458 matches
-
Ca și în cazul metaforei, metonimia vizuală lucrează diferit de metonimia verbală. Nu există o numire în cadrul metonimiei vizuale, ci doar simboluri. Ca în cazul picturii lui Glazunov, păpușa amintește de un copil ce arată o nouă perspectivă bazată pe narativitatea picturii. Metonimia vizuală reprezintă în cadrul picturii însușiri ascunse. Prin intermediul ei, se creează istoricitatea și narativitatea picturii. Înțelesurile picturii survin în urma simbolurilor ce sunt descrise în așa fel încât întreaga compoziție a unei picturi se concrentrează în jurul lor. Metonimia vizuală poate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
numire în cadrul metonimiei vizuale, ci doar simboluri. Ca în cazul picturii lui Glazunov, păpușa amintește de un copil ce arată o nouă perspectivă bazată pe narativitatea picturii. Metonimia vizuală reprezintă în cadrul picturii însușiri ascunse. Prin intermediul ei, se creează istoricitatea și narativitatea picturii. Înțelesurile picturii survin în urma simbolurilor ce sunt descrise în așa fel încât întreaga compoziție a unei picturi se concrentrează în jurul lor. Metonimia vizuală poate fi găsită și în cadrul artei dramatice sau a actelor de performare artistică prin suplinirea scenei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
verbală este un proces mai evident de re-numire, deoarece aecst proces de schimburi de simbol se face prin intermediul cuvântului. O numire poate surveni în urma unei ironii sau a unei exagerări pentru a transpune în scenă gravitatea sentimentului experimentat. Prin intermediul metonimiei, narativitatea rămâne mereu vie și jucăușă, oferind înțelesuri noi simbolurilor mitologice. Prin intermediul hiperbolei, aplicabilă atât în arta vizuală, cât și în arta scrisă, se produce o schimbare de dimensiune. Utilizarea hiperbolei are ca scop accentuarea impresiilor și oferirea unei scene terifiante
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un contrast de concepte și fenomene. Tropul ontologic al antitezei este prezent în orice formă de artă. Picturile sunt precedate de teme contradictorii sau de mai multe părți ce au ca scop oferirea unei povești pentru susținerea unei imagini expresive. Narativitatea unei picturi triptice sau hagiografice oferă o înșiruire de imagini care descriu o poveste prin schimburi de cadru. Oferirea unui obiect prin diferite proiecții oferă posibilitatea de a trece dincolo de stereotipuri pentru captarea unei imagini diferite prin comparare și contrast
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și spațiu, ca obiect prezent opera poate avea diferite aparențe și se poate afla în diferite stări relaționale. Capitolul I Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară Înțelegerea operei literare presupune înțelegerea proprietăților ce constituie literalitatea, deci compoziția lingvistică împreună cu narativitatea compozițională și dimensiunea sa estetică. Definirea calităților literare presupune înțelegerea compoziției artistice - a creației - unui text literar, iar acestea sunt condiții necesare și suficiente pentru orice discurs literar. Prin investigația ontologică se identifică noțiunea de limbaj ca element principal și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
impus de cuvântul scris este o condiție ontologică ce duce la concretizarea operei literare. Acest lucru nu elimină oralitatea poeziei sau a pamfletelor care aparțin acestei modalități de exprimare. Atât cuvântul scris, cât și cel vorbit au ca efect transpunerea narativității operei literare în sunete. În cadrul poeziei ritmice, sunetul devine un trop constituent ce-i oferă concretizarea finală numai prin intermediul muzicalității sale compoziționale. La fel, în cazul lecturii, onomatopeele sau sunetele imaginative au ca scop întărirea unei imagini cu scopul de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
13. Istoricitatea și temporalitatea operei literare elimină, după Ingarden, orice posibilitate de a o interpreta ca obiect ideal. Dar, opera literară nu poate fi limitată la limbaj, propoziții și suportul material, care oferă realitatea obiectului său. Simbolul, imaginea, prezența sau narativitatea sunt numai o parte constituentă a literaturii ce-i definesc idealitatea. Altfel spus, dacă orginea temporală este dată de publicarea romanului Ulise, narativitatea sa simbolistică este atemporală și nu constituie, după cum spune Ingarden, doar o parte a sa, ci oferă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fi limitată la limbaj, propoziții și suportul material, care oferă realitatea obiectului său. Simbolul, imaginea, prezența sau narativitatea sunt numai o parte constituentă a literaturii ce-i definesc idealitatea. Altfel spus, dacă orginea temporală este dată de publicarea romanului Ulise, narativitatea sa simbolistică este atemporală și nu constituie, după cum spune Ingarden, doar o parte a sa, ci oferă existența reală autonomă a romanului. Perisabilitatea lui prevede, în special, natura sa materială, reală, în timp ce narativitatea este supusă distrugerii prin uitare. Există anumite
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
temporală este dată de publicarea romanului Ulise, narativitatea sa simbolistică este atemporală și nu constituie, după cum spune Ingarden, doar o parte a sa, ci oferă existența reală autonomă a romanului. Perisabilitatea lui prevede, în special, natura sa materială, reală, în timp ce narativitatea este supusă distrugerii prin uitare. Există anumite teorii 14 care identifică literatura cu modul nostru de viață. Prin literatură sunt descrise acțiunile și obiceiurile autorului, transpunând arta în relație strânsă cu experiența subiectivă. Această perspectivă nu duce la constituirea entității
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
identifică literatura cu modul nostru de viață. Prin literatură sunt descrise acțiunile și obiceiurile autorului, transpunând arta în relație strânsă cu experiența subiectivă. Această perspectivă nu duce la constituirea entității ontologice literare, ci este doar un mod de interpretare a narativității sale. Orice experiență subiectivă a autorului încetează să mai existe odată cu creația operei literare. Scriitura impune noi realități și are o funcționlitate internă fiind predispusă schimbărilor ce au loc prin sine și în sine. Literatura are înțeles prin conținutul său
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
caracterisică specială a operei de artă. Simbolurile antitetice ale romanului: Leopold Bloom - Ulise, Mollz Bloom - Penelopei, Stephen Dedalus - Telemah 16 devin tropi constituenți pentru unicitatea romanului Ulise. Totodată, există o simetrie a compoziției lingvistice între copii. Doar în cazul transpunerii narativității într-o altă limbă dispare simetria, urmând ca unicitatea romanului să fie redată prin intermediul simbolurilor sale. Ideea că avem de-a face cu o singură operă literară Ulise este întărită prin prezența titlului cărții și a numelui autorului său. În
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
opera literară, viața fizică și individualitatea autorului. Experiențele determinate ale autorului, precum și ideea originară - imaginea originară, contribuie la definirea operei literare. Dar calitățile individuale ale operei literare funcționează independent de orice constituție exterioară ei. Astfel, orice experiență subiectivă transpusă în narativitatea literară devine constituentă operei, și nu subiectului. În momentul apariției operei, calitățile sale compoziționale devin unice și identificabile cu propriile valori. Apariția operei literare simbolizează ruperea de lumea subiectivă și devenirea sa un obiect unic și autonom. Lumea autorului și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este folosită ca un tip de gândire despre subiecți tehnici. Ea poate fi înțeleasă drept capacitatea gândirii discursive ce intră în contrast cu înțelegerea imediată (noesis) specifică 40. Lexis, sau cântul, este împărțit de Platon în mimesis sau imitație și diegesis sau narativitate simplă. Prin lexis se mediază retorică ce poate forma phantasia prin care toate imaginile ne sunt prezentate. Melos și opsis reprezintă muzica și spectacolul. Opsis înseamnă și posibilitatea teatrului, întrucât face posibilă prezența teatrului, totodată este elementul final al tragediei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
diferite care la rându-le duc la concretizarea operei de artă. Astfel, natura reală a obiectului de artă vizuală duce la identificarea artelor vizuale ca idividualități istorice, în timp ce natura ideală a obiectului de artă vizuală necesită o acțiune pentru desfășurarea narativității formei artistice. 1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări Obiectul real care stă la baza operei de artă trebuie să fie diferit de obiectele naturale. Diferența constă în modul de aducere în existență a operei de artă, ca produs al activității
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ontologică se aplică în cadrul picturii în mod disparat, acolo unde tropii ontologici și elementele exterioare duc la diversitatea operei picturale. Titlul unei picturi duce la identificarea temei picturii, de exemplu Melancolia de Albrecht Dürer sau autoportretele, dar și la identificarea narativității picturii și este cheia de descifrare a poveștii. Dacă elimină din titulul Dante și Virgiliu în infern numele proprii atunci descifrarea narativității picturii ar duce la identificarea unei alte povești decât cea intenționată de Eugène Delacroix. Neînțelegerea titlului înseamnă neînțelegerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
picturi duce la identificarea temei picturii, de exemplu Melancolia de Albrecht Dürer sau autoportretele, dar și la identificarea narativității picturii și este cheia de descifrare a poveștii. Dacă elimină din titulul Dante și Virgiliu în infern numele proprii atunci descifrarea narativității picturii ar duce la identificarea unei alte povești decât cea intenționată de Eugène Delacroix. Neînțelegerea titlului înseamnă neînțelegerea compozițională a unei picturi, în timp ce o pictură fără titlu poate fi înțeleasă fie ca exercițiu de expresivitate, fie ca având un scop
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de Eugène Delacroix. Neînțelegerea titlului înseamnă neînțelegerea compozițională a unei picturi, în timp ce o pictură fără titlu poate fi înțeleasă fie ca exercițiu de expresivitate, fie ca având un scop pur estetic. Prin urmare, stratul lingvistic are un rol în descifrarea narativității picturii, iar înțelegerea completă a picturii duce la propria-i istoricitate și la contextul apariției sale. Se formează o relație între stratul lingvistic și stratul unităților semnificative, prin care descifrarea picturii poate fi completă. Prin intermediul unităților semnificative putem identifica literalitatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unităților semnificative, prin care descifrarea picturii poate fi completă. Prin intermediul unităților semnificative putem identifica literalitatea picturii Dante și Virgiliu în Infern, elementele ca barca și păcătoșii, precum și culorile închise sau picăturile de culoare ce desemnează efortul păcătoșilor duc la intregirea narativității picturii, redată prin prezența lui Dante și Virgiliu. Totodată, stratul lingvistic oferă picturii, prin intermediul titlului și cu ajutorul ramei, statutul de tablou. Tabloul poate fi înțeles ca denumirea specifică a produsului final. Stratul obiectelor repezentate conlucrează cu stratul aspectelor schematizante. Înțelegerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o natură ideală. Idealitatae fotografiei constă în expresivitatea și simbolica obiectului sau a stării de reprezentat. Întotdeauna fotografia are în spatele său o idee de reprezentat. Deci fotografia are un conținut narativ. Imaginea fotografică este obiectul însuși ce sensibilizează subiectul prin intermediul narativității sale. Ca și în cazul picturii, fotografia este determinată de un titlu. Stratul lingvistic își face simțită prezența în descifrarea narativității operei fotografice. Titlul are funcția de a oferi un imbold criticului sau privitorului în a înțelege sau a localiza
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o idee de reprezentat. Deci fotografia are un conținut narativ. Imaginea fotografică este obiectul însuși ce sensibilizează subiectul prin intermediul narativității sale. Ca și în cazul picturii, fotografia este determinată de un titlu. Stratul lingvistic își face simțită prezența în descifrarea narativității operei fotografice. Titlul are funcția de a oferi un imbold criticului sau privitorului în a înțelege sau a localiza spațiul și timpul imaginii reprezentate. Obiectul reprezentat este atemporal și aspațial, dar este redat într-un timp și spațiu concret deoarece
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și timpul imaginii reprezentate. Obiectul reprezentat este atemporal și aspațial, dar este redat într-un timp și spațiu concret deoarece "[...] fotografia nu creează eternitate, așa cum face arta, ea îmbălsămează timpul, salvându-l de la propria corupție"8. Elementul principal în determinarea narativității imaginii este oferit de culoare. Fotografia poate fi monocromă, dar în funcție de suprafața folosită, ca în cazul hârtiei de ozalid, poate căpăta alte nuanțe. Culoarea reprezintă jocul intim al imaginii în procesul reprezentării. Modul de folosire a culorii duce la identificarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Fotografia poate fi monocromă, dar în funcție de suprafața folosită, ca în cazul hârtiei de ozalid, poate căpăta alte nuanțe. Culoarea reprezintă jocul intim al imaginii în procesul reprezentării. Modul de folosire a culorii duce la identificarea anumitor stiluri artistice ale fotografiei. Narativitatea fotografiei este, în același timp, determinată și de un concept central care subminează centralitatea și singularitatea fotografiei, un determinator ontologic. Acest concept este numit de Roland Barthes punctum, ca idee uitată pe fundalul imaginii și care determină un studium al
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înțeleasă ca act observațional pasiv. Filmul În spatele ferestrei de Alfred Hitchcock produce o intensitate a decoperirii detaliilor camerei ce țin de natura fotografică și duce la ideea esențială a camerei: de a promova voiajorismul. Prin urmare, fotografia poate căpăta o narativitate personală prin descrierea anumitor spații interioare sau exterioare în funcție de interesul fotografului. În spatele fotografiei se află mereu o idee sau o senzație, pe care imaginea ulterioară procesului fotografic o imortalizează pentru contemplare. Imaginea digitală a stârnit probleme etice din cauza ușurinței de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
compoziționale, dovedind o realitate specifică cinematografiei și nu realității. Însă, filmul ca obiect real independent și autosuficient nu exclude idealitatea, întrucât modul de manifestare a imaginii este deteterminat de anumiți tropi ontologici sau figuri de stil. Filmul devine spațiul unei narativități unde fantasticul, mitul sau misticul au loc, elemente față de care subiectul aduce un raport în a le determina existența. Acest raport poate fi înțeles prin angajarea imaginației în elementele și simbolurile descriptive ale reprezentării filmului. Din acest punct de vedere
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o realitate simbolică ce poate depăși granița realului prin tropii ontologici. Ea nu poate fi înțeleasă decât printr-o cunoaștere a realului pentru ca evidențierea lumii independente a filmului să fie posibilă. Pentru ca determinarea realității să fie completă, filmul apelează la narativitatea sa, prin care reprezentarea imaginii poate fi experimentată prin lectură. Astfel, filmul cuprinde, prin apariția sa, elemente componente definitorii diferitelor forme de artă, cum este lectura. Dar acest lucru nu duce la o identificare a cinematografiei cu literatura, ci la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]