obțină mai întâi un credit naționalist.199 Acești lideri se străduiau să se prezinte că și comuniști naționaliști și nu marionete ale Moscovei. Tocmai aceste motive a îndemnat Moscova să caute să exercite o presiune crescândă asupra regimurilor satelit din Europa răsăriteana.200 Oportunitatea care s-
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
aceasta va avea urmări în privința comunismului în țările-satelit deoarece liderii din aceste țări, pentru a obține orice fel de aprobare publică, trebuiau să obțină mai întâi un credit naționalist.199 Acești lideri se străduiau să se prezinte că și comuniști naționaliști și nu marionete ale Moscovei. Tocmai aceste motive a îndemnat Moscova să caute să exercite o presiune crescândă asupra regimurilor satelit din Europa răsăriteana.200 Oportunitatea care s-a ivit după normalizarea relațiilor de partid între Belgrad și Moscova a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
tratativelor cu România, țară care, cu toate ca vedea în realizarea Sistemului un element de o mare importanță, nu putea să facă abstracție de poziția Iugoslaviei pe plan internațional. Mai mult, după cum susținea Tito, problema întârzierii tratativelor era datorată și cauzei sentimentului naționalist manifestat de diversele republici iugoslave, care voiau "să-și construiască hidrocentrale fiecare în cadrul sau și sunt multe cursuri de apă în Iugoslavia tot atât convenabile că și Porțile de Fier."225 Diferența între aceste hidrocentrale și cea de la Porțile de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a putea obține aprobarea publică a apropierii bilaterale, în vederea realizării în comun a Sistemului; și această eră cu atat mai necesară cu cât, după februarie 1956, în țările-satelit orice fel de aprobare publică, trebuiau să obțină mai întâi un credit naționalist;246 în cazul obiectivului de pe Dunăre, această dorință reiese chiar și din ceea ce se poate citi pe placă de marmură albă aflată chiar la mijlocul barajului: "...a fost inaugurat oficial Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, operă a eforturilor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]