484 matches
-
acea apă mai întîi o vită sau un cîne, apoi boala aceea nu se prinde de nime’; dacă trece însă un om, apoi se prinde de dînsul. Buboaiele să se vindece, dacă se ia într-o zi de post apă neîncepută și pune într-însa piele de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spre a scăpa de durere de cap, este bine a se uita în sfîntul potir. Dacă te doare capul, afumă-te cu sămînță de floarea-soarelui. Se crede că, spre a scăpa de durere de cap, este bine a aduce apă neîncepută sau stropi de la moară într-o oală nouă, a [o] turna apoi într-o strachină și a o pune pe trunchiul unde se taie lemnele; apoi se ia o suveică, se moaie-n apă și, atingîndu-se cu dînsa fruntea, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe acel loc casa; la din contra însă, nu se clădește acolo casă. Cînd face cineva casă, dacă voiește să știe de va fi locul acela cu noroc ori nu, să puie sara acolo o oală nouă, plină cu apă neîncepută; dacă dimineața oala va fi prelinsă, e semn bun și acolo să-și clădească casa; iar de va găsi oala goală, să fugă de acel loc, că-i fără noroc. Nu e bine să se puie casa pe locul unde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă să-i răcîie potecile de ciulini. Nu e bine a tăia găinile împiedecate. Cînd strigi găinile pe la ajunuri, n-ai să ai găini. Apă neîncepută, amestecată cu făină de popușoi, arsă, e bună de dat găinilor bolnave, stupind asupra lor. Picioare de găini să nu mănînci, căci nu poți să stăpînești vorba. G Cînd mănînci labe de găină, ai să spui minciuni. Să nu mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de liliac ca să treacă ceasul cel rău. Liliacul este un șoarece pedepsit să nu vadă lumina soarelui. Să prinzi un liliac, să-l despoi de piele, pe care să o prăjești, să o faci praf; bînd acest praf cu apă neîncepută, te vindeci de orice boală. Limbar Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar. Cînd cineva mănîncă cu coada lingurii face limbariță sub limbă. Limbă Cînd îți muști limba, te vorbește cineva de rău. Cînd te doare vîrful
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mușcă nevăstuica pe-o vită, atunci trebuie să speli o piele de nevăstuică în apă, și apa aceea o dai s-o beie vita cea mușcată - și-i trece. Mușcătura de nevăstuică (cînd dormi) se tămăduiește cu spălări de apă neîncepută, turnată printr-o piele de nevăstuică întinsă pe o cracană*. Ninsoare Cînd ninge cu foloștine*, se zice că ninge cu obiele și se descalță Dumnezeu atunci. Noapte înapoi noaptea și în fîntînă părăsită să nu te uiți, că nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-ar mai ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele fac aceste vrăji: poartă cu ele o crenguță de la pomul de pe care s-a prins vreun roi. Vrăjesc pîne, zahăr și dau flăcăilor să mănînce. într-o ulcică cu apă neîncepută se pune busuioc, un ban de argint și o coadă din pană de păun; înainte de a merge la joc, se spală cu acea apă, iar busuiocul și pana de păun se pun în brîu. înainte de a merge la joc, își
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
comisul de seamă al Măriei-Sale, având în grijă caii năzdrăvani, pentru luptă, între care Catalan, Harap, Vizir "cu stea în frunte", Vânt. Înainte de sosirea lui Ștefan cel Mare la Timișești, comisul respecta un adevărat ritual: își stropea obrazul cu apă neîncepută de la fântână; se închina către răsăritul soarelui; își scutura pletele cărunte. Ionuț Jder apare într-o viziune romantică, fiind un personaj excepțional, dinamic, multidimensional, al cărui caracter evoluează, în drumul lui inițiatic. El a fost educat în spiritul vieții sobre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
socială de majordom, tatăl lui ne comunică Stevens emana "acea demnitate conformă cu poziția"), dar și ca o consecință a naturii sale loiale pînă la autosacrificiu. Un exemplu rămîne "relația" (nici măcar platonică, ci mai degrabă austeră!) cu Miss Kenton, relație neîncepută vreodată cu adevărat, din prejudecata profesională că angajați aceluiași loc nu pot încălca regulile meseriei prin amestecul sarcinilor de servici cu chestiunile private. Regăsind-o peste ani, în călătoria oferită de Farraday, (domnișoara Kenton este acum căsătorită ca "doamna Benn
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
oricare ar fi structura ansamblurilor culturale în care s-ar găsi: ele preced orice formă și suportă orice creație"111. Având funcții germinative și purificatoare, apa sintetizează sensul începutului și al regenerării prin dizolvare; abluțiunile, botezul, potopul, descântecele cu apă neîncepută au sensul ștergerii păcatelor, răutăților de tot felul, a istoriei însăși. Datorită valorilor germinative, apa este asociată feminității și lunii măsură a timpului 112. Păstrându-și aceste funcții, în poezia Anei Blandiana, apa este asociată cu oglinda, amândouă realizând recompunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ezitanți la început, apoi din ce în ce mai hotărîți. Închizi obloanele trainice din lemn (verzi sau albastre, cum preferi) în timp ce ninge fără încetare, lin, încăpățînat. Ninge toată noaptea, fără întrerupere, neobosit. Te trezești de dimineață, odată cu soarele, deschizi obloanele, descoperi o lume albă, neîncepută. Privești lumea și îți spui, în mod logic, că ești liber, prin urmare responsabil: nici o cărare nu se deschide în fața pașilor tăi. A doua posibilitate: te trezești tîrziu, strada care străbate micul sat e deja zgomotoasă. Deschizi obloanele, la ora
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Păi tu nu te vezi ce-i la sufletul și caracterul tău, tiristo? Pui de curvă, asta ești, amăgito. Nu te vezi? Te duci pă lună plină și-i joci din buric lu' Chiru din Baltă și te ții de neîncepută? Ai zis la taica părinte, sub patrafir, ce faci tu în Baltă? Cum te leagănă pă apă Chiru și pune tarafu' să-ți cânte la mandole și ghitare? Cum vă petreceți în orăcăieli și chermezeală, de răsună Balta? Crezi că
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
plină, Înainte de Rusalii. Perii rădăcinii sunt reuniți În câte cinci, șapte și nouă mănunchiuri numite „gherbe” și se pronunță numele persoanei menite. Se pun primele trei gherbe În oala cu miere, zahăr, pâine și vin, peste care se toarnă apă neîncepută de la trei izvoare și se rostește descântecul: „Eu Îți dau aceste bunătăți, tu să-i dai sănătate și frumusețe lu N. . Cum țâșnește apa din izvorul cel limpede și curat, așa când N. se va spăla și toți s-o
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
celor care doresc să intre În asociație. Inițierea propriu-zisă are loc În zone pustii la Încrucișare de căi, când ucenicului Îi este oferit costumul. Tânărul este inițiat În tainele societății după jurământul de discreție. Apoi sunt toți stropiți cu apă neîncepută, adunată de la nouă izvoare. Urmează apoi un fel de invocare către „Irodeasa” să le ajute, după care Își ciocnesc bâtele În semn de recunoaștere. Horia Barbu Oprișan realizează o descriere a Călușarilor din secolul al XX-lea din diferite zone
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
după consumarea acestui act se trece la cufundarea în apă, ca să fie cuprins și „celălalt tărîm”. Și cufundarea se face cu dichis și cu știință îndătinată. Se cer, de pildă, vase neapărat noi: cana nouă, în care se aduce apa neîncepută și de la o sursă anume; copaia pregătită numai pentru respectiva operație și pentru păstrarea lichidului lustral, ca să fie depus într-un moment prescris și într-un loc ales după canon; obiecte, plante și flori cu funcții simbolice și terapeute. Acestea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai neobișnuită. Calul năzdrăvan îl scapă de primejdie. Tot ca observație comparativistă, să reținem și pasajul paralel pentru compoziția scaldei de nuntă, cum a rezumat-o S. Fl. Marian în documentele sale: „În scalda aceasta, care e făcută din apă neîncepută, pun bani de argint, lapte dulce, un fagur de miere precum și diferite flori mirositoare, mai ales busuioc, simbolul dragostei, anume ca toată viața lor să fie atrăgătoare și plină de dragoste ca busuiocul, curată ca argintul și laptele, dulce ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să-ți trimită un preot militar, de altfel tot slujitorul Domnului... Ne-am rugat cu toții și am înduplecat pe domnul căpitan să fie milostiv... ― Părinte! zise deodată Apostol, grăbit și îngrijorat. Am vrut să scriu mamei și uite, colo, hârtia neîncepută... n-am fost în stare... din pricina... Vestește-o tu, Constantine, pe urmă, după ce voi fi... după ce... Spune-i tu cum am... Să aibă grijă de logodnica mea... să aibă mare grijă... Căci ele amândouă mi-au sădit în inimă iubirea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
singură în camera ei și-a aranjat oglinzile, și-a dezbrăcat straițele de pe ea, să-și cunoască ursita. Când a văzut un dric tras de patru cai, a scos un țipăt și a leșinat! Altădată într-un pahar cu apă neîncepută de la fântână a pus un inel și cenușă... s-a format silueta unui băiețel, cu pantalonii scurți și cămașa albă... stătea drept ca la fotograf. Acela a fost Nelu, nepotul ei, de care a avut grijă, când era copil de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
apa. Ca element primordial, ea se bucură de toate virtuțile conferite de o valorizare magico-religioasă. Proveniența sa accentuează legătura cu sacrul și rolul pe care îl are în ansamblul ritual: purifică, primenește, curăță. La fel de importantă este și apa nevorbită sau neîncepută. Motivul apei neîncepute este deja unul clasic, analizat în lucrările de etnologie românească. Secvența nr. 14 10.10-10.44 "Dacă mata ti caini cî ti doari ceva aici sau ti doari aici sau uni ti doari eu acolo îl torn
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
primordial, ea se bucură de toate virtuțile conferite de o valorizare magico-religioasă. Proveniența sa accentuează legătura cu sacrul și rolul pe care îl are în ansamblul ritual: purifică, primenește, curăță. La fel de importantă este și apa nevorbită sau neîncepută. Motivul apei neîncepute este deja unul clasic, analizat în lucrările de etnologie românească. Secvența nr. 14 10.10-10.44 "Dacă mata ti caini cî ti doari ceva aici sau ti doari aici sau uni ti doari eu acolo îl torn, nu numa' deasupra
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fierbere a mălaiului înainte de amestecarea sa cu făcălețul), era, pe vremurile țăranului descris de Mihai Lupescu, „numai de leac“: „Mămăliga pripită, unsă cu «untdenaft», măduvă de falcă de porc, e bună de «bolfe». Ea se face cu apă descântată și neîncepută, adică adusă fără să bei din vas ori să vorbești cu cineva, și se mestecă c-un băț de alun cu care s a omorât vreun șarpe.“ Iată unde se ascund rădăcinile magice, sensul tradițional, ancestral al marii bucătării românești
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Ținutului de Cleștar, și, pe loc te pot transforma într-un mușchi, ca să stai, pe veci, îndrumând drumeții, care s-ar încumeta a trece prin împărăția mea. Îndurare, preaputernică Crăiasă! se rugară și cei doi frați. O să-ți aducem apă neîncepută de la izvor! Dacă m-ați îmbiat la apa voastră, înseamnă că sunteți creștini milostivi, rosti, cu încredințare, Crăiasa, care, după ce bău, cu lăcomie, apa dintr-un căuș, făcut din coaja unui copac, se transformă într-o fată frumoasă, haina verde
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
înalt decât ea, Ce facem noi aici, mă întreabă ea ușor insinuant, Hai, vino! Iar eu cu tăria ce-o pot pune acum în vocea mea, Nu! mă privește scurt, înțelegându-mi înduplecarea și se smulge încet din îmbrățișarea mea neîncepută, fără cuvinte, îmi vine acum să alerg în urma ei, mai aveam atât de puțin până la ea acasă, să-i cer iertare, s-o cuprind pe la spate, mersul ei lent, ușor obosit îmi dovedește că tocmai acest lucru așteaptă, aproape seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
meu, mi-e aproape teamă să te ating ca nu cumva sub atingerea mea arzătoare trupul tău să se prefacă în aer, de-afară doar pâlpâirea slabă a stelelor și-năuntru atâta lumină, trupul tău gol acum lângă trupul meu neînceput, iar palma ta ca o suflare de vânt răcorind fierbinte trupul meu ce se astâmpără fremătând la trecerea ta blândă, neîndrăznind să vin mai aproape de tine, aproapele are gradații ca orice măsură ca orice, hai vino! Îmi șoptești tu tainic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]