411 matches
-
27H, 28A, 28B, 28N Str. Mîndra Int. Morilor Str. Moș Ion Roată nr. 1 (blocul 11F) Str. Moș Ion Roată de la nr. 3 și nr. 2 până la sfârșit Str. Mr. Gheorghe Șonțu Str. Mușețelului Str. Muzelor Str. N. Lobacevski Ale. Nalbei blocurile 19 și 20 Str. Națiunii Str. Nămoloasa Str. Neagoe Basarab (fosta I.C. Frimu) Str. Negru Vodă de la nr. 1 la nr. 33 și de la nr. 2 la nr. 58 (inclusiv blocul 34G2) Str. Negru Vodă de la nr. 35 și
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
dreaptă și de la nr. 61 partea stângă Str. Malcoci Str. Maramureș Int. Marmurei Int. Mălinului Str. Mentei Str. Mesteceni Str. Meteor Str. Mică nr. 1, bloc M1 Str. Mică Int. Micșunelelor Str. Milcov Str. Mistrețului Str. Mistriei Str. Morilor Str. Nalbelor Str. Narciselor Str. Năframei Str. Negruzzi Str. Nicolae Bălcescu Str. Nopții Str. Nufărului Ale. Orhideelor Str. Orizontului de la capăt până la intersecție cu str. Brumărel, adică de la nr. 2 la nr. 2B partea dreaptă și de la nr. 1 la nr. 77
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Iancului nr. 126 - 132 Str. Iancului nr. 45 - 95; Str. Iancului nr. 14 - 124 Str. Iancului nr. 29 - 43 Ale. Ilia Str. Ion Polizu Str. Jean Athanasiu Str. Leonard Nicolae Str. Logofătul Dan Str. Macazului Str. Morarilor Str. Mozaicului Str. Nalbei Str. Nicovalei*(D) Ale. Pantelimon - nr. 9 - 21 Ale. Pantelimon - nr. 6 - 20 Ale. Pantelimon - nr. 1 - 7 Ale. Pantelimon - nr. 4 Șos. Pantelimon - nr. 239 - 241 Șos. Pantelimon - nr. 150 - 252 Șos. Pantelimon - nr. 229 - 237 Șos. Pantelimon - nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Strada Privighetorilor" și coloana 3 "Elemente de identificare" se modifică și va avea următorul cuprins: "(Ds 2946) CV 0/parcela 2946; S = 3854 mp"; - la poziția nr. 106, coloana 2 "Denumirea bunului" se modifică și va avea următorul cuprins: "Strada Nalbei" și coloana 3 "Elemente de identificare" se modifică și va avea următorul cuprins: "(Ds 2934) CV 0/parcela 2934; S = 4657 mp"; - la poziția nr. 109, coloana 2 "Denumirea bunului" se modifică și va avea următorul cuprins: "Strada Mureș", coloana
HOTĂRÂRE nr. 1.040 din 11 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257728_a_259057]
-
Cacao: A. Cacao praf X/5** B. Cacao pastă X/3** 08.14 Cafea, prăjită sau neprăjită, decofeinizată sau solubilă, substituenții cafelei, granule sau praf 08.15 Extrase lichide de cafea X 08.16 Ierburi aromatice și alte ierburi: Mușețel, nalbă, mentă, ceai, tei și altele 08.17 Mirodenii și condimente în stare naturală: scorțișoară, cuișoare, muștar pudră, piper, vanilie, șofran și altele 1 JO L 297, 23.10.1982, p. 26. 2 JO C 102, 14.04.1984, p. 4
jrc993as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86132_a_86919]
-
Officinalis este un material vegetal obținut din rădăcini uscate de nalbă-mare, Althaea officinalis, Malvaceae Emolient Althaea Officinalis Extract est un extract din rădăcini de nalbă-mare, Althaea officinalis, Malvaceae Emolient Althaea Rosea Powder este produsul obținut prin sfărâmarea florilor uscate de nalbă de grădină, Althaea rosea, Malvaceae Agent de întreținere a pielii/agent de hidratare ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN LATIN]*** Oxid de aluminiu Agent abraziv/agent de opacifiere/agent de reglare a vâscozității acetat de aluminiu Sarea de aluminiu a
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Agent absorbant/liant/agent stabilizator de emulsie/substanță peliculogenă/agent de întreținere a pielii/agent de condiționare a părului 4-O-α-D-glucopiranozil-D-glucoză Agent de hidratare/agent de întreținere a pielii/agent de mascare Malva Moschata Extract este un extract din rădăcini de nalbă moșată, Malva moschata, Malvaceae Agent de protecție a pielii Malva Sylvesteris Extract este un extract din flori și frunze de nalbă, Malva sylvestris, Malvaceae Calmant/agent de netezire/emolient/agent astringent Malva Sylvesteris Leaf Powder este pudra obținută din frunze
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
de hidratare/agent de întreținere a pielii/agent de mascare Malva Moschata Extract este un extract din rădăcini de nalbă moșată, Malva moschata, Malvaceae Agent de protecție a pielii Malva Sylvesteris Extract este un extract din flori și frunze de nalbă, Malva sylvestris, Malvaceae Calmant/agent de netezire/emolient/agent astringent Malva Sylvesteris Leaf Powder este pudra obținută din frunze de nalbă, Malva sylvestris, Malvaceae Calmant/agent de netezire/emolient/agent astringent 3-aminofenol (CI 76545) Colorant pentru păr Clorură de 3-hidroxianiliniu
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Malva moschata, Malvaceae Agent de protecție a pielii Malva Sylvesteris Extract este un extract din flori și frunze de nalbă, Malva sylvestris, Malvaceae Calmant/agent de netezire/emolient/agent astringent Malva Sylvesteris Leaf Powder este pudra obținută din frunze de nalbă, Malva sylvestris, Malvaceae Calmant/agent de netezire/emolient/agent astringent 3-aminofenol (CI 76545) Colorant pentru păr Clorură de 3-hidroxianiliniu (CI 76545) Colorant pentru păr Sulfat de bis[(3-hidroxifenil)amoniu] (CI 76545) Colorant pentru păr Hidrolizate proteinice de glandă mamară. Substanță
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au reapărut masiv în pârloage. Bozul, mușețelul, romanița, nalba, troscotul, două specii de urzici și laurul (datura) se întâlnesc de obicei pe maidane și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
cu viță de vie hibridă, pentru consumul propriu. Pe vremuri, în medicina populară, se foloseau mult așa numitele leacuri băbești, bazate în mare parte pe plantele din flora spontană. Aici se mai întâlnesc și acum sulfina, mușețelul, coada șoricelului, menta, nalba, pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Prin decoct se prepară plantele a caror consistentă este lemnoasa. Maceratul se folosește la prepararea extractelor apoase, vinurilor, tincturilor și oțeturilor medicinale, pentru că unele principii active se extrag printr-un contact mai îndelungat cu dizolvantul. Unele plante, ca rădăcina de nalba sau semințele de în, se prepară numai prin macerare cu apă rece, fără a se fierbe. Plantele mărunțite ce urmează a fi macerate cu apă se spală în prealabil. Maceratul se prepară cu apă la temperatura camerei (15 - 25 de
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la Salonul Oficial. În 1902, și-a organizat prima expoziție personală. Lucrările sale au fost remarcate de către Nicolae Grigorescu, care i-a adus aprecieri laudative și din motivul că în lucrările "Toamna, Hora, Pâinea cea de toate zilele" sau "Între nalbe" a văzut influența sa asupra lui. În toate aceste tablouri, Verona a fost atras de tematica lui Grigorescu, dar el nu a renunțat la obișnuința de a-și plasa compoziția de atelier în peisaj. El era conștient că subiectele grigoresciene
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
vorbit foarte mult despre peisajele sale, uneori nejustificat. Conform curentelor artistice ale vremii sale, oamenii erau atrași mai mult de literatura semănătoristă și astfel aveau tendința de a aprecia mai ales melancolia unor lucrări intitulate " Toamna", lirismul fetelor pierdute " Între nalbe" sau optimismul debordant al "Horelor" pe care le-a pictat. Verona a rămas însă inflexibil la succesul de public sau al criticii de artă și și-a urmărit pasiunea în direcția picturii monumentale. Posesorul unei firi active și entuziaste, dublate
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
avellana), cornul(Cornus mas), lemnul câinelui(Lygustrum vulgare), dârmozul(Viburnun lantana),lemnul râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus monogyna) iar printre acestea se întind lianele curpenului ( Clematis vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale, folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
și a obiectelor dar și sugestia poetică sunt tot atâtea calități picturale surprinse în tablourile Elenei Greculesi. Acestea au încărcătură emoțională, degajă calm și echilibru, fascinează spiritul liric și îndeamnă totodată la reflecție. "Celelalte lucrări (“Bucovineană”, “Țărancă cu maramă”, “Profil”, “Nalbe”, “Flori de primăvară” etc.) se disting prin esențializarea subiectelor și prin cromatismul acordurilor proxime de griuri colorate, în game reținute și evocatoare. Portretele sunt marcate de un benefic laconism al formelor cu aluzive trimiteri etnofolclorice, iar naturile statice sunt, de
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
Nalba mare (Althaea officinalis) este o plantă erbacee, bianuală sau perenă, din familia Malvaceae, cunoscută sub denumirile populare de : "nalbă albă, nalbă bună, nalbă de câmp, nalbă de luncă, rujă". Plantă erbacee, bianuală sau perenă, cu tulpină dreaptă, înaltă de până la
Nalbă mare () [Corola-website/Science/323471_a_324800]
-
Nalba mare (Althaea officinalis) este o plantă erbacee, bianuală sau perenă, din familia Malvaceae, cunoscută sub denumirile populare de : "nalbă albă, nalbă bună, nalbă de câmp, nalbă de luncă, rujă". Plantă erbacee, bianuală sau perenă, cu tulpină dreaptă, înaltă de până la 1 m, ramificată și acoperită cu peri, cu flori mari de culoare roz-violacee cu vinișoare violete, frunze lung-pețiolate, verzi-albicioase
Nalbă mare () [Corola-website/Science/323471_a_324800]
-
Nalba mare (Althaea officinalis) este o plantă erbacee, bianuală sau perenă, din familia Malvaceae, cunoscută sub denumirile populare de : "nalbă albă, nalbă bună, nalbă de câmp, nalbă de luncă, rujă". Plantă erbacee, bianuală sau perenă, cu tulpină dreaptă, înaltă de până la 1 m, ramificată și acoperită cu peri, cu flori mari de culoare roz-violacee cu vinișoare violete, frunze lung-pețiolate, verzi-albicioase și catifelate
Nalbă mare () [Corola-website/Science/323471_a_324800]
-
Nalba mare (Althaea officinalis) este o plantă erbacee, bianuală sau perenă, din familia Malvaceae, cunoscută sub denumirile populare de : "nalbă albă, nalbă bună, nalbă de câmp, nalbă de luncă, rujă". Plantă erbacee, bianuală sau perenă, cu tulpină dreaptă, înaltă de până la 1 m, ramificată și acoperită cu peri, cu flori mari de culoare roz-violacee cu vinișoare violete, frunze lung-pețiolate, verzi-albicioase și catifelate datorită perilor
Nalbă mare () [Corola-website/Science/323471_a_324800]
-
Nalba mare (Althaea officinalis) este o plantă erbacee, bianuală sau perenă, din familia Malvaceae, cunoscută sub denumirile populare de : "nalbă albă, nalbă bună, nalbă de câmp, nalbă de luncă, rujă". Plantă erbacee, bianuală sau perenă, cu tulpină dreaptă, înaltă de până la 1 m, ramificată și acoperită cu peri, cu flori mari de culoare roz-violacee cu vinișoare violete, frunze lung-pețiolate, verzi-albicioase și catifelate datorită perilor foarte deși. În
Nalbă mare () [Corola-website/Science/323471_a_324800]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]