462 matches
-
mondială. Cărțile lui Norman Manea erau cunoscute și apreciate și înainte de plecarea sa din țară, în 1986. Probabil că, în cazul său, exilul a fost în același timp o șansă și o neșansă. Succesul său se poate datora astăzi și neșansei de a nu putea să trăiască liber în România anilor comuniști. După 1990, deși foarte apreciat pe plan internațional, Norman Manea este certat cu oarecare mefiență în unele cercuri poate și pentru că și-a asumat dintotdeauna dreptul incomod de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
pagină. Noi însă, în clipa când am decis să scriem romanul, am știut că vom fi captivii spectrelor. Iar cel mai puternic dintre toate, care nu ne-a dat drumul din gheare, a fost spectrul literaturii. O șansă și o neșansă. O șansă, pentru că ne-a vindecat de teamă, de inhibiții. Ne-a făcut liberi și puternici în cele aproape trei săptămâni, când am întors viețile și morțile unor oameni reali ca pe niște mănuși. Și o neșansă, pentru că - parcă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
șansă și o neșansă. O șansă, pentru că ne-a vindecat de teamă, de inhibiții. Ne-a făcut liberi și puternici în cele aproape trei săptămâni, când am întors viețile și morțile unor oameni reali ca pe niște mănuși. Și o neșansă, pentru că - parcă la granița paranormalului - acest joc al nostru a fost crunt pedepsit. Nu în ficțiune, ci în realitate. Dar de aici începe alt roman. Vladimir Makanin Ă Spaima Satirmanul și nimfeta Bogdan Romaniuc Vladimir Makanin este poate ultimul „clasic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Pero Popivoda este autorul articolului „Pentru renașterea partidului cu adevarat comunist, revoluționar al Iugoslaviei”, unde se dorește depistarea cauzelor diminuării forței combative a Partidului Comunist Iugoslav și în consecință a renașterii capacității sale organizatorice. Constituit în 1919, acesta a avut neșansa să fie condus vreme de 30 ani de o „agentura a burgheziei, care a căutat în permanență să abată partidul de pe drumul just”, să provoace repetate crize în rândurile lui, conducându-l în cele din urmă „la o înfrângere rușinoasă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acest zeu reprezentînd imolarea voluntară de sine spre a da naștere Universului. Această idee a automutilării sau a autodistrugerii lui Dumnezeu pentru ca lumea să existe, întîlnită și în unele texte kabbaliste, pare să-l fi persecutat pe Cioran, marcat de neșansa căderii în timp și de dureroasa exterioritate ontică trăită în absența irațională a Creatorului. Iar puseurile febrile de mistic se prăbușesc în sentimentul de abandon total resimțit de dac, formulă a eșecului, pe care Cioran o adoptă spontan: „Atît pe
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
Mihai David, fondatorul Geografiei fizice, urmat în timp de Gh. I. Năstase, fondatorul Geografiei umane, și de Nicolae Lupu, principalul reprezentant al Geografiei regionale (respectiv al Geografiei continentelor). Am avut șansa să-i prind pe toți la catedră dar și neșansa de a asista la epurarea lor forțată din învățământ pe motiv că ar fi "dușmani ai poporului", invocat de regimul comunist. Lor li s-au mai adăugat temporar Scarlat Panaitescu (Cartografie-Topografie), Emil Diaconescu (Geografie istorică), Ion Chelcea (Etnografie), Natalia Șenchea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
decadenței, ar părea, prin multe din metaforele sale arbitrar, de neînțeles, de-a dreptul smintit, cu totul ermetic. "E probabil ca în vremea mult mai complexă în care trăim, în care durate felurite există alăturea, conștiința unui poet să aibă neșansă să întîmpine conștiințele mai înapoiate ale contemporanilor, fără ca cuvîntul înapoiat să aibă nimica pejorativ - conștiințe angajate în timpurile lor particulare. Atunci se produce neînțelegerea" (I.B.). Prin Poetica domnului Arghezi ("Ideea Europeană", 1 noiembrie 1927), cu un motto din Ulalume, se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu pâine și lapte, când aveam bani mulți, cu pâine când aveam bani puțini, și nu am flămânzit atunci când nu aveam nimic? Locuiam cumva la un hotel? Nicidecum. Locuiam într-un pod. Așa că nu mai înțelegeam nimic.” (p.56) Ghinion, neșansă, farsă a destinului, fatalitate, absurd, toate ar putea acoperi genul acela de întâmplări și coincidențe care fac din intelectualul talentat și inteligent, un subiect al sărăciei și al excluderii. Se prezintă la o selecție pentru ajutori de casieri. Ajunge prea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Doar cinci ani mai târziu, Marile Puteri dovedeau că nu mai doresc să tolereze încălcarea repetată de către Rusia a noțiunilor celor mai elementare de drept internațional, în disprețul ei absolut pentru statutul juridic în care se găseau teritoriile care aveau neșansa de a se învecina cu frontierele sale. După cum am arătat în capitolul al doilea, Convenția ruso-turcă de la Balta-Liman a adus noi atingeri statutului politico-juridic al Principatelor. Domnii, aleși până atunci pe viață, erau numiți acum doar pentru un mandat de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de ecuații care să vizeze în final acceptarea lor în comunitățile școlare, de către ceilalți actori participanți la procesul de învățământ, astfel încât să se evite marginalizarea și excluziunea lor socială care ar contribui, o dată în plus, la sporirea - pe nedrept - a neșanselor acestor copii. Integrarea reușită a acestor elevi seropozitivi este însă un proces dificil și nu lipsit de capcane. O parte dintre aceste capcane sunt consecința prejudecăților și reprezentărilor sociale despre această maladie. Un exemplu întâlnit în literatura de specialitate pornește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
părinți (20%) și la profesori (30%), comparativ cu elevii (9%). Experiența mai redusă a acestora din urmă îi determină să dea mai puține răspunsuri de tip „da” și „nu sunt responsabil de propria sănătate”. Pentru adulți, în schimb, atribuiri precum neșansa, ghinionul, voința lui Dumnezeu etc. au mai mare relevanță decât răspunderea personală pentru propria sănătate. Această situație readuce în discuție așa-numita „teorie a riscului propriu”. Bibliografie Beltzer, N., Legarde, M., Wu-Xiaoya, Gremy, I., 2005, Les connaissances, attitudes, croyances et
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
impulsiv cum îl știm, s-a grăbit ca un adolescent la prima dragoste, ignorând marile interese ale celorlalți riverani, unii foarte puternici, ca Rusia și Turcia. Să ne reamintim ce s-a ales din visul lui Constantinescu de lider regional. Neșansa lui Băsescu este că, în ultimii ani, Marea Neagră a intrat în centrul atenției marilor puteri, pentru că, pe lângă interesele riveranilor, s-au adăugat unele globale legate, mai ales, de sursele de energie și de căile de transport. Nici Irakul și nici
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ocazia să îl cunosc pe marele geograf Ion Gugiuman în perioada studenției mele (1980-1984), când încă venea aproape zilnic la facultate, fiind profesor consultant. Obișnuia să stea de vorbă cu studenții, glumind, dându-le sfaturi și de multe ori aveai neșansa să întârzii la cursuri, deoarece cu greu reușeai să te desprinzi din dialogul început (nu uita să te asigure că va vorbi cu profesorul la cursul căruia întârziai pentru a nu avea necazuriă. La un moment aniversar al său, a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să mă angajez imediat după terminarea celor cinci ani de cursuri tehnice, în care m-am canonit să învăț materii precum mecanica, electrotehnica, rezitența materialelor sau automatizările. Așa că anul întâi de facultate l-am făcut la fără frecvență. Sărăcia și neșansa m-au silit să lucrez, din greu, la o fabrică de la marginea orașului. Am făcut de toate în acea perioadă sudură, vopsit de stâlpi de înaltă tensiune, încărcat de vagoane. Slăbisem îngrozitor, așa că am trecut la cursurile de zi, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Bunul meu prieten, Dacă ați ști ce mare bucurie mi-ați făcut cu scrisoarea dvs.! Nu mai aveam vești de la Lund de la nefericitul meu accident. Îmi spuneam că sunteți cu toții furioși pe mine - de altfel, și eu sunt: dar împotriva neșansei, întrucât ardeam de nerăbdare să cunosc Suedia. Nu îndrăznesc să mai sper: mă tem că domnul decan a avut deja destul de mult de furcă cu mine... Spuneți-i, vă rog, că îmi pare foarte rău pentru necazul provocat de atacul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
filozofie, științe economice... În aceste instituții, toți profesorii trebuiau să fie membri de partid, iar studenții cel puțin membri ai tineretului comunist. Nu mai aveau acces tinerii cu rude În străinătate, cu condamnări În familie și nici cei care aveau neșansa ca părinții lor să fie preoți. Partidul Își umfla rândurile. Ajunsese la aproape patru milioane de membri (enorm pentru populația României), ceea ce Însemna că nici calitatea de membru de partid nu mai avea vreo valoare. România n-ar fi avut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de nivel universitar, fără a fi avut șansa unică de a sta în umbra lui Vianu și de a-i fi chiar asistent la catedră sau norocul de a fi prieten cu Edgard Papu, printre alții. Având, vorbesc de mine, „neșansa” de a veni din Ardeal, de a vorbi, probabil, o limbă mai puțin flexibilă, mai puțin elegantă, o cultură cu mult, mult mai lacunară, aș zice o cultură mai ales „instinctivă”. Această „antipatie” fină, acest „dispreț de boiernaș” avea să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lume nouă. Și era nevoie de artiști. Noi am intrat în literatură când această lume nouă deja începea să se dărâme. Noi nu mai aveam ce construi. Trebuia să dărâmăm ce au construit prost alții. Asta a fost șansa și neșansa generației noastre. Nu ne-am compromis, dar am trăit la marginea societății. Din punct de vedere social, nu ne-am putut maturiza. Am rămas niște idealiști. Din acest punct de vedere putem fi considerați "generația pierdută". În ce privește cenzura, sigur aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
artistică dacă vrei, nu poate fi o premisă, ci mai curând un efect al descompunerii voinței artistului și mai ales a percepției acestei descompuneri de către cei din jur, de către posteritate, de către cei care fac biografiile acelor creatori care au avut neșansa să se îmbolnăvească atât de cumplit. însă, da, scânteia de nebunie, care face diferența între, să zicem, un Rimbaud și un Lenau, ori, dacă vrei, ia alte exemple, în care scânteia de nebunie a făcut artă viabilă, fără moarte, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sunt de-a dreptul superficiali, alții au ierarhiile fixate definitiv și, în afara celor patru, cinci fetișizați, nu mai e posibilă nici o surpriză. Văd flăcăi dispuși să mă catalogheze aberant, în revista 22, în urma unei anchete privind premiile USR (am avut "neșansa" de a-mi fi acordat unul, pentru eseu și publicistică, în fața lui, de exemplu, Mircea Cărtărescu, fapt, în opinia acestora, mai mult decât condamnabil) fără ca ei să știe despre ce carte este vorba, cât despre gestul de a mă fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în cazul în care acesta ar fi fugit din oraș, numai atunci el a putut să se întoarcă. Iar această condamnare, fiul meu a primit-o nu pentru că ar fi fost un hoț sau un trădător, ci pentru că a avut neșansa, așa cum se poate verifica dacă doriți să aflați mai multe amănunte. În toată această perioadă am fost nevoită să plătesc mai mult de 35 de florini, așa cum știe toată lumea, iar o mare parte din acești bani i-am primit împrumut
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
specialiștilor referitoare la scăderea nivelului valoric al competiției interne, fapt care va duce la o luptă strânsă pentru laurii de campioană. În ceea ce privește participarea în cupele europene, desființarea Metalului Galați a propulsat-o pe Știința în Cupa CEV, unde a avut neșansa de a juca împotriva campioanei Germaniei, fiind eliminată. Echipa băcăuană va continua, însă, chiar de la începutul anului viitor, în Cupa Challenge, acolo unde să sperăm să îndeplinească dorința exprimată în vară și reiterată la sfârșit de an de Florin Grapă
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
decât o adaptare, adică un răspuns la ceva existent, anume un oarecare mediu. Ea, rațiunea, oferă și posibilitatea anticipării. Și, astfel, uzul ei, adică civilizația, a mai oferit omului, pe lângă supraviețuire, și șansa hegemoniei În cadrul biosferei. Că a oferit și neșansa abuzului, e o altă poveste, care Începe să-și arate colții, fie și prin ceea ce vedem astăzi: degradarea mediului. Și am arătat, lunea trecută, cum s’a ajuns la abuz Într’un domeniu. S’o fac și astăzi, cu un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ce se naște în tine, atunci când tu, un sclav modern, trebuie să ceri voie proprietarului biroului, de aceeași vârstă și pregătire cu tine, să te lase să treci fugar cu aspiratorul. Vă despart câteva mii de franci la salariu și neșansa de a fi aruncat de barză prea în estul Europei, așa cum scria cineva în presa românească. Chipuri de colegi de serviciu: portughezul mic, timid, cu ochelari, care la intrarea în tură își pronunță numele cu un "r" inimitabil, prelung, rugos
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de un război?" referință directă la războiul din Irak, despre declanșarea căruia se discută atât de mult în ultima vreme. Mi s-a făcut o scârbă imensă de logica mizerabilă a pieței și a lumii moderne în mijlocul căreia am avut neșansa de a mă naște. De ideile lor legate de consumul în exces, de mecanismul fericirii imediate, obținută indiferent de prețul pe care trebuie să-l plătească semenii din jur. Piață, Piață, Piață! Mă simt atât de prost dispus, sictirit, încât
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]