201,835 matches
-
epicureul, sub acolada voluptuoasă a "veacului luminilor", cănd noțiunea de filosof se întălnea cu cea de "libertin". Avem a face, așadar, cu un creștinism în tratare liberă, oarecum heterodox, însă atăt de pliat pe temperamentul autorului în discuție, atăt de natural încăt nu-l putem decăt omologa drept o "credință personală" (Șestov) la care d-sa are toată îndreptățirea. Dintr-o atare "liberalizare" a raportului cu Dumnezeu decurg o seamă de puncte de vedere ale lui Alexandru Paleologu, care-i caracterizează
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
Vasilescu, el a surprins în fiecare dintre subiectele tratate, ceea ce era mai aproape de esența sa. Picta flori nu din imaginație ci avându-le în față. Nu era însă firește o reproducere fotografică, cât mai aproape de original ci în tablouri, culorile naturale sporeau de obicei în intensitate, se vede parcă în ele plăcerea pe care frumusețea florilor o trezea în sufletul artistului. Iubea portretele și cu cât cunoștea mai bine persoana pe care o picta, cu atât și pictura era mai izbutită
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
Bolile căilor respiratorii sunt la ordinea zilei, mai ales când aerul este uscat și este frig. Este ușor de înțeles de ce oamenii scuipa flegme scârboase, care se amestecă cu ce este pe jos, se usucă și iar intra în circuitul « natural » al prafului și mizeriei. Chiar și în cartierele noi ale elitei bucureștene (incluzând cunoscutul și invidiatul cartier Pipera) se poate observa dezordinea, praful și mizeria. Să nu mai vorbim de lipsa unui concept arhitectural. O constatare ciudată : mai toți câinii
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
potrivit pentru ultimul eseu al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor -, Î.P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca un băiat de grec să nu crează în nemurirea sufletului nu e decât natural" În ce să crează un asemenea venetic de curte, o asemenea canalie, o asemenea specie a omenirii" " Ca un băiat de grec să se-ngroape ca un câine fără lumânare și fără preot nu e decât natural. Căci ce i
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
cărei resurse s-au hrănit, mai mult sau mai puțin vizibil, nenumărate energii ale artei europene și din care au derivat tot atîtea aspirații și ideologii. Este vorba de acel segment artistic care a părăsit comentariul direct pe marginea formelor naturale și s-a ridicat pînă la înălțimea de la care privirea devine contemplație, faptele concrete se transformă în principii, iar creația propriu-zisă părăsește și ea planul sensibil și se preschimbă în cercetare a esențelor. O astfel de cercetare a încercat să
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
Niciodată cititorul nu este introdus în culisele evenimentelor, nu poate zări ceea ce se află în spatele ușilor închise. Din acest punct de vedere, se poate spune că mărturiile lui Ion Iliescu din această secțiune a cărții sînt unilaterale, iar tendința lor naturală este de a se transforma în pledoarii pro domo sua. Nu este mai puțin adevărat că nici Vladimir Tismăneanu nu insistă cu întrebări incomode, iar atunci cînd o face, acestea rămîn fără răspuns. Pentru a fi mai explicit voi da
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
după împrejurări, are nevoie grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de echilibru al forțelor sociale la un moment dat, caută să fie fondul și izvorul născător al acelor forțe. De unde statul ar trebui să fie rezultatul natural al societății, ne pomenim că societatea trebuie să fie produsul artificial al statului. Statul improvizat, simțind că pășește în gol, are nevoie numaidecît de un razim pe care să-și pună piciorul; îi trebuie neapărat o societate, pentru liniștea lui
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră și nu obosește a spera că va face să rezulte de la dînsul o societate. Trebuie să mărturisim că statul acesta are aci o sarcină titanică, însă, deocamdată, nu chiar imposibilă. Cucerirea bunurilor naturale, perfecționarea păstrării și prefacerii acestora, multiplicarea schimbului, toate acestea cu stăruință, cu răbdare, cu autoritate brutală cînd nu merge altfel, se pot decreta și înființa. O imitare metodică a modelelor și formulelor existente în lumea civilizată, cum am zice, o
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
descoperă, din nou, că sînt închiși... Așa cum se întîmplă uneori în cinema, ultima scenă este prima filmată. Iată de ce Rita apare doar în finalul filmului. Nașterea Ceciliei nu a fost însă dificilă. Ci a fost - cum e întotdeauna această întîmplare naturală, reiterată mereu - unică și miraculoasă. Fiecare părinte leagă nașterea copilului său de întîmplări miraculoase, de neîmpărtășit și greu de înțeles pentru altcineva, deși pricepe foarte bine că el e cel care atribuie venirii pe lume a propriei progenituri un caracter
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
ia naștere în urma unui contact imediat cu realitățile invizibile a căror prezență sau proximitate preocupă în mare măsură, contact care pune în mișcare “categoria afectivă a supranaturalului”. Se înțelege de aici că realitatea primitivului este o dimensiune cuprinzătoare în care naturalul și supranaturalul (există această percepție diferențiată, cu toate că linia de demarcație este extrem de labilă, de permeabilă) formează un tot unitar. Din această cauză, experiența mistică se apropie mult de credință, se autolegitimează prin tradiție și devine pandantul experienței comune (pozitive). Lévy-Bruhl
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
atinge/ clapele pianului pentru a lăsa o priveliște/ cu fluturi dezbrăcînd florile de miros.(...) Poesia e un acoperiș lunecos, timpul/ detună-n oglinzi imaginea fără contur/ a iluziei - poesia rămîne” (Poesia). Sau e asimilată nopții romantice, acelei viziuni „în stare naturală” care e suficient de intensă pentru a asimila biblioteca, pentru a o consubstanția cosmosului: „Această liniște e noaptea;/ ochii mei căutînd tobele în care/ lovesc stelele cu razele lor. Deschid biblioteca/ și-n mirosul de clei, hîrtie și tuș/ liniștea
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
ar vrea să fie purtat “dialogul pe hârtie”: “rău”, adică neapărat critic și neapărat deschis, fără a menaja pe cineva și fără precauții. Nici nu era nevoie de această sugestie, poeta comportându-se în felul dorit de interlocutor din pornire naturală, cum am mai spus. Nu se va purta cu mănuși cu nimeni, va ataca mereu frontal și explicit, doar afișând câteodată prefăcute mirări sau întristări, procedee clasice ale ironiei: “...să vorbim despre obsesia Premiului Nobel, care nu ne face ridicoli
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
și subtilă a Răului. În asemenea împrejurări, avertismentele conștiințelor lucide cad totdeauna în gol și prezintă pînă la urmă doar simplu interes istoric, precum cartea lui Sebastian Haffner. Piesele din Muzeul Inteligenței n-au făcut niciodată mare lucru contra tăvălugului natural reprezentat de prostia populației majoritare, în care dracii intră periodic, precum în porcii din Biblie.
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
Pe pereții fastuos ornamentați sunt inscripționate versuri din marele poet. În biroul primarului tronează statuia poetului, sculptata de Monteverde. În fața primăriei În Piața Centrală (și de promenada) a orașului se Înalță un impozant monument reprezentându-l pe poet În mărime naturală, pe soclul căruia scrie: „Lui Giacomo Leopardi, concetățenii săi, 1898”. Casă poetului de fapt, trei palate unite printr-o fațadă comună se află pe strada Monte Tabor (la nr. 2), munte pe care, chiar dacă arată că o simplă colina, Îl
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
cu toate că Îi spusesem că mă găsesc sub urmărirea Securității pentru participarea la o organizație de rezistență anticomunista. Polovragii se afla la 20-25 de km de comună Alunu, unde mama mea moștenise o moșioara, și eu aflasem mai demult - prin telegrafia naturală a solidarității Împotriva teroarei - de scăparea de sub escortă a colonelului și existența sa clandestină, atunci când, În Încercările noastre de a lua legătura cu partizanii din munții Gorjului, noi crezusem - În mod greșit - că el nu este numai fugar, ci un
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
profesori că au metode Învechite sau depășite -și uneori cam așa era dar erau cinstiți În meseria lor. Și se străduiau cât puteau să facă din noi oameni. Deși dacă ar fi fost să ne luăm după Crețu, profesorul de naturale, eram toți niște”Mârlani”. Nelu Crețu, fiul său și colegul nostru pe parcursul a 8 ani, nefăcând excepție. Avea un langaj care intrase În folclor. Păcat că Nelu nu mai e printre noi să-și amintească cum, solidar cu toată clasa
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
revista fusese În cea mai mare parte scrisă de Dorel Ștefănescu, Liviu Cernăianu și de mine, dar bine Înțeles că nu am fi izbutit să ducem totul la bun sfârșit fără aportul lui Mircea Herford). Cupletul, bineînțeles se petrecea la naturale, era făcut pe melodia: Toată ziua-n ascensor Iar mă sui, iar mă cobor Ah simt, c-am să mor etc, și arăta cam așa(păcat că nu s-au păstrat textele revistei, eu În orice caz nu le mai
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
se efectuează într-o încăpere curată, lipsită de mirosuri, trepidații sau zgomote șI cu posibilitățI de aerisire. Pereții spațiului destinat analizei senzoriale și mobilierul trebuie să fie de culoare deschisă, de preferință de culoare albă. Încăperea trebuie să fie iluminata natural, fără lumina solară directă, se poate folosi șI lumina artificială cu o intensitate de 500 lx/m²...800 lx/m² în fiecare loc de examinare, cu condiția ca aceasta să permită aprecierea obiectivă a culorii. Încăperea trebuie prevăzută cu un
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
5020 200009.0 x xVx x 100=0,009x20xV=0,18xV=1,17% V=valNaOH=6,5ml castraveți = 20100 35200005,0 x xx x100=2,04g NaCl 43 LUCRAREA 7 ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR CONCENTRATE DIN LEGUME 1. Analiza șucului natural de tomate 2. Analiza bulionului și a pastei de tomate 3. Determinarea conținutului de clorura de sodiu 4. Analiza la muștar, ketchup, boia de ardei 1. Analiza șucului natural de tomate Tomatele destinate preparării șucului de tomate trebuie să provină
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
7 ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR CONCENTRATE DIN LEGUME 1. Analiza șucului natural de tomate 2. Analiza bulionului și a pastei de tomate 3. Determinarea conținutului de clorura de sodiu 4. Analiza la muștar, ketchup, boia de ardei 1. Analiza șucului natural de tomate Tomatele destinate preparării șucului de tomate trebuie să provină din culturi de tomate târzii, coapte corespunzător.La prepararea șucului de roșii nu sunt admise folosirea substanțelor conservante, spumante șI îndulcitori sintetici, a coloranților șI a acizilor minerali. Se
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
în acid malic, g la 100 g, ml max. 0,6 Clorura de sodiu, %max. 0,6 Cenușă, g la 100 ml max. 0,45 Plumb, arsen, staniu lipsa Cupru lipsa Câmpuri de mucegăi, % max. 25 Ambalare și marcare Sucul natural de tomate se ambalează etanș : în bultelii de sticlă de 0,200 l, 0,250 l, 0,330 l, 0,500 l, 0,750 l, 1,0 l și 10 l. în cutii de tablă cositorita și vernisata tip 1
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
sticlă de maximum 0,5 l. Buteliile vor fi marcate prin litografiere pe capsule sau cu etichete cu următoarele specificații : 44 denumirea sau emblemă întreprinderii producătoare; denumirea produsului; dată fabricării; standardul de ramură sau de firmă; Depozitare și transport Sucul natural de tomate se păstrează în magazii curate, uscate, ferite de razele solare, aerisite , la o temperatură constantă de 5 12°C. În anotimpul cald se va controla lunar starea șucului. Fiecare transport de suc trebuie să fie însoțit de certificat
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
1 punct Omogenitate Culoare: -ton -intensitate Miros: -tipicitate -intensitate Consistentă Gust: -tipicitate -intensitate 2 3 1 2 1 4 6 1 masă, omo genă fără defecte roșie foarte intensă natural,foart e tipic foarte intens foarte fină, densă,omog enă natural, foarte tipic foarte intens masă omogena cu incluziuni rare de semințe oranj-roșie intensă natural, tipic intens fină, densă, omogena natural, tipic intens masă omo genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
3 1 2 1 4 6 1 masă, omo genă fără defecte roșie foarte intensă natural,foart e tipic foarte intens foarte fină, densă,omog enă natural, foarte tipic foarte intens masă omogena cu incluziuni rare de semințe oranj-roșie intensă natural, tipic intens fină, densă, omogena natural, tipic intens masă omo genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
1 masă, omo genă fără defecte roșie foarte intensă natural,foart e tipic foarte intens foarte fină, densă,omog enă natural, foarte tipic foarte intens masă omogena cu incluziuni rare de semințe oranj-roșie intensă natural, tipic intens fină, densă, omogena natural, tipic intens masă omo genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]