1,059 matches
-
de restabilit. Posedăm din fericire o Constituțiune și o dinastie la care ținem. Aceea ce nu voim este sufragiul universal, sânt aspirațiunile republicane, despotismul și opresiunea prin mulțime, radicalismul și demagogia. Este incapacitatea erigiată în titlu de merit, prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandare. Ceea ce combatem este împresurarea prerogativelor puterii executive de către Camere, cari nu mai sânt supuse nici unui control mai presus de dânsele, și în genere împresurarea atribuțiunilor reciproce ale puterilor statului precum sânt stabilite de Constituție. {EminescuOpX
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
slavonească - iar la Vămile Văzduhului se pricep amândoi. [11 ianuarie 1879] ["ÎN NUMĂRUL NOSTRU DE LA 20 DECEMVRIE... În numărul nostru de la 20 decemvrie anul trecut am spus că ceea ce nu voim este incapacitatea erijată în titlu de merit; prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Ce se mai cere azi în România pentru a deveni om mare? Merit? Știință? Avere? Caracter? Nimic din toate acestea. Se cere să fii războtezat în numele tatălui: C. A. Rosetti, a fiului: I. Brătianu, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
capilor liberali un titlu de merit; iar nulitățile, ajungând miniștri ai M. Sale, pentru a se simți în minister ca acasă negreșit că vor căuta să se înconjure cu ipochimene după chip și asemănare, încît pe această cale prostia și neștiința sânt brevetate ca titluri de recomandație. [12 ianuarie 1879 ] ["TOT ÎN N-RUL NOSTRU DE LA 20 DECEMVRIE... Tot în n-rul nostru de la 20 decemvrie, în care am arătat din nou cele ce am zis de atâtea ori, că reacție în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unui guvern serios și cu autoritate am avut, din contra, un guvern cu minte copilăroasă și cu apucături tiranice, însă ridicole, cari în loc de-a inspira respect, produc scârbă. De atunci greșeli peste greșeli, produse din ușurătate de minte, din neștiință de carte, adeseori din rea-credință. A le enumera pe toate ar fi greu și ar trece peste marginele unui articol de fond. Destul numai a arăta că răul principal este lipsa de responsabilitate a guvernului, care-n toate cestiunile, chiar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spre junghiare o dată, poate pentru cea din urmă dată. Astăzi au trecut timpul tăcerii și putem espune limpede întreaga primejdie ce ne amenință. Prezidentul Consiliului, organul său "Romînul", în fine mesajul domnesc însuși repetă aceeași întrebare, naivă, dacă e din neștiință, culpabilă, daca, e făcută în cunoștință de cauză. Puteți crede d-lor, zicea ministrul, că Europa vrea, poate să vrea nimicirea noastră? Iar mesajul zice: "În regularea cestiunilor de detaliu (puterile) n-au cugetat, ele nu puteau cugeta a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în mod fatal o altă ordine a societății va răsari din chiar stadiul ei organic. Singurele măsuri pe care statul român se cuvine a le lua sânt măsuri de apărare: apărare contra unor speculanți venetici cari ar voi să esploateze neștiința locuitorilor, apărare contra unei imigrațiuni de oameni fără de căpătâi. Dar la aceasta se și mărginește rolul statului; restul îl va face timpul și dezvoltarea naturală a lucrurilor. [11 august 1879] ["DUPĂ TERMENUL MESAJULUI DE PROROGARE... După termenul mesajului de prorogare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui Osman. Crima de-a fi răpit - ["TOT ÎN N-RUL NOSTRU... "] 2264 Tot în n-rul nostru de la 20 decemvrie a[nul] tr[ecut] am mai zis că ceea ce nu voim este incapacitatea erijată în titlu de merit; prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Într-adevăr ce se cere azi pentru a fi om mare? Merit? Nu. Știință? Nici cîtu-i negru sub unghie. Avere poate? Nici un ban roșu. Se cere să fii războtezat în numele tatălui C. A. Rosetti, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce-i drept, strâmb; România e prada minciunii disciplinate, și pentru corifeii și reprezentanții minciunii se face totul în țara aceasta și toate ramurile vieții publice îi sunt aservite. Cu puține deosebiri, caracterele acestei nouă clase domnitoare sunt: incapacitatea, prostia, neștiința. Și, cu toate acestea, cum vine vro minune de astea cu ochi din străinătate, care-n țară s-a strecurat cu greu prin liceu sau poate nu l-a făcut defel, iar în Apus și-a înjghebat de la italieni sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
CU ADEVĂRAT... "] 2264 București 24 aprilie Drepte cu adevărat sunt plângerile cari se aduc la noi contra administrației [statului] și a justiției mici. Dar pe de altă parte nu se poate tăgădui că incap[acitatea] erijată în titlu de merit, neștiința brevetată ca titlu de recomandație n-ar fi ajuns nici să stăpânească atât de deplin în țara noastră fără sfîșiarea în partiz[ani], fără constituționalismul pripit {EminescuOpX 431} exagerat și în cele mai multe [cazuri] pretestat numai, al căruia scop propriu este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a propune unicul mijloc de soluțiune, unica tratare pe picior egal a tuturor străinilor, unica ștergere deplină a tuturor deosebirilor de confesiuni prin acelaș ascuțiș. ["SE VEDE ÎNSĂ... "] 2264 Se vede însă că, pe lângă brevetul de incapacitate, prostie și neștiință care e neapărat trebuitor unui roșu ca să ajungă om mare, se mai cere o doză oarecare de aspirațiuni de pușcăriaș: multă rea-credință, mare obrăznicie și neclaritate de idei în privirea proprietății altuia. {EminescuOpX 434} [ȘTEFAN MICLE] Ștefan Micle, chemat anume
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
venea chiar de peste hotare, judecând după timbrele și ștampilele de pe ea). Până ce sosi un individ de la București, care nu se mulțumi cu datul din umeri al celor care o cunoșteau pe fată și afirmau cu o mască perfect mimată a neștiinței că nu știu nimic. El își începu ancheta pornind de la ideea simplă că un oarecine din anturajul fetei trebuie să știe unde e sau ce se întîmplase cu ea și, din motive despre care experiența lui îi spunea că sânt
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sine, mai degrabă ar fi dorit să nu i se amintească. Totuși curiozitatea era mai mare și mama, cu un glas ca de mare comedie, i-o satisfăcu. "Tu ai rămas certat cu băiatu-ăsta ani de zile, tocmai fiindcă din neștiință el îți spusese ce ne spui tu nouă acuma. Dar el era un copil, în timp ce tu ești un om în toată firea." "Adică cum?" se holbă tata. "Adică așa! De ce or fi proști oamenii care trăiesc curat și deștepți ăia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
flirt. Era oare grupul acesta format numai din oameni bine-crescuți sau foarte prieteni? Nici vorbă, greu de crezul, dar... Bineînțeles că Suzy era la fel de departe de a sugera grupului calitatea și adâncimea sentimentelor care ne țineau împreuna (cealaltă extremă, a neștiinței de a fi cu ceilalți, să arăți cât de mult ești iubit!). Asta nu privea pe nimeni. Cu vremea aveam noroc, cerul era total senin. "Să vedem, zise unul dintre ei, dacă o să avem noroc și cu celelalte"... "Să sperăm
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
necesare pentru a forma copii cu personalități echilibrate, armonioase, iar pe părinții să nu-i mai auzim punându-și întrebările de mai sus. Știm foarte bine că un părinte nu are decât intenții bune întotdeauna față de copilul său. Dar, din neștiință, din neînțelegerea unor fenomene, din rațiuni și logică greșită, de multe ori greșesc prin metode, tehnici, proceduri de educare. Greșelile lor conștiente sau inconștiente îi pot distruge, îi pot dezechilibra pe copii și, de multe ori, nici nu știm unde
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
narată de autor, prin care revista "Lumea" procomunistă (condusă de George Călinescu, în 1946) va fi suprimată de cenzura comunistă, în urma publicării unei recenzii elogioase, semnată de el, la romanul lui Mihail Villara, Frunzele nu mai sînt aceleași. Profitînd de neștiința responsabilului "politic", va strecura această cronică, culmea, la insistențele acestuia, știind foarte bine că, de fapt, romanul era scris de Mihai Fărcășanu, fruntaș liberal, crunt dușmănit de comuniști. În articolele sale critice, cu eleganță și fermitate își apără și impune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la rîndul meu, născut și crescut aici, sînt străin de sînge. (...) Venit din afară unul, făurit înăuntru, dar din altă plămadă, celălalt, ne descoperim în aceeași peste măsură de încîntați și îndrăgostiți de tot ce este românesc". Notează în 1971: neștiința despre lagărele și închisorile comuniste nu e o scuză valabilă. Adevărul răstignirii lui Iisus e unul din argumentele esențiale ce l-au îndemnat să treacă la creștinism, numai deznădejdea omenească de pe cruce dovedește integritatea și seriozitatea jertfei nu doar pilde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai vîrstnici "țin minte" ce li s-a întîmplat lor (și prezintă interes, să zicem: general; național), cei tineri "țin minte" ce le-au spus, le-au povestit, le-au încredințat întru neuitare bătrînii. Asta ar fi faza (istorică) a... neștiinței de carte, a informației (culturii) orale; preistoria... istoriei pe care o trăim indiferent de vîrsta noastră, exact din 15/28 iunie 1914 cînd a început Războiul cel care nu s-a terminat nici azi. Or, chiar și membrii comunității (sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
s-au consumat atâtea resurse, cu fiecare descotorosire de bunuri pentru reciclarea cărora este nevoie de zeci și chiar sute de ani. Ar trebui să ne informăm mai mult despre natură și despre noi înșine, căci, adeseori involuntar și din neștiință, participăm la distrugerea din ce în ce mai rapidă și evidentă a valorilor seculare create de natură. A fi eco înseamnă pe de o parte a fi o persoană umană; pe de altă parte însă, este o suspiciune sau mai mult, o indiferență socială
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
respectul muncii la vedere, responsabilitatea, invențiile, solidaritatea și camaraderia ca stimulenți ai satisfacțiilor. Atât "noii patroni", cât și salariații, atât instituțiile de stat, cât și cele private au mari datorii față de promovarea de valori umanitare elementare, ignorate nu numai din "neștiință", ci poate și din interes. Cultul muncii cinstite nu este, cum își zdrobesc plămânii demagogii și hoții de mașini să susțină, o caracteristică numai a socialiștilor, a comuniștilor sau a romanticilor, ci a oricărui om ajuns să-și înțeleagă destinul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fanatică, ci mărturie. Uneori poate fi chiar și un act de umilință. Filosofia exercită asupra noastră un control riguros; ei trebuie să-i prezentăm documentele noastre, rațiunile ce fac credibile argumentarea și acțiunea noastră. În fața controalelor filosofiei trebuie să verificăm neștiința și pretențiile noastre profetice. Nu se poate separa autoconștiința de gândire. Gândirea duce la determinarea conținuturilor gândului și la exercitarea acestuia în realitatea concretă. Imposibilitatea unei determinări complete a gândirii la nivelul existențial al conștiinței umane, implică o continuă căutare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ca un necredincios că nu vreau să lucrez ca să aflu credința cea mare și prin ea să vin la temerea de Dumnezeu, și la începutul înțelepciunii Duhului, ci acum calc legea închizând ochii sufletului cu voia, acum vin la desăvârșita neștiință, întunecându-mă de o uitare desăvârșită”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol.V, p. 184) „Socotesc că de nicăieri nu-i vine sufletului o atât de grabnică și de întinsă sporire ca din credință. Iar credința numesc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îndestulătoare pentru mântuire dacă o păzim și nu o alegem pe cea moartă și nelucrătoare, în locul celei vii și lucrătoare în Hristos. Căci credinciosul trebuie să primească chipul și viața cea întru Hristos lucrate de credință. Credincioșii au învățat că neștiința aduce credința moartă și nesimțitoare, care e numai vorbă, și nu pe cea din har”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 28, în Filocalia..., vol. VII, p. 106) „Însemnează-ți însă că credința, după cuvintele predate de Dumnezeu, este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se reazemă pe simpla cunoștință; ci cel ce crede prin ascultare lui Hristos, Care a poruncit”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 5, în Filocalia..., vol. I, p. 254) „Tuturor relelor le premerge neștiința; iar a doua după neștiință e necredința”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 105, în Filocalia..., vol. I, p. 264) „Cel ce nu cunoaște adevărul, acela nu poate nici să creadă cu adevărat
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ci cel ce crede prin ascultare lui Hristos, Care a poruncit”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 5, în Filocalia..., vol. I, p. 254) „Tuturor relelor le premerge neștiința; iar a doua după neștiință e necredința”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 105, în Filocalia..., vol. I, p. 264) „Cel ce nu cunoaște adevărul, acela nu poate nici să creadă cu adevărat. Căci cunoștința premerge după fire
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
recunosc dogmele drepte și iubite de Dumnezeu. Ci mai vârtos să ne fie milă de ei ca fiind slabi în puterea de-a deosebi lucrurile și orbi cu inima, și cu înțelegerea. Căci primind răul ca bine, se pierd din pricina neștiinței și nu cunosc pe Dumnezeu, sărmanii și nechibzuiții de ei”. (Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, cap. 83, în Filocalia..., vol. I, p. 32) „Cea mai mare și fără leac boală a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]