432 matches
-
oglinda decât mătura și cârpa de praf arată ca un cuib de pupăză. Nedreptate E nedrept și dureros pentru părinți dacă din munca lor cinstită nu pot asigura copiilor condiții normale de învățătură și de dezvoltare. Sfat Nu căuta corectitudine neștirbită și omenie în lumea interlopă, în politică și în afaceri. Distincție Una e să faci treabă și alta e să te afli în treabă. Prudență În pomul lăudat și în școala faimoasă să nu-ți pui speranțe prea mari. Precauție
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nici n-ar putea să te-nțepe, că are acul bont și-n loc de venin miere. Uiți unde te afli? SISOE (alungă viespea): Că bine zici! Nu-i chip! Mai ieri treceau pe-aici doi frați ai noștri întru neștirbită fericire. S-au oprit într-un dos de tufă, iaca acolo, și unul îl îmbia pe altul: "Rogu-mă sfinției tale, trage-mi un pumn în nas!" Care parcă n-ar fi știut că putea acela să-i tot tragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
excesului de căldură. La umbra storurilor mari, candidații la hrană își așteaptă rândul pe marginea străzii care trosnește din cauza soarelui. Dacă restaurantele sunt invadate, se întâmplă doar pentru că astfel se simplifică pentru mulți problema aprovizionării. Dar teama de contagiune rămâne neștirbită. Consumatorii petrec minute lungi ștergându-și cu răbdare tacâmurile. Nu de mult, unele restaurante afișau: Aici tacâmurile sunt opărite". Dar încetul cu încetul au renunțat la orice fel de publicitate fiindcă clienții tot erau siliți să vină. Clientul, de altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se transformă ei înșiși în aisberguri. Patrick a fost politicos dar rece toată seara. L-a captivat rochia cu trandafiri de la Valentino a lui Jazz, dar am băut atât de multe pahare cu Bellini încât amorul meu propriu a rămas neștirbit. Singurul lucru pentru care m-am felicitat în seara aceea a fost faptul că n-am dat cu ochii de Charlie Dunlain. Nu s-a arătat toată noaptea. A doua zi dimineață, am primit un alt bilețel împreună cu micul-dejun: Plecăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în familia mea de proveniență, numeroasă și cu mijloace modeste de trai, s‐ a înfăptuit o educație aleasă, orientată de o pedagogie a bunului simț, o pedagogie a dragostei și a exigenței iscusit îmbinate și măsurate, o pedagogie a cinstei neștirbite și a muncii. Pentru onestitatea și trudnicia lor, pentru inestimabila avere sufletească pe care mi‐au transmis‐o, pentru povățuitoarele lecții și modele de viață pe care mi le‐au oferit, le sărut mâinile înțelepților mei părinți și mă închin
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pasiune în tot ce făceau, acea totală dăruire acestei nobile profesiuni în care, asemenea slujitorilor altarului, cei lipsiți de har sunt tot de prisos? Fire voluntară, energică, harnic și devotat slujitor al școlii, profesorul MIHAI ALEXANDRU se bucura de un neștirbit prestigiu de educator, fiind preferat de autoritățile vremii pentru pasiune și perseverență, regăsite în toate întreprinderile sale. Era un „manager” iscusit, fără măcar s-o știe. Privindu-l cu ochii inocenți ai copilului de odinioară, respectul pe care i-l
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
au devenit maturi și responsabili, bine integrați în viața socială și gata să lupte cu greutățile, convinși că dacă vrei învingi. Așa se explică respectul adânc și admirația fără umbre, pe care cei ieșiți de pe băncile acestei școli le păstrează neștirbite. Și dacă iubirea mișcă soarele și celalelte stele, cum să nu îndrepte aceste suflete de copil un gând de recunoștință pentru cea care le-a fost ca o adevărată mamă? Această școală a renăscut prin vrednicia ei; a dovedit o
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
fermecate, din ce semințe ciudate au încolțit. sunt tulpini pe care înflorim fiecare. ce e sigur e că miresmele lor încă n-au amurgit, nici n-o vor face vreodată, mă găsesc printre ele mereu schimbată, îmbătată de vlaga lor neștirbită, verdele lor nu cunoaște toamna, nici veștejirea. mai viu decât apa vieții, ne însoțește pe fiecare, de la naștere la pragul de trecere, ne predă cuminte tăcerii și-o ia de la capăt cu altă floare. pasărea măiastră drumuri de noapte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
În veșnicie, aș vrea să plec cu sufletul Încărcat de amintirea lor: seara când merg la culcare am același vis. Mă visez copil În toate anotimpurile: primăvara, când dădea colțul iebii alergam ca un mielușel pe câmpie. Simțeam acea libertate neștirbită, fără lipsuri, aveam zborul neîntrerupt. În casa noastră parcă totul sporea: pâinea creștea cât copaia, până și vaca dădea lapte mai mult și curat, oile pășteau liniștite iarbă grasă, brânza ieșea mai bună, ograda era plină de păsări, grădina noastră
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
momentul să-mi arăt... erudiția. Sărmanul dascăl s-a văzut silit să adauge: ― Trebuie să știi, Petrican, că aici eu nu predau cursuri universitare. Era o punere la punct care îl salva. Cu toate astea, triumful meu rămase în picioare, neștirbit. În recreație, am surâs superior colegilor care s-au strâns cerc în juru-mi ca să mă felicite pentru "știința mea". Vorbind de profesorul nostru, le-am declarat cu toată obrăznicia: ― Habar n-are de istorie! Astfel de scene se repetaseră și
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
apropiere se afla o rolă de tifon. El părea obosit, tras la față, culoarea Îi dispăruse din obraji, suptă de vreun duel crîncen cu mașina lui de tenis. Și totuși trăsăturile lui tinerești aveau un aer impasibil care le păstra neștirbit farmecul. Îi zîmbea Paulei și se uita În jos către orașul care se Întindea la picioarele lor, conturînd cu privirea fiecare balcon și verandă, fiecare stradă și parcare, ca un tînăr păstor devotat care-și veghează fără odihnă turma. 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
prin care se declară că "un teritoriu neorganizat ca stat este juridicește vacant". Portugalia se vede silită, deci, să facă dovadă că teritoriile sale coloniale sunt "state". Este surprinzător, ținând seamă de pasivitatea și nihilismul metropolei, că prestigiul portughez rămâne neștirbit, în acești ani dramatici, datorită dârzeniei, inteligenței și spiritului de sacrificiu al unei elite de exploratori și ofițeri coloniali. Ceea ce realizează expedițiile portugheze, conduse de un Mousinho, Antonio Maria Cardoso, Victor Cardon, Paiva de Andrade, Serpa Pinto și alții, este
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
C-o fi fost așa, că n-o fi fost, nimeni nu poate preciza. Destul să vă spun, că, vreo alte șapte sau opt fătări, care au urmat, au fost la fel de bogate, ca și primele. și, Baba, și-a menținut, neștirbit, numele de eroină. Într-o zi, nepreaavând ce face, Ion Sandu a prins a tot socoti și răssocoti, pe banca din grădină. Ce tot bâigui tu acolo, omule, l-a întrebat femeia. Ia, număr, să văd câți purcei nea adus
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
o face cu naturalețe. Nu se numără printre acei bărbați care cred că, făcând asta, se lipsesc pe ei înșiși de ocazia de a-și da măsura în carieră, nu e obsedat să lase, cu orice preț, o amprentă de neștirbit a marelui său eu. Își dorește succesul profesional și muncește pentru asta. Dar nu ne aruncă pe noi în gura ambițiilor sale. Nici nu e preocupat să-și întrețină imaginea de măreție masculină. Starea de gravidă își reintră în drepturi
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
zilei. Muiere țâfnoasă! zice. Hm! Prin zarva șoselei răzbate radioul țigăncii care vinde semințe. S-a făcut și două, poftim! Un sticlete - același? altul? - vine ca săgeata dinspre zăvoi, se învârte pe lângă ceas, coboară la nisip. Ciugulește precis, cu atenție neștirbită, firimiturile de napolitană. Burtică galbenă, gât stacojiu, aripi albăstrii, da’ știi mata că ești frumușel? Domnul Popa gândește deseori cu glas tare. Dinspre Tei vine un nor mare, cenușiu. A acoperit soarele și totul se zgribulește la loc. Serafimul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cu slugile lor; ceea ce i-am putea sfătui mai bine ar fi, cred, să-și mai tempereze cumva părerea pe care o au despre grandoarea lor, venerația nesfîrșită pe care o au pentru străvechiul și ilustrul lor neam, precum și zelul neștirbit în fața stemelor lor. Persoanele cu bun simț spun că aceștia ar face mai bine să nu figureze în lume decît ca seniori la locul lor, să renunțe odată la emfaza spre care-i poartă orgoliul, să nu întrețină mai mult
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a determinat această punere în scenă a împrejurărilor. Fire hipersensibilă, Ladima se simțea rușinat de iubirea înjositoare, pentru vulgara Emilia și împrumutase cei 1000 de lei pe care-i pusese în buzunar, astfel ca demnitatea lui de om să rămână neștirbită, fiind unica lui mândrie în viață, singurul ideal: " Aflat într-o stare de deznădejde cumplită, Ladima n-a găsit înțelegere la nimeni, nici măcar la cei pe care-i credea prieteni: Toate acestea sunt relatate în "Epilogul I". Fred își continuă
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
secretele l-a păcălit atunci pe omul matur, ci un alt personaj, un fel de sinteză a eroilor fictivi, intrați În subconștient prin lectură, acel personaj ce nu se lasă intimidat de nimic și rămâne el Însuși, Își păstrează individualitatea neștirbită, acționând prompt contra oricărei provocări. Eram bucuros că instanța pragmatică (cei maturi) nu reușise să distrugă În mine instanța gratuită a jocului; viclenia mea, Împrumutată din literatură, mă apărase. Iată, orice pedeapsă transcendentă poate fi evitată, dacă afli la timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
10 ani vechime într-o funcție economică sau juridică; ... b) să aibă domiciliul în România; ... c) să aibă numai cetățenia română; ... d) să aibă exercițiul drepturilor civile și politice; ... e) să se bucure de o înaltă competență profesională și morală neștirbită. ... (11) Se interzice membrilor plenului Oficiului să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic. ... (12) Funcția de membru al plenului Oficiului este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273107_a_274436]
-
sunt decăzute din drepturi iar potrivit aceleiași legi nu pot fi fondatori persoanele incapabile 226. Actele încheiate de o asemenea persoană sunt lovite de nulitate. b) Onorabilitatea administratorului. Această condiție se consideră a fi îndeplinită dacă administratorul are o "moralitate neștirbită" în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive 227. Administratorul reprezintă "imaginea societății comerciale" în raporturile cu celelalte persoane, mai ales că în calitate de mandatar încheie actele juridice în numele și pe răspunderea societății comerciale, este "un barometru de încredere al companiei"228. Potrivit art.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sângeros reprimată în aprilie 1876. Serbia și Muntenegru bucurându-se de sprijinul tacit al Rusiei țariste au pornit războiul de eliberare împotriva Porții. Hotărârea junilor turci, fruntași ai mișcării izbucnite în Imperiul Otoman pentru a asigura prin liberalizarea regimului politic integritatea teritorială neștirbită, întărise convingerea popoarelor oprimate din Balcani, că lupta armată era unica soluție pentru eliberarea națională. România pornea și ea hotărâtă pe aceste drum o dată cu venirea la conducerea țării, în iulie 1876, a guvernului liberal, condus de Ion C. Brătianu. Stat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
între diferiții soldați creștini. În unele acte ale martiriului soldaților întâlnim mărturia de credință a unor soldați creștini care, la momentul oportun se apropie și cu riscul vieții, îl întăresc pe cel condamnat să moară cu curaj, păstrându-și credința neștirbită. O altă situație ce reflecta îndatorirea soldaților creștini o întâlnim în asistența pe care aceștia o ofereau camarazilor de aceiași credință în închisori, anterior judecății. Această asistență era comună în toată Biserica. Putem vorbi și despre inițiativa unor episcopi de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Scrisul reprezintă întâlnirea cu mine. Dacă iau în considerare anticipările pot spune că este o regăsire de sine. Numai că cel pe care-l descopăr acum nu a fost complet anticipat, fapt pentru care bucuria (și tristețea, deopotrivă) îmi sunt neștirbite. Ce aș dori să modifice gândurile mele în ceilalți? Nimic! Doar să-i ajute să se regăsească. Sau să se părăsească. * Este posibilă părăsirea de sine? Altfel spus, ne putem cu adevărat schimba? De răspunsul la această întrebare depinde însăși
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cult”.3) Cine stătea să judece situația în amănunt, să releve „excepțiunile”? La distanță de timp, noi o putem face. Cînd a apărut Cu voi..., în Bacău mai trăiau încă doi dintre profesorii lui Bacovia ale căror reputații se păstraseră neștirbite. Doi „mandarini ai vieții provinciale”: Panaite Topliceanu și Lascăr Veniamin. Primul a murit în noaptea de 29 spre 30 iulie 1938, în vîrstă de 84 de ani (se născuse la 18 iulie 1854, în Bîrlad). Presa locală a relatat pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
impună pe ruinele "vechilor superstiții" o nouă formă de sacralitate. Și, fără îndoială, aceasta e și principala cauză a insuccesului. Entuziasmul promotorilor săi nu se înrădăcinase în realitatea socială. Se lovea de o tradiție milenară, de o credință tradițională încă neștirbită, dar și de independența, de libertatea de a dispune de sine însuși, de autonomia persoanei, de un individualism liberal, în care se angajase o bună parte din mediile "luminate". Doctrinarii sărbătorii văzute ca factor întemeietor al evlaviei republicane ar fi
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]