511 matches
-
ivit și în aceste locuri, se spune că ar fi potcovit un cal așezându-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana și Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mânăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana și Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mânăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de “Zidul Doamnei Neaga”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău și era formată din satele Pietricica, Lapoș, Lăpoșel și Valea Unghiului, având 1210 locuitori; o școală în cătunul de reședință, frecventată de 37 de elevi
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
lui Mihnea Turcitu la 6 iulie 1585. Din acest document reiese că așezarea are vechime de câteva secole, fiind recunoscută de comercianții de chilimuri și scoarțe. Printr-un document emis la 30 septembrie 1591 voievodul Ștefan Surdul împuternicea pe doamna Neaga și pe călugărița Elisafta să stăpânească satul "Eșteu". În secolele al XVI-lea și al XVII-lea a făcut parte din județul Săcuieni. Într-un document emis în 1602, satul este menționat ca "Iștău". Mai târziu, o parte din moșiile
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
Racoviță, V. Cojocaru, I. Paulencu, V. Cireș și alții. Repertoriul Teatrului Academic de Stat de Operă și Balet „A.S. Pușkin” al RSSM, în perioada vizată, a fost structurat pe criterii de promovare a patru domenii: operă națională (Glira de Gh. Neaga, Serghei Lazo de D. Gherșfeld, Alexandru Lăpușneanu de Gh. Mustea, Petru Rareș de E. Caudella); operă rusă (Aleko de S. Rahmaninov, Vrăjitoarea /« Чародейка»/ și Iolanta de P. Ceaikovski, Cocoșelul de aur de N. Rimski-Korsakov); operă sovietică (Îmblînzirea scorpiei/« Укрощение строптивой
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
Telenești. Primele lecții de muzică le-a luat în corul din sat, iar mai târziu - de la acordeonistul Călin Grigore Roman în satul de baștină, unde exista un taraf, condus de acesta. Studiază dirijatul coral la Școala medie de muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1966- 1969). În anii 1970-1971, solistă în orchestra ansamblului de dansuri populare "Joc" și capela corală "Doina", actriță la teatrul "Vasile Alecsandri" din Bălți (1972-1976), solistă în ansamblul de țigani (1977), și orchestra de muzică populară "Mugurel" (din
Tamara Chițaniuc () [Corola-website/Science/312726_a_314055]
-
decembrie 2002. Printre persoanele care au creat și s-au implicat în dezvoltarea Societații de Analize Feministe Ana de-a lungul timpului aminitim pe: Laura Grunberg, Mihaela Miroiu, Anca Jugaru, Mihaela Rabu, Cecilia Preda, Cristina Ilinca, Roxana Marinescu, Diana Elena Neaga, Valentin Quintus Niculescu. este un ONG independent care are ca obiective sprijinirea politicilor de egalitate de șanse între femei și bărbați în România. AnA este specializată pe cercetări aplicate și cursuri de sensibilizare și pregătire vizând problematica egalității de șanse
Societatea de Analize Feministe AnA () [Corola-website/Science/333631_a_334960]
-
oameni cu nemulțumiri, care n-au curent sau care au căile de acces acoperite cu un strat gros de zăpadă". Marele nefericit El a subliniat că "singurul mare nefericit al zilelor astea mi s-a părut directorul CNADNR, un domn Neaga, pe care-l ardea grija dacă șoferii înzăpeziți au sau nu rovignetă pentru mașinile lor. Asta e și cinism și prostie. Vicepremierul Dragnea l-a pus la punct în direct, de față cu televiziunile". Revenind la modul în care a
Radu Tudor: "Asta e cinism și prostie" () [Corola-journal/Journalistic/47816_a_49141]
-
au putut respecta termenele contractuale din varii motive. Vă prezentăm un clip video cu stadiul lucrărilor la 7 septembrie 2013, realizat de skyscrapercity.com. Până la sfârșitul acestui an ar trebui să circulăm pe tot tronsonul de la Sibiu la Orăștie. Narcis Neaga, noul director al CNADR a declarat că, potrivit termenelor agreate cu constructorii, lucrările la lotul 1 (Strabag) urmează să fie gata la sfârșitul acestei luni, la lotul 2 (Straco) - în octombrie, lot 3 (Impregilo) - decembrie, iar lotul 4 (Astaldi, Euro
VIDEO - Imagini din elicopter cu stadiul lucrărilor la autostrada Sibiu-Orăștie by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/50826_a_52151]
-
Botoșani. Mama sa aparținea familiei de cărturari Sanielevici, din care au provenit și criticul literar Henric Sanielevici, precum și matematicianul Simion Sanielevici. Din cauza profesiei de contabil a tatălui său, Graur și-a schimbat deseori domiciliul împreună cu părinții. A fost căsătorit cu Neaga (Nina) Sion, care era fiica cea mai mare a soților Nicolae și Ionica Sion. Unul din frații Ninei a fost Mihai Bujor Sion, fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și care a murit în decembrie 1975 după
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
activ al Academiei Europene de Filatelie; ● Membru al Asociației Internaționale a Jurnaliștilor Filateliști; ● Membru fondator al Asociației Filatelice franco-române; ● Membru al Consiliului Director al Federației Filatelice Române; ● Membru fondator și al Consiliului Director al Societății Române de Maximafilie „Dr. V. Neaga"; ● Membru de onoare al Federației Filatelice Române; Distins cu insigna de aur a Asociației Filatelice Române (1988) și a Federației Filatelice Poloneze (1997); ● Filatelist de Onoare al Societății Filatelice Cluj (2002). ● Membru al Ligii Scriitorilor din România; ● Membru al Uniunii
Andrei Potcoavă () [Corola-website/Science/305326_a_306655]
-
nu are [la] dispozițiune alți factori cu cari să calculeze decât astfel de oameni. Azi omul meu e de-un principiu, mâne bagi de samă că s-a schimbat. Azi roșu, mâne alb; azi alb, mâne negru; azi Rada, mâne Neaga - bancă cu toate astea pretinde să-l și respect, să și zic: Mare-i mă! Șiretu-i, mă! Grozavu-i mă! Uite mă! etc. Iata ce vor să zică partidele-n România - pardon! partidele personale - cine-ar putea presupune așa ceva despre onorab
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
politică, academică și culturală a rămas o constantă a cotidianului din Basarabia. Astfel, această provincie a dat României întregite o pleiadă de personalități culturale și științifice. Ar trebui invocate, aici, contribuțiile solistei de operă Maria Cebotari 10, a compozitorului Ștefan Neaga 11, a sculptorului Alexandru Plămădeală 12 sau a geologului Teodor Văscăuțeanu 13, dar și a arhitectului Valentin Mednec 14, a artistului de operă Maxim Karolik 15, a artistului plastic Moisei Gamburd 16, a regizorului de filme • Născut în 1838 în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din partea PNȚ în anii 1920-1922, 1927, 1928-1938 și a exercitat funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților. În 1931 a întemeiat, alături de Constantin Stere, Partidul Radical Țărănesc. Luca Știrbeț 47, Vasile Cafencu 48, Simeon Galețchi/Galițki 49, Ion Ignatiuc 50, Teodor Neaga 51, Emanuil Cateli/Catelly 52, Nicolae Secară 53, Pantelimon Sinadino 54, Grigorie Turcuman 55, Teodor Uncu56. De represiuni nu au scăpat nici foști activiști politici care la 1918 s-au opus unirii, dar totuși au rămas în Basarabia și au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
486. Naevii 477. Nagy, V. 328. Napiórkowski, Stanislaw Celestyn 51. Napoleon al III-lea 289, 293-296. Napoleon Bonaparte 96, 149, 153, 484, 510. Năstase, Dumitru 48, 112, 119. Năstase, Gheorghe 407. Năsturel, Petre Ș. 47, 51. Năsturel, v. și Udriște ~. Neaga, Ștefan 400. Neaga, Teodor 405. Neagoe, Elis 433. Nechutová, Jana 56. Nečkinoj, M. V. 482. Neculce, Ion 77, 79, 88, 89, 91. Negrei, Ion 119. Negri, Costache 285, 286, 288, 360. Negrițoiu, Mișu 428, 429. Negru, Nicolae 403. Negruți, Ecaterina 125
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nagy, V. 328. Napiórkowski, Stanislaw Celestyn 51. Napoleon al III-lea 289, 293-296. Napoleon Bonaparte 96, 149, 153, 484, 510. Năstase, Dumitru 48, 112, 119. Năstase, Gheorghe 407. Năsturel, Petre Ș. 47, 51. Năsturel, v. și Udriște ~. Neaga, Ștefan 400. Neaga, Teodor 405. Neagoe, Elis 433. Nechutová, Jana 56. Nečkinoj, M. V. 482. Neculce, Ion 77, 79, 88, 89, 91. Negrei, Ion 119. Negri, Costache 285, 286, 288, 360. Negrițoiu, Mișu 428, 429. Negru, Nicolae 403. Negruți, Ecaterina 125. Negruzzi, C. 130
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din casă constituie o con dui tă dezonorantă din partea partenerului. Economia, și așa precară, a multor cupluri nu supraviețuiește în atare condiții. Din acest motiv, soția cere ajutorul celordin jur pentru a-și salva zestrea sau a prezerva patrimoniul familiei. Neaga din Vlăiculești, județul Ialomița, își acuză soțul că nu o chivernisește și că nu-i aduce de cheltuială, ba mai mult, că în vremea răzmeriței a lăsat-o singură fărămâncare și fără protecția necesară. În această situație, s-a văzut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în fața insistențe lor și ar gu mente lor, din rușine, din teamă, dar, din nou acasă, viața lor se trans formă într-un cal var, astfel că după alte câteva luni, cer separarea. Într-o vară la țară: Stiria vs Neaga Eve ni men tul pe care ne pro punem să-l prezentăm mai jos va arăta cum se or ga ni zea ză un fla grant delict în Cazul unui adul ter în condițiile lipsei soțului de acasă. plecat de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rămână timp de un an de zile, după care p leacă, nu spune de ce, și se stabilește la Rădeni, sat probabil în apropierea Iașului. După ceva timp, pleacă și de aici într-un alt sat, Florești, unde se îndrăgostește de Neaga cu care hotărăște să se cunune. Pentru prima dată în drumul său, Bunea este chestionat cu privire la identitatea sa de către protopopul locului care refuză să-i dea răvaș de cununie. Pus în această situație, Bunea nu se poate abține să nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nou în păcat unul cu altul. În ceea ce privește fata, aceasta îi revine mamei, dar cu obligația tatălui de a contribui la creșterea și înzestrarea ei. Un alt caz, judecat de Mitropolie la 21 ianuarie 1787, este cel al lui Petco și Neaga, din Singureni, județul Vlașca. Ei au fugit împreună la Giurgiu, la opt zile de la nunta fraților lor, unde s-au cununat și unde au făcut și un copil. Scenariul pare identic cu cel mai sus prezentat. La un an de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un an de la căsătorie și în fața greutăților cotidiene, Petco se reînîoarce, își lasă soția și greșit la casa părinților lui, iar el revine la Giurgiu, știind că, de ar fi prins, nu ar scăpa nepedepsit. Autoritățile locale intervin imediat, iar Neaga este ridicată la închisoare pentru a fi trimisă în surghiun la mănăstire. Se consideră că din moment ce va fi închisă între zidurile mănăstirii, se va evita întâlnirea și astfel se va pune capăt unei legături păcătoase. Măsura se oprește însă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cazuri, dar ea apare alături de abandonul conjugal în trei cazuri și în alte trei cazuri este asociată cu traiul rău. Pravila acordă separarea atunci când se poate dovedi că bărbatul fură, jefuiește biserici și morminte sau este tâlhar de drumul mare. Neaga din satul Moldoveni cerea despărțirea de soțul ei, după patru ani de căsătorie. Gheorghe este un hoț notoriu înfierat în frunte, care și-a as cuns foarte bine năravul. La șapte luni după nuntă și-a reluat vechea activitate și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se prezintă pentru a doua oară în fața instanței ce rând separare de soțul ei, Nicolae logofătul, mitro po li tul hotărăște separarea acestora, dar ambii pierd dreptul de a se recăsători, întrucât pricina invocată de soț este considerată „fără temei“. Neaga și Anastasie Dascălu din Voiculești, județul Ia lo mi ța, privesc amândoi dreptul de a se recăsători după separare, dată fiind tinere țea lor, cu alte cuvinte, ei se află încă la „vârsta patimilor“, iar biserica încear că s-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Entretien avec Mihaela Miroiu, foundatrice des Études Genre en Roumanie", în Nouvelles Questions Féministes, vol. 23, nr. 2, Postcommunisme: Genre et États entransition, 2004b. Méda, Dominique, Le temps des femmes. Pour un nouveau partage des roles, Champs actuel, Paris, 2008. Neaga, Diana, E., Gen și cetățenie în România. Între formal și substanțial, normal și normativ, Editura Polirom, Iași, 2013. Okin, M. S., Justice, genre et famille, Flammarion, Paris, 2008. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Meda, Le temps des femmes. Pour un nouveau partage des roles, Champs actuel, Paris, 2008, p. 120. 32 Gaulejac Vincent, Nicole Aubert, Femmes au singulier ou la parentalité solitaire, Edition Klincksieck, Paris, 1990, p. 47. 33 Ibidem, pp. 50-55. 34 Neaga, Diana, E., Gen și cetățenie în România. Între formal și substanțial, normal și normativ, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 122 35 Adriana Teodorescu, "Muncă și maternitate, o relație controversată? Reprezentări și percepții asupra muncii ale mamelor sau ale celor care
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]