911 matches
-
către idealul matematic de perfecțiune. Matematica și fizica impun standardul dezvoltării științelor, inclusiv a celor umane. Aceasta face din căutarea legilor generale deși nu neapărat și universale programul de cercetare legitim din punct de vedere științific. În al treilea rînd, naturalismul susține subsumarea teoretică a explicației științifice. Ipotezele sînt deduse din legile acoperitoare (de obicei cauzale), iar cazurile particulare sînt subsumate și astfel explicate. În fine, ea consideră falsificarea drept criteriu științific de demarcare, care separă știința de celelalte elaborări și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
iar cazurile particulare sînt subsumate și astfel explicate. În fine, ea consideră falsificarea drept criteriu științific de demarcare, care separă știința de celelalte elaborări și teoria științifică de ideologie. Abordările interpretative din zona științei combat aceste patru elemente fundamentale ale naturalismului. Punctul de plecare al perspectivei hermeneutice este ideea că, în vreme ce în științele naturii cercetătorul și obiectul lui sînt independenți, științele umane se află în fața lumii interne a individului sau a relațiilor intersubiective. Ființa umană nu poate fi subsumată categoriei obiectelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
din urmă. Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului ca perpetuîndu-se de la sine. Dacă acestea sînt legile obiective pe baza cărora se poate deduce funcționarea părților sale, ca în legile marxiste clasice ale capitalismului, atunci teoria face parte din naturalism. Pentru holismul hermeneutic, nu pot exista structuri obiectivizate, ci doar practici intersubiective, care, pentru a fi reproduse, trebuie validate și înțelese prin acțiune individuală. Aceste dihotomii au fost intersectate într-o matrice, pentru a pune în lumină patru poziții metateoretice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu o dinamică structurală. Cele două categorii ale individualismului și holismului se lovesc de unele dificultăți cînd e vorba să surprindă această distincție, așa cum arată dezbaterea Wendt contra Hollis și Smith. Al doilea exemplu se referă la dificultatea distincției dintre naturalism și interpretivism atunci cînd avem în vedere teoriile acțiunii raționale. Matricea propusă deosebește între o versiune mai interpretivistă și una naturalistă, prima fiind subsumată unei sociologii istorice weberiene, iar cealaltă alegerii raționale. Însă aceasta nu este o distincție de la sine
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o dezbatere etică și de a o întemeia pe fundamente metafizice (deși behavioralismul în relațiile internaționale se bazează cel mai adesea pe unele fundamente utilitariste). Aici, cea de-a doua dezbatere din disciplina relațiilor internaționale pare a fi paradigmatică, unde naturalismului i s-a opus disciplina clasică a relațiilor internaționale, care minimaliza posibilitatea găsirii unor legi empirice și dorea să mențină disciplina în cadrul unor preocupări mai normative (vezi capitolul 3). Se poate ilustra această dezbatere în cadrul diferitelor tipuri de realism. Această
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
of Knowledge, New York, Anchor Books. Berghe van den, Pierre L. (1995), "Does Race Matter?", în Nations and Nationalism, 1:3, pp. 356-68. Bhaskar, Roy (1997[1975]), A Realist Theory of Science, Londra, Version. Bhaskar, Roy (1998 [1979]), The Possibility of Naturalism: A Philosophical Critique of the Contemporary Human Sciences, Londra, Routledge. Blaga, Lucian (1936), Spațiul mioritic, București, Cartea Românească. Blaga, Lucian (1969 [1935]), "Orizont și stil", în Trilogia culturii, București, Editura pentru literatură universală. Blaikie, Norman (1991), A critique of the
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Analiza clasică, sincronică a identității încearcă să spună care sunt elementele care caracterizează în mod esențial entitatea X la un anumit moment dat. 6 Vezi și Gallie (1956). 7 O poziție ce mai este denumită de unii fie holism, fie naturalism, fie structuralism, integrată sau cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității și culturii sub denumirea generică de esențialism și care postulează existența unor suprastructuri, certitudini, esențe, realități independente de și în afara indivizilor și totuși reproduse de aceștia; identitatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
individualist" care "a exprimat aproape numai iubirea sa proprie"130. Drept urmare, erotismul eminescian va fi perceput ca o trăire subiectivă, plenitudinar estetică, deși "fondul prim și intim" al poeziei lui Eminescu se vădește a fi unul vitalist, "naturalist"131 (un "naturalism" de felul celui care s-a manifestat în Grecia antică, precizează criticul de la Contemporanul, intuind importanța obsesiei auroralului, a originarului, în creația eminesciană). Pentru Gherea, așadar (care făcea apologia "femeii-erou"), era de neînțeles un ideal pur estetic precum acela eminescian
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în opinia sa, nu atât niște "măști alegorice", cum s-a spus, cât niște personaje verosimile, cu o psihologie "mai conturată și mai complexă" decât aceea a "personajelor din proza românească a epocii"219. Mai mult, universitarul bucureștean sesizează că "naturalismul" din creația eminesciană de maturitate reflectă atât un soi de "cinism al vitalității robuste" (în Antropomorfism, de pildă), cât și un sentiment mai complex, de anxietate și de incertitudine, generat de risipirea iluziilor și de "destrămarea lumii armonioase" a "feeriei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pământ) și a unei alte scene și care sunt printre cele mai pure momente de teatru pe care le-am văzut vreodată, împins de pedagogismul și ideologia simplistă brechtiană, Strehler șovăie între caricatură și dramă și nu evită uneori nici naturalismul ( o scenă de beție de teatru provincial și verist). Tezism care nu poate fi salvat nici de cele mai frumoase lumini ale scenei contemporane: acelea ale lui Strehler"233. Compuse excelent, cu seriozitate și intuiție rafinată a artisticului fluidizat în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
structurilor operei (teme, motive, subiect, personaje, structuri narative, dramatice sau lirice, imagini artistice, tropi). În esență, viziunea despre lume evidențiază raportul dintre realitate și ficțiunea artistică. Acest raport poate fi: - de analogie: principiul mimesisului a generat viziunea obiectivă specifică realismului, naturalismului, literaturii autenticității, literaturii document etc. - de contrast: principiul phantasía modelează viziunea subiectivă, definitorie pentru romantism (idealismul/fantasticul/fabulosul/grotescul romantic), pentru avangar dism, pentru literatura onirică, literatura absurdului etc. - Deși este influențată de modele culturale ale epocii (modele estetice, științifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
perfecte, ci în liniile unei recompuneri care se subordonează unei esențializări, unei reduceri la elementele fundamentale prin selectarea unor aspecte reprezentative. Scopul este de a surprinde acele date ale umanului care transcriu universalul. Nu natura în integralitatea ei, ca în naturalism sau realism, prin care se realiza totuși o particularizare, în sensul unei încadrări spațio-temporale, ci natura în coordonatele ei schematice, prin care individualul devine doar o marcă, un semn al generalului. Arta clasică devine, așadar, o "artă de interpretare, un
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
este mai avantajoasă în raport cu una foarte complicată, pentru ca apoi August S c h l e i c h e r să specifice că pierderea formelor flexionare este compensată de un progres în sintaxă și în stilistică (deși, ca adept al naturalismului, el ajunge în final tot la concluzia despre decăderea limbii în epoca modernă). În primele decenii ale secolului al XX-lea, lingvistul danez Otto J e s p e r s e n a stabilit însă că progresul în limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
artă lucidă, cu atât mai lucidă și mai desăvârșită cu cât se apropie mai mult de vis (...). Creația literară onirică, la fel cu cea picturală conchidea Dimov -, nu este un decalc, filmarea unui vis (ne-am afla atunci în fața unui naturalism à rebours) ci dimpotrivă, investigarea imaginii reale cu acea forță reactivă specifică visului". Orice lege biologică presupune neapărat fapte de repetiție. Nutrindu-se cu fantasme, Dimov se iluzionează că stăpânește "legile visului"; nimeni însă, nici controversatul Freud, agreat și adoptat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sfîrșitului Antichității, cînd se înregistrează un fel de fuziune a diverselor școli într-un fel de religiozitate sau de religie comună. Augustin vedea în asta o formă superioară a religiei naturale, iar astăzi foarte mulți autori vor-besc despre "un nou naturalism". Nu se mai produc mari sisteme filosofice, lumea nu mai are timp să gîndească și se mulțumește cu prefabricate intelectuale servite de-a gata pentru a-și explica ceea ce consideră că ar fi, totuși, de explicat. M-am întrebat de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
aceste dorințe induce permanent reiterarea negativității. Nenaturale și nenecesare sunt vinurile scumpe, mesele bogate, casele costisitoare, hainele de lux, erotica elaborată, pasiunea amoroasă, rafinamentele senzuale, care țin de vârful culturii și al civilizației, în vreme ce epicurismul rămâne pe cât se poate un naturalism - de care Rousseau își va reaminti. Pentru că dorința legată de aceste obiecte inutile și găunoase alienează, îngrădește spiritul, stă în calea libertății, a autonomiei și a seninătății. Odată stabilită această taxonomie, putem efectua un calcul, pentru că plăcerea rezidă doar în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
materialism 209-210, 263-264; un Socrate platonizat 10, 49, 104-105; în texte 105-107 Epicurism primul epicurism - și cinismul 227; deformat 224; și estetica 201-202; și etica 203-204, 248; și imanența 200; înflorirea 176; o învățătură 216-217, 232-233, 282; metamorfoze 300; un naturalism 196-197; plăcere grosieră 178; popular 225; răspândirea Î 224-225, 293; contra religiilor 181-182; scopul Î 285; ca terapie 193-194, 297; variantă 221 campanian (al doilea epicurism) - ce păstrează el de la primul epicurism 239-240; Aristip 234-235; Herculanum 22, 176, 219-220, 232-233
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
asistată de calculator”. Natura reconstruită în mod digital este definită prin topologii specifice de prezență, acțiune și intervenție, de la experiențe conective la evenimente translocale sau globale, de la încorporări repoziționate în rețea la subiectivități extinse și repotențate local. Acest tip de naturalism digital este o formă mimetică de simulare (întâlnit în jocuri pe computer, în filme de animație digitală, în simulările de zbor sau în simulările medicale ale trupului și ale creieruluiă, cu ajutorul căreia spațiile sau experiențele naturale sunt redate prin simbioza
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Adesea se vorbește de neodarwinism (vezi Dyson, 1997Ă în această direcție biologic-cyberspațială, prin abordarea unui model evolutiv care ține cont de imprevizibilitate și de rolul întâmplării în cadrul „selecției naturale”, deși mediul evoluției este de data aceasta unul informațional, desprins de naturalism (vezi Fontana, Wagner și Buss, 1995Ă. Accelerarea evoluției este un fenomen care se izbește astăzi de posibilitatea selecției non-naturale în cadrul ingineriei genetice: mutațiile genetice pot fi supuse controlului tehnologic, astfel încât umanul poate obține monitorizare asupra propriei evoluții. Constituirea „fizicii artificiale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Flanagan, Mary (2002Ă, „Hyperbodies, Hyperknowledge: Women in Games, Women in Cyberpunk and Strategies of Resistance”, www.immersence.com. Fontana, Walter, Wagner, Günter și Buss, Leo W. (1995Ă, „Beyond Digital Naturalism”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Foucault, Michel (1996Ă, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, trad. de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, București, Univers. Foucault, Michel (1997Ă, A supraveghea și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a vinovăției [...]. Florin Zamfirescu a redat cu o cutremurătoare simplitate tragedia lui Ion Nebunul. Inocența și seninătatea tulburătoare suferinței sale. Spectacol de anvergură, Năpasta cu siguranță înseamnă un moment de anvergură în teatrul românesc. (Viorica Tănăsescu) ... Extrăgând piesa din zodia naturalismului, spectacolul aspiră spre un realism substanțial, metaforic, de fior elin. [...] ...în ansamblu, spectacolul încheie cu personalitate ciclul reconsiderărilor în actualitate, pentru teatrul românesc al deceniului opt, pentru actuala generație de artiști și spectatori, a celui mai important capitol al dramaturgiei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
structurilor operei (teme, motive, subiect, personaje, structuri narative, dramatice sau lirice, imagini artistice, tropi). În esență, viziunea despre lume evidențiază raportul dintre realitate și ficțiunea artistică. Acest raport poate fi: - de analogie: principiul mimesisului a generat viziunea obiectivă specifică realismului, naturalismului, literaturii autenticității, literaturii document etc. - de contrast: principiul phantasía modelează viziunea subiectivă, definitorie pentru romantism (idealismul/fantasticul/fabulosul/grotescul romantic), pentru avangar dism, pentru literatura onirică, literatura absurdului etc. - Deși este influențată de modele culturale ale epocii (modele estetice, științifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ci mai ales pentru că ei ni se impun cu claritate prin capacitatea pe care o au de a reuni sub semnul lor manifestări spirituale înrudite. 13 Tipologia lui, la care vom reveni, cuprinde idealismul libertății, idealismul obiectiv (panteismul) și materialismul (naturalismul). În legătură cu ultimul tip, Dilthey e de părere că acesta "se transformă în pozitivism când caracterul fenomenal al lumii fizice este cunoscut din punct de vedere critic" (Das Wesen..., p. 59). Totuși aici s-ar putea obiecta, de exemplu, că pozitivismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
e de părere că acesta "se transformă în pozitivism când caracterul fenomenal al lumii fizice este cunoscut din punct de vedere critic" (Das Wesen..., p. 59). Totuși aici s-ar putea obiecta, de exemplu, că pozitivismul respinge în egală măsură naturalismul și materialismul ca ontologii care aparțin celei de-a doua etape a evoluției sociale în sensul lui Comte. 14 Într-o anumită măsură am putea vorbi aici despre o "prioritate a paradigmelor" în sensul acreditat de Th. S. Kuhn, care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
morfologie culturală ale lui Edgar Papu: Barocul ca tip de existență, București, Editura Minerva, 1977, Existența romantică. Schiță morfologică a romantismului, București, Editura Minerva, 1980 și Apolo sau ontologia clasicismului, București, Editura Eminescu, 1985. 24 L. Blaga consideră că romantismul, naturalismul, impresionismul și "noul stil", adică expresionismul, sunt "perioadele spirituale ale veacului XIX" (Fețele unui veac, p. 140). 25 Vorbind despre structura unei Weltanschauung, Dilthey arată că aceasta "conține întotdeauna o relație lăuntrică a experienței de viață cu imaginea lumii, o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]