449 matches
-
-Ai o piele atât de catifelata!... -Te rog, astâmpără-te, zise Lăură. -Sunt cuminte, răspunse el. -Eu nu, replică ea. Nu vreau să te las. Doar să pun un pic mâna. -Lăură, o cauți cu lamânarea, glumi el pe seama neastâmpărului ei. -De ce? -Iar o s-o pățești! Se mai uita o clipă în ochii lui și-i spuse: -Închide ochii! Simți că ea se ridică ușor, așezându-se iarăși lângă el. Deschise ochii, dar acum îi închisese ea. Caută neastâmpărat
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
și pe care alerg Întotdeauna să le găsesc În poezie. Eram deprins, din alte vremuri, să le descopăr În poezia ta, atât cât am putut s-o cunosc. Nu e mai puțin adevărat că tu Însuți Îmi scrii: «acest alt neastâmpăr Îl simt Începutul unui poeta. Înțeleg din scrisoarea oarecum sibilinica - aproape un dens poem În proza - că anunți un nou poet și, așa stând lucrurile, spre el mi-am Îndreptat atenția, făcând efortul să mă desprind de reprezentările privitoare la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
morbul corupției intelectuale, ar duce la o recunoaștere justă a valorilor În devenire. Ca membru În juriul concursului „Lumea ca metaforă și culoare: Autori: copiii!” mi s-a relevat miracolul viu al minților sincere, exprimate În verbul care frige de neastîmpăr și căutare inedită. Le-am ascultat freamătul inimii alături de formidabile descărcări electrice ale creierului. Creșterea acestor autori promițători ar trebui privită cu grijă de autoritățile instalate la guvernarea calității actului de cultură”. De la prietenul comun nouă, Constantin Clisu, stabilit În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
distingând între educatio, învățătura primită în afara școlii coordonată de organizațiile și mijloacele care urmăreau formarea virtuții, a personalității oamenilor și disciplina, învățătura primită deliberat sub conducerea profesorilor. * În conștiința sa intelectuală se împreunează două lumi ale timpului aflate în continuu neastâmpăr contradictoriu, cea a filosofiei grecești și cea a monoteismului iudeo-creștin. Bibliografie De Libera, Alain, Gândirea Evului Mediu, Editura Amarcord, Timișoara, 2000 Gilson, Etienne, Tomismul: Introducere în filozofia sfântului Toma D' Aquino, Editura Humanitas, București, 2002 Le Goff, Jacques, Pentru un
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
o experiență vitală și i-a aflat zădărnicia caută acum doar liniștea (Am dorit cu nerăbdare tot ce am făcut și aș fi râs de mine dacă m-aș fi dat în lături de la ceva... vreau să se termine cu neastâmpărul.. învingătorii încearcă să uite și să răscumpere - II 12). Așa cum remarcă Egist, pacea poate fi mai greu de câștigat decât războiul : Haosul și pustiirea de acolo însă sunt clare, nimic mai încurcat decât echilibrul păcii (IV 7). Iubirea reală pentru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ei păr auriu, parcă ruginit... Dacă nu fusese vis, s-ar fi luat după ea. Totuși nu excludea ipoteza ca această zeiță cu coamă de foc să existe realmente. Și dacă exista cu adevărat, dacă nu era o invenție a neastâmpărului lui erotic, atunci o s-o găsească, Bugazul nu era Parisul. Și suspinând: Din păcate! Doamna Segal, gazda lui, stă în salon, în fața unei măsuțe, cosând la lumina unei lămpi cu abajur verde. "Fac și croitorie, spune ea. Din fericire, că
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nobil și tragic al orașului născut la încrucișarea rațiunii, lumină a spiritului, cu un fenomen climateric, ceața, li s-a înfățișat astfel în întreaga lui frenezie conținută. Sub brumele dimineții, se ghicea sufletul neîmpăcat al locurilor. Campusul era animat de neastâmpărul întoarcerii. Nimeni nu a luat seama la micul grup de studenți străini, frânți de emoție și oboseală. Atacând, fără să mai aștepte, problema frontal, Margareta se propti în fața unui uriaș blond, care trecea pe acolo, cu o chitară atârnându-i
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în special familia, banii, serviciul și sănătatea personală. Cei care suferă de această tulburare sînt de obicei firi sensibile, predispuse la nervozitate, iar perioadele de îngrijorare sînt îndelungate. În mod obișnuit, printre simptomele anxietății se numără tensiunea motorie (de exemplu, neastîmpăr, tremurături sau tensiune musculară) și supraexcitabilitatea (sentimentul de încordare sau de a sta ca pe ghimpi, iritabilitate sau dificultate de concentrare). Neliniștea și anxietatea de lungă durată pot genera o stare de oboseală permanentă, cefalee, tulburări epigastrice și insomnie. STUDIU
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
era o sarcină ușoară în condițiile în care aveau loc prefaceri serioase în planurile de învățământ, cu introducere de cursuri noi, cu dotări ale laboratoarelor, cu încadrări și promovări ale personalului didactic și nedidactic. Însă eram în puterea anilor și neastâmpăr al prefacerilor, cum spune cronicarul. Au urmat doi ani universitari (1990-1991 și 1991-1992) dificili din punctul de vedere al conducerii unei catedre. Aveam, însă, experiența căpătată pe vremea când lucrasem alături de profesorul Golovcenco și, mai apoi, de profesorul Sanduloviciu, șefii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
se refugiază în incongruență și absurd (cum li s-ar părea celor cu o sensibilitate vetustă, neintegrabilă în circuitul existenței spirituale "moderne"), senzația pe care o dau. de "homo ludens", este un semn că ei ard continuu, că încăpățînarea și neastîmpărul lor au un substrat constructiv, reflectat în actul creației. Ei sînt conștienți de inocența comună a multor gesturi generatoare de catastrofe. S-ar putea spune: valul '80 nu știe să iubească îngerii, nu știe să confunde poncifele cu valoarea. Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
treptat Într-un corp consistent, precis, ca o ghiulea legată de picior, pe care o târa cu el peste tot. Stătuse mulți ani la Konstanz. Cioplise flori de piatră, chipuri de femei, care, toate, semănau cu Maria lui. Dar un neastâmpăr bolnav Îl goni și de acolo. În fiecare zi Îi răsunau În urechi țipetele de groază ale victimelor mă celărite. și nopțile lui erau și ele pline de aceleași sunete Înfiorătoare, ascuțite ca niște vârfuri de lance, care-i sfâ
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
multe neajunsuri casei imperiale și vasalilor ei decât toate incursiunile și luptele rudelor lui războinice. Simeon simțea pentru el o mare simpatie. Aproape că-i părea rău că părăsise curtea din Konstanz, unde se simțise adă postit și ocrotit. Dar neastâmpărul lui, populat de himere sângeroase, Îl Împinsese să plece mai departe, tot mai departe, cu nădejdea că undeva, vreodată, Își va găsi pacea și liniștea... Auzi deodată zgomote, tropote, hămăit de câini. Dădu să se ascundă În umbra pădurii, dar
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ocoluri”, dar și „reveniri” ideatice care reușesc, după un timp, să producă acele motive, teme obsesive în jurul cărora se poate structura o operă. Cultul „răbdării”, în existență, dar și în operă, acel calm temperamental, organic ce trebuie să se opună „neastâmpărului” actual, fuga după originalitate cu orice preț, excesivul cult al „noului” ce se face printr-o extravaganță tehnică, tot mai absurdă, tot mai panicată - izvorâtă din „metodele și spiritul” suprarealismului, el însuși aflat într-un manierism fără orizonturi! -, „panică” creatoare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
i-am raspuns, și e într-adevăr păcat. Ideea e tentantă. Mai gândește-te totuși. Cred că n-ar fi în afara preocupărilor tale. Isus, un itinerar... N-aș îndrăzni niciodată." Atâta doar că-mi ardeau deja călcâiele; fie ca acest neastâmpăr să-mi servească de circumstanță atenuantă, dacă nu chiar de alibi. El nu mă va scăpa de rigorile legii, dar aș minți dacă n-aș mărturisi că am avut nerușinarea să-mi încep călătoria în chiar acea zi a anului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
neobosit pitecantropul, a escalada Everestul sau vârful Mont Blanc doar pentru a vedea cum e, pentru a spune apoi că am făcut-o... maniile și vertijul a ceea ce Spengler numea civilizația faustiniană, născută în vremea Renașterii. Aceasta tocmai a completat neastâmpărul nostru cu pofta mai nouă pentru cuceriri spațiale. Spaționautul, alpinistul, exploratorul oceanelor și arheologul cu mistria lui sunt copiii lui Faust. Toți aceștia sunt veri drepți, chiar dacă se frecventează puțin unii pe alții; ei fac parte din aceeași familie de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
exploratorul oceanelor și arheologul cu mistria lui sunt copiii lui Faust. Toți aceștia sunt veri drepți, chiar dacă se frecventează puțin unii pe alții; ei fac parte din aceeași familie de cuceritori ai lumilor "de dincolo", de nesătui de profesie. Acestui neastâmpăr îi datorăm ceea ce suntem: măsurători-verificatori ai planetei. Insuportabili dar utili. 7. The Baptism Site Ioan le-a răspuns, zicând: Eu nu botez decât cu apă. [...] Acestea se petreceau în Betabara, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan. (Ioan, I, 26-28) Pe valea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
deveneau profeți, poeți și sibile: și că Marcu din Siracusa versifica foarte bine când judecata îi era rătăcită, pe când, același, odată vindecat, era incapabil. ... Taine zice în Istoria literaturei engleze: Acești oameni (geniile) zac răniți de măreția facultăților și de neastâmpărul dorințelor lor. Unii stânși în stupoare și beție, alții usați de plăceri sau de muncă; aceștia precipitați în nebunie sau sinucidere; ceilalți svârliți în neputință sau culcați de boală. Cei mai voinici își duc rănile crunte până la bătrânețe; cei mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și conferențiar la Cluj (la numai 27 de ani). Ulterior, purtat de avântul care îi era firesc, ajunge medic militar în Dobrogea, unde se distinge prin studiile epidemiologice despre trahom, după care, după obstrucții și opoziții, și ele determinate de neastâmpărul său caracterial, ocupă prin concurs catedra a II-a de oftalmologie de la Iași de care își va lega definitiv numele. A avut timp, în anii de profesorat, să facă și un stagiu de mizerabilă detenție politică, rămânând și acolo, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Dar mi se va ierta, căci am fost însumi martor la aceste evenimente unice în istoria noastră contimporană; am împărtășit însumi emoțiunile ce au zguduit inima multîncercatului nostru popor, am trecut însumi rând pe rând, prin toate crizele lui de neastâmpăr, de îndoieli, de speranțe, de bucurii, la o vrâstă când aceste mișcări sufletești nu se uită, și poate de aceea voi fi ieșit din limitele strictei obiectivități! Și apoi am rămas acum între acei puțini care au văzut ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
permit a le pune din nou sub ochii cetitorilor: La vânat 69 Aruncai pușca pe umăr, pușca mea cea cu noroc, Luai torba cu merinde, geanta cea plină cu foc Și-ntovărășit de câne, vechi amic de vânătoare Ce zburda de neastâmpăr, apucai peste ogoare. O! Să fi văzut ce falnic păream astfel pregătit! Cu-a mea armă, dragă soră, mă credeam nebiruit; Inima-mi era fierbinte, pășeam larg ca un viteaz; Vai de bietele dihănii din fânațe, de pe iaz!... Pe sălbateca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
până pe la doi ani și care era prevăzut cu două obloane ușor vălurite ce puteau fi închise atunci când copilul dormea. Lateral erau două geamuri mici prin care puteai vizualiza mișcările acestuia. Doar că ochișorii mei de copil aveau un oarece neastâmpăr și adesea îmi pierdeam răbdarea urmărindu-l pe Adi cum doarme, cum respiră, cum mă privește. Lăsam landoul preț de câteva minute și ieșeam la stradă unde mă întâlneam cu colegii de joacă. Niciodată nu am stat prea mult și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
atenție, distributivitate, selecție, asociere etc. Pe toată durata audiției, frate-meu aproape că nu se mișca, era un „cocoloș” de implicare, atenție și extrem de responsabil la cerințele tatii. Eu însă nu prea aveam răbdare și tata îmi cunoștea foarte bine neastâmpărul prin suita de elemente non-verbale cu care se obișnuise, dar pe care încerca să mi le direcționeze în mod constructiv și în beneficiul meu educațional. Îmi frecam episodic mânuțele, treceam apoi la picioare, cap, îmi mușcam buzele, mi-era sete
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Herodot - soartă nevisată vreodată de tragicul poet al spleenului și exemplu tipic al barbariei noastre prezumțioase. Parnasienii editați de Lemerre ornau câteva rafturi din libră ria Alcalay, unde priveam, Într-o zi din această epocă a lavalierei, cu interesul și neastâmpărul nervos al clientului fără parale, când se apropie de mine, cu pași de pândă, bătrânul Alcalay, fost anticar și apoi mare librar și editor În țara românească, dar analfabet până În pragul abecedarului, adică necunoscă tor nici măcar al literelor. Scoate o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu scris filigranat mai păstra pentru noi ceva-ceva din savoarea și interesul permanent al scrisorilor lăsate de oamenii veacului al XVII-lea și al XVIII-lea (Saint-Évremond, Voltaire, Vauvenargues, Di derot), admirabila artă epistolară pier dută În zilele noastre din neastâmpărul și automatismul funcțiilor noastre pe toate planurile vieții - triumf al omului despuiat de orice personalitate. Cea dintâi manifestare a lui Emanoil Bucuța În public, În ciclul conferințelor Ideii Europene din toamna lui 1922, când a vorbit despre Papini, necunoscut pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
înfometare ori al supraviețuirii. Mama a supraviețuit. și a devenit pe veci complicele cartofului. Când îl mănâncă, nici un alt om de pe lume nu privește ca ea și nu respiră ca ea: oricât ai căuta printre cuvinte - de la saturație și până la neastâmpărul hulpav al limbii -, tot nu vei găsi cuvântul care să-i descrie respirația în acele clipe. De parcă și azi, după cincizeci de ani, încă ar fi nevoită s-o mai apuce pe lângă viață pe drumul spre moarte - sau invers. Se
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]