3,495 matches
-
o depășire radicală a experimentalismului behaviorist și a raționalismului eficientist. În anii ’70, cercetarea curriculară sesizase „natura duală” a fenomenelor și proceselor educaționale: obiectivă și subiectivă în același timp. Aplicarea metodelor folosite în științele naturii la studiul fenomenelor pedagogice lăsa neacoperită latura subiectivă a acestora. Or, caracterul eminamente uman al educației era conferit de rolul decisiv al conștiinței. Prin definiție, educația este un proces conștient. Ea diferă de dresaj și de învățarea animală tocmai prin „surplusul” decisiv adus de conștiință și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
documentația nefolosită devine, cu timpul, perisabilă. Caracterul perisabil trebuie înțeles ca o însușire manifestată prin degradarea capacităților nefolosite, rezultate din mărimea prea mare a ofertei față de cea consumată, cum ar fi: locurile neocupate într-un mijloc de transport sau orele neacoperite cu pacienți la un cabinet medical. Tendința de a produce satisfacție maximă consumatorilor în urma achizițiilor făcute este recunoscută de mult ca unul din cele mai potrivite mijloace în lupta concurențială și care constă în nivelul calității ridicat la cote supreme
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
consolidării capacității instituționale și a ONG-urilor romilor, propunând includerea tinerilor romi în structurile de decizie ale administrației publice, centrale și locale. Prin urmare, unul dintre elementele de noutate ale Deceniului este introducerea expertizei rome în structurile administrației publice centrale, neacoperit prin Strategia Guvernului, JIM sau PNAinc. Pe de altă parte, în același context al întăririi capacității instituțiilor guvernamentale, Deceniul face referire inclusiv la întărirea capacității Agenției Naționale pentru Romi, organ de specialitate al administrației publice centrale, înființat prin Legea nr.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
abordarea problemelor majore, definite de Strategia Guvernului, PNAinc, JIM și Deceniul. În concluzie, primul document care prevede o structură de implementare a politicilor publice, comună pentru toate politicile publice pentru romii din România, este cel propus de Strategia Guvernului, structură neacoperită însă de expertiza romă în administrația publică centrală, în timp ce angajarea experților romi în primării continuă să fie o problemă pentru administrațiile locale. Abordarea Deceniului, care presupune includerea tinerilor romi în structurile administrației publice, centrale și locale, ar trebui să fie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ritualul ăsta, dar devenea într-adevăr plictisitoare toată acea examinare amănunțită pe care mi-o dădea. Se răsuci pe călcâie și se întoarse cu fața spre tunel și cu spatele la mine, parcă pentru a-mi vedea mai bine membrul pe jumătate neacoperit în puțina lumină ce dăinuia cu încăpățânare în tunelul umed și teribil de mirositor. Deși se întorcea spre lumină pentru a vedea mai bine ce vroia el, mi-a permis și mie să-i analizez mai bine trăsăturile și îmbrăcămintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
locul unde se auzeau strigătele. Mereu țipa câte cineva când vedea un șarpe sau i se prindea vreo lipitoare de picior. Lipitorile păreau să-l placă mai ales pe Bennie și se aruncau spre pielea lui albă de deasupra gleznei neacoperite. Rupert și Esmé, Încă slăbiți de malarie, stăteau pe o rogojină Împletită, rezemați de o buturugă putredă acoperită de mușchi, cu termite mișunând sub scoarța scorojită. Jucau mimă, Încercând să redea lucrurile de care le era dor. Esmé se prefăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fără să se mai îngrijească de cei rămași. În lipsa lui totul reintra în ordine. Își iubea pământul cum ai iubi un om. Privea lanurile de grâu cu ochii sclipind, cum s-ar fi uitat la carnea de femeie albă, proaspătă, neacoperită. Își îngrijea pomii fructiferi cum și-ar îngriji o mamă copilul. Cu artă desprindea un măr pârguit, și-l întorcea ca să-l arăte, cum ai întoarce un vas prețios. Și când apărea în vârful dealului de unde coborau grădinăriile, și când
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
teoriile! Cum va fi fost moartă? Au văzut-o atâția, și eu să n-o fi văzut! Are genele mici și probabil că ochii nu puteau fi închiși de tot și s-o mai fi văzut vreo dâră de sticlă neacoperită. Părul trebuie să fi fost țepos pe carnea galbenă, iar gura crispată. Avea dinții lungi, și vreun colț va fi apărut peste buza strivită. Fața veșnic mobilă, calitatea ei principală, s-o fi urâțit de imobilitate. Trebuie să fi fost
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
răceală. — Scuzați-mă. Nu-mi acordați atenție. Sunt puțin amețit. Am dat pe gât o băutură tare, în urmă cu cinci minute, în bucătărieă Mi-am curmat vorba și m-am întors brusc. Auzisem un pas greu, familiar, pe podeaua neacoperită a holului. Venea spre noi - la noi - într-un ritm precipitat și, într-o secundă, doamna de onoare și-a făcut zguduitoarea apariție în cameră. Nu se uita la nici unul dintre noi. — În sfârșit, am reușit să-i prind. Vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
se ascund În praf și În lucruri. Bunica ei Tatiana Îi povestise și ea de atâtea ori despre demonii ce se oploșeau pe lângă casa omului și-i spurcau mâncarea și băutura. De aceea căldarea cu apă nu trebuia să rămână neacoperită peste noapte și nici cana pe care o lăsa pe masă. Dacă nu aveai capac, puteai să pui o foaie de hârtie, un ziar sau două bețigașe aranjate-n cruce. În privința ziarelor, a aparatelor de radio, dar mai ales a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
caldă. Evaporarea alina usturimea. Din perspectiva timpului evolutiv nu eram bipezi de mult, iar carnea picioarelor suferea din cauza asta, mai ales primăvara, când organismele treceau printr-o expansiune aparte. Obosit și răsuflând În liniște, Sammler se Întinse. Își lăsă picioarele neacoperite. Aduse răcoarea cearceafului peste pieptul plat, zvelt. Întoarse lampa să luminze pe perdelele trase. Luxul nonintimidării de către soarta necruțătoare - așa putea să i se descrie starea. Din moment ce pământul cu totul era acum un peron, un punct de Îmbarcare, te puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era ea. Era Detta! Cu pantaloni croiți pe comandă, bluză de mătase și un pistol! Hopa! A zis: Stai jos. A arătat spre un scaun. Mă rog, spre singurul scaun, de fapt. Unul stingher de lemn, așezat sub un bec neacoperit, cu o sârmă pătată de sânge încolăcită în jurul picioarelor. Eu: Nu. Uite, îmi pare rău că i-am arătat pozele alea lui Harry. Ea (clătinând din cap, de parcă nu-i venea să creadă cât de grea de cap pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cu murături de la mama sa pentru a da un pic de savoare mesei sale. Se simțea mai mizerabil ca oricând. Mai mizerabil ca oricând și mai abandonat, stând acolo de unul singur la masa cea mare din sufragerie. Un bec neacoperit se bălăngănea la capătul unui fir deasupra lui și arunca o lumină slabă peste masă, în timp ce restul camerei se topea în întunericul din jur. Ferestrele erau întunecate, ca niște găuri negre de-a stânga și de-a dreapta sa. Draperii triste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
străduțe situate între clădirea Herald și strada Clerkenwell. Datorită așezării pe colț, fațada era puternic ieșită în față, ca maxilarul unui luptător, un aspect ilustrativ pentru atmosfera generală dinăuntru. Exista un pub mult mai interesant, chiar lângă Herald, cu podea neacoperită din lemn de brad, scaune înalte pictate în verde și cu nume de gustări populare înscrise pe tablele de pe pereți, dar Tim nu fusese niciodată acolo. A strâmbat din nas și a spus cu dispreț că acolo e plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și o ceașcă de cafea plină cu mucuri de țigări. Prin geamul murdar (cine să spele geamurile Într-un internat de băieți?) pătrunde lumina lăptoasă a unei zile care nu se arată a fi Însorită. Se văd vârfurile plopilor Încă neacoperiți de frunze și se ghicește printre ei firma cândva luminoasă a hotelului Pescăruș care are 11 etaje. Aparatul rămâne multă vreme neclintit pe acestă imagine ștearsă. Se aude un șuierat subțire de vânt și din când În când zgomotul făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
rococo după modelul celei de la Sienna, „Il Maestro“ (așa cum insista să i se spună) a început să lucreze seminud. Mai apoi, a renunțat la orice articol de îmbrăcăminte, considerând că energia creatoare se emite prin piele, care trebuie să fie neacoperită, spre a nu provoca blocaje estetice, periculoase. La început, s-a pus totul pe seama temperamentului său artistic, Il maestro reușind chiar să obțină laudele nababului, un admirator al oamenilor dedicați. Dar când Tacchini a anunțat că sectorul în care vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe placul tău... ― Dacă ai ști dumneata ce-a pățit una din persoanele care a locuit aici, o maniacă a curățeniei, peste ce-a dat... Și îi povestesc întîmplarea. ― Mă bucur! îl aud pe omul meu exclamând cu satisfacție grasă, neacoperită. E prea puțin câte i s-au întîmplat, după câte merită. Cât despre mania curățeniei să nu mai vorbim! Se vede cât de maniacă era. Pornesc spre ieșire uitîndu-mă prin odăi, criticând Trecutul și văzând prezentul cu ochii viitorului. Pe
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pe Valea Puțului se afla un balaur față de care ăl de pe scenă părea o biată râmă. Lor li se opriseră noduri În gât la vederea unduirilor femeii. Când se Întorcea cu spatele, Își lipeau ochii de liniile curbate ale bucilor neacoperite pe deplin de țesătura cu sclipici. Când se Întorcea cu fața, pironeau cu privirea peticul de sub buric și dintre picioare, Încercând să-și Închipuie cum arăta și cum se mișca - dacă se mișca - ceea ce era nedrept de ascuns. Printre aburii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de invariabile m-ar putea ține în loc și dacă aș fi sprintat mult mai vioi. Sirenele ambulanțelor urlă sinusoidal, ca pe Manhattan după o catastrofă. O mână feminină cu unghiile numai lăcuite s-a prins insistent de partea brațului meu neacoperită de mâneca tricoului, exact când eram gata să fac traversarea fatală. Ea spune ceva, dă semne că m-ar cunoaște, până la urmă se supără, fiindcă eu rămăsesem paralizat cu mâna pe butonul care ar fi trebuit să schimbe culoarea semaforului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ceva și, în acel moment, bărbatul se îndepărtă de ea în direcția zgomotului. Venise clipa. Călărețul renunță la lunetă, își strecură mâna sub haină și apucă arma. Zgomotul nu-l mai interesa. Se concentră asupra omului. Era, în sfârșit, singur, neacoperit. ținti. Femeia, însă, îi acoperi iarăși ținta. Veni lângă bărbat și acum erau din nou o pereche de nedespărțit în calea acelui ceva care înainta implacabil. Călărețul încă mai avea arma în mână când, din colțul pădurii, răbufni deodată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îi înțepă obrazul înghețat. Îl suportă cu satisfacție. Iată că totul se termina printr-un accident. Nesperat de curat. Îl intriga doar liniștea neclintită a celor doi. Nu fugeau, nu se crispau, nu strigau. Își duse iarăși luneta la ochiul neacoperit. Se aștepta să-i vadă împietriți de groază. Dar ei arătau ca un grup statuar dintr-o grădină, într-o zi liniștită de vară. Zâmbeau. Curentul de aer stârnit de înaintarea hergheliei tulbura deja ninsoarea care cădea peste ei. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
-i un oarecare farmec exotic. Și în acest jilț doamna consul li se înfățișă vizitatorilor mai mult decât golașă, ba chiar picată din altă lume. Părul ridicat, coafat cu panglici aurite și perle, lăsa ceafa, gâtul, umerii și brațele total neacoperite. Croiala îndrăzneață și transparența toaletei vert d’eau scoteau în evidență liniile trupului până la cele mai ascunse detalii. Moda Galatée transforma rochia într-o veritabilă „draperie udă”, perfect mulată pe formele posesoarei. La Paris, femeile care adoptaseră moda asta erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dădea un aer agresiv de lup de mare. Stătea picior peste picior pe un scaun și desena ceva într-un carnet. ― Oh, îmi cer scuze! Nu v-am observat. Dante Negro înclină doar capul, privindu-l rece cu ochiul lui neacoperit, și continuă să deseneze, indiferent la comentariile croitorului. ― Dumnealui este un pictor italian. Și-a pierdut ochiul într-un accident, dar vă asigur că vede întreit cu celălalt. Nu înțelege decât limba italiană, franceză și foarte puțin din română. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prilejul de a ne cunoaște mai bine. Amâna răspunsul. Cum doriți, Alteță. Eu vă aștept oricând în modestul meu atelier. Senzația prințului că pictorul era mai mult decât un simplu pictor. Și acel ciudat reflex de feminitate din adâncul ochiului neacoperit... Convingerea celuilalt că prințul intenționa să afle mai multe lucruri despre el... De fapt, ce dorești tu cu propunerea asta? Dante Negro se despărți de prinț și de soția lui cu această întrebare. Îi simțea greutatea la propriu. Se străduia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ajunge vreodată. (Dante Negro băgă mâna în buzunarul de la vestă, veni mai aproape de prinț și îi întinse o scrisoare.) Vă rog să citiți. Manuc ținea în continuare mâna dreaptă pe pumnal. Luă scrisoarea cu mâna stângă, atent, însă, la ochiul neacoperit al pictorului. Abia când îl văzu îndreptându-se, din nou, spre fereastră, începu să citească. PASAJ RETRAS Mon cher ami affligé știu că l-ai slujit cu credință pe împărat și că te străduiești să-i rămâi, în continuare, fidel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]