17,223 matches
-
mai 2019, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale. În final, se solicită Curții Constituționale să înlăture „dispozițiile neconstituționale din întreaga reglementare succesivă a acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor“. ... 11. Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) referitoare la sintagma „de până
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]
-
17 mai 2022 a fost pronunțată la un moment ulterior sesizării instanței constituționale în prezenta cauză. Prin urmare, devin aplicabile dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, și, astfel, Curtea va respinge ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 20. Curtea subliniază că, în temeiul Deciziei nr.
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]
-
art. 1,art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, sunt neconstituționale „în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competență să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
ridicată de Societatea Starh - Arhitectură, Construcții, Design - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unor plângeri formulate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 101/2016. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât impunerea unei cauțiuni numai pentru operatorii economici, iar nu și pentru autoritatea contractantă, și în cuantumul prevăzut de lege conduce la imposibilitatea soluționării fondului cauzei, ceea ce este contrar art. 16, art. 21 și art. 52 din Constituție. Astfel
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe-Radu Săsăran cu ocazia soluționării unei cereri de revizuire formulate în contradictoriu cu Curtea de Conturi a României. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia consideră că reglementarea criticată din Legea nr. 94/1992 este neconstituțională, întrucât se instituie un tratament discriminatoriu între auditorii publici externi aflați într-o situație identică din punctul de vedere al vechimii la Curtea de Conturi [minimum 4 ani, conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992], tratament generat de
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
martie 2019, Curtea a constatat că sintagmele „aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români“ și „ori altor asemenea interese ale țării“ cuprinse în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României sunt neconstituționale, deoarece aduc atingere art. 1 alin. (5), art. 26 și 53 din Constituție. ... 22. De asemenea, în Decizia nr. 91 din 28 februarie 2018, paragraful 81, Curtea a reținut că săvârșirea unor infracțiuni determinate, precum cele de corupție, nu va
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
magistrați, ci lasă la latitudinea CSM să stabilească numărul de procurori necesar (un număr de până la 59 de astfel de procurori), ceea ce echivalează cu lipsa de previzibilitate a legii. ... 14. Se arată că art. 10 din lege este neconstituțional pentru că nu se înțelege dacă procurorul general poate propune modificarea numărului maxim de procurori sau a numărului de procurori selectați de CSM. Art. 6 este neconstituțional pentru că nu rezultă numărul de reînnoiri posibile și nici nu se menționează
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de previzibilitate a legii. ... 14. Se arată că art. 10 din lege este neconstituțional pentru că nu se înțelege dacă procurorul general poate propune modificarea numărului maxim de procurori sau a numărului de procurori selectați de CSM. Art. 6 este neconstituțional pentru că nu rezultă numărul de reînnoiri posibile și nici nu se menționează dacă procurorii în funcție care doresc reînnoirea mandatului lor au prioritate în cadrul procedurii de selecție. Art. 12 este neconstituțional pentru că în dosarele preluate de la
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
procurori selectați de CSM. Art. 6 este neconstituțional pentru că nu rezultă numărul de reînnoiri posibile și nici nu se menționează dacă procurorii în funcție care doresc reînnoirea mandatului lor au prioritate în cadrul procedurii de selecție. Art. 12 este neconstituțional pentru că în dosarele preluate de la Secție, până la numirea procurorilor desemnați, urmărirea penală se efectuează și de procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de procurorii care ar trebui să controleze activitatea procurorilor anume desemnați. O asemenea practică trebuie evitată, invocându-se în acest sens Avizul interimar privind proiectul legii Parchetului din Muntenegru, paragrafele 34 și 108. Se mai arată că art. 4 este neconstituțional, întrucât pot dobândi calitatea de procuror desemnat în cadrul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și procurori care nu funcționează în cadrul acestui parchet. ... 16. Regulile de desemnare și revocare cuprinse în art. 4, 5
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
criminalitate gravă“. ... 40. În ceea ce privește susținerea că legea încalcă principiul separării carierelor, deoarece judecătorii, care sunt majoritari în CSM, ajung să selecteze procurorii care să poată ancheta magistrații, se arată faptul că o astfel de soluție nu este neconstituțională, dimpotrivă, CSM, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituție. Din acest punct de vedere, activitatea procurorilor desemnați să efectueze urmărirea penală în cauze cu magistrați se situează în zona de interferență a
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
pare să prevadă și ipoteza în care fapta este prevăzută de legea penală națională, dar aceasta din urmă nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile art. 16 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, nefiind în acord cu prevederile art. 148 din Constituție, în măsura în care se interpretează că nu prevăd și ipoteza normei penale naționale care nu este în acord cu dispozițiile dreptului Uniunii Europene, întrucât, într-o interpretare contrară supremației dreptului
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
efectiv de o soluție de achitare întemeiată pe prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, cu această motivare. ... 5. Se conchide că prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care nu includ ipoteza în care legea penală, deși există formal, este neconformă cu dreptul Uniunii Europene. Se precizează că există ipoteze în care neconformitatea cu dreptul Uniunii Europene vizează un element de tipicitate din conținutul constitutiv
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
penal substanțial. ... 7. În subsidiar, se arată că, dacă dispozițiile legale criticate ar fi fost cele din Codul penal, excepția ar fi fost neîntemeiată, întrucât nimic nu împiedică instanța de judecată să înlăture de la aplicare o normă care este neconstituțională, neconvențională sau este contrară dreptului Uniunii Europene, întrucât acestea se aplică cu prioritate. Însă, în această ultimă ipoteză, instanța va constata nu o chestiune de procedură, ci o chestiune de fond, respectiv că fapta nu întrunește elementele de tipicitate ale
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că nu constituie o cauză de împiedicare a punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale neconformitatea normei penale naționale cu dreptul Uniunii Europene, astfel cum acesta este interpretat de către Curtea
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, soluție legislativă cu caracter temporar. ... 6. Se mai arată că proiectul de lege criticat instituie tot o soluție legislativă cu caracter temporar, tranzitoriu, asemenea dispozițiilor declarate neconstituționale, acestea urmând să fie aplicate până la organizarea instanțelor de tutelă. Or, instituirea tot a unor dispoziții cu caracter tranzitoriu, fără dublarea acestora de demersuri legislative, administrative și logistice referitoare la organizarea instanței de tutelă, nu poate avea semnificația conformării
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
la alin. (1) (...)“ - (respectiv organizarea, funcționarea și atribuțiile instanței de tutelă și de familie, prin legea privind organizarea judiciară s.n.), adoptarea legii criticate, în lipsa înființării instanței de tutelă, echivalează cu preluarea unei soluții legislative constatate în precedent ca fiind neconstituțională (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragraful 25). Prin urmare, această conduită a legiuitorului constituie de
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și constată că Legea pentru modificarea și completarea art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil este neconstituțională. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 26 ianuarie 2022. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate Sorinel-Iliuță Constantin, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată, și depune la dosar un punct de vedere al Avocatului Poporului, potrivit căruia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 este neconstituțională. ... 7. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 545 din 2 iulie 2020 și nr. 8 din 14 ianuarie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
2 iulie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.409/89/2018/a1 și nr. 2.472/89/2018/a1, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, admițând recursurile declarate împotriva sentințelor civile ale Tribunalului Vaslui prin care s-au respins, ca inadmisibile, excepțiile de neconstituționale invocate, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. ... 16. În Dosarul Curții Constituționale nr. 2.257D/2019, prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
a substituit Parlamentului, legiferând în locul acestuia într-un domeniu supus în mod exclusiv atribuțiilor senatorilor și deputaților. Totodată, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă este neconstituțională. ... 22. Se mai susține că este încălcat și art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul previzibilității și accesibilității legii, deoarece pensionarul nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carmen Ionescu într-o cauză având ca obiect „plângere soluții de neurmărire/netrimitere în judecată“. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât permit prim-procurorilor, procurorilor generali sau procurorului-șef de secție de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să respingă nemotivat plângerile împotriva actelor procurorului făcute în baza art. 339 din Codul de procedură penală. Astfel
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
153/2017 încalcă principiul securității raporturilor juridice, întrucât reprezintă un set de norme care mențin pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 o situație faptico-juridică - cuantumurile soldelor de funcție, de grad profesional ale reclamanților cadre militare - constituită prin aplicarea unei norme neconstituționale, respectiv art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale
DECIZIA nr. 892 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253198]
-
egalității. Astfel, prin menținerea în plată a nivelului de salarizare similar celui anterior intrării în vigoare a noii legi de salarizare nu se creează vreo insecuritate cu privire la drepturile salariale ale personalului bugetar. De asemenea, prevederile criticate ca fiind neconstituționale nu încalcă principiul egalității, întrucât nu se aplică un tratament diferit unor persoane aflate în situații similare, ci excepțiile sunt prevăzute pentru anumite categorii de personal bugetar, luând în considerare situațiile diferite și speciale în care se regăsesc aceste categorii
DECIZIA nr. 892 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253198]
-
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea reține că autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale deoarece permit ca, în cazul săvârșirii unei infracțiuni „împotriva protecției muncii“, urmărirea penală să fie efectuată de organele de cercetare penală, iar procurorul doar să supravegheze această activitate. ... 14. Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]