1,749 matches
-
fi trecut de la păgânism la creștinism (potrivit inventarului, trăsăturilor antropologice și a ritualului practicat). Caracteristicile inventarului au datat necropola amintită în secolele X-XI. În privința mormintelor de incinerație, lipsa spațiului amenajat rugului a provocat unele controverse în privința contemporaneității acestora cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi investigații arheologice asupra vieții spirituale, s-au identificat tot pe teritoriul basarabean, la Hansca-Kutuzov
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui grup minoritar alogen, dar păstrat în cadrul aceleiași necropole, probabil datorită relațiilor pașnice cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui grup minoritar alogen, dar păstrat în cadrul aceleiași necropole, probabil datorită relațiilor pașnice cu restul membrilor comunității. Cel de-al doilea sit funerar, descoperit la Hansca-Limbari, conținea 108 morminte de înhumație, majoritatea (99) orientate V-E, cu scheletele întinse pe spate, iar poziția mâinilor fiind variabilă (pe lângă corp, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Defuncții erau orientați V-E și întinși pe spate, cu brațele pe lângă corp ori pe piept. Cu excepția M4, care conținea câțiva butoni din bronz, provenind de la veșminte, restul erau lipsite de inventar. Puținele fragmente ceramice, din umplutura mormintelor, au datat necropola în secolele XI-XII. Unele aspecte, considerate creștine (orientarea, poziția scheletelor, lipsa inventarului din majoritatea mormintelor), indică înmormântarea unor autohtoni și nicidecum a unor nomazi (pecenegi), conform opiniei autorilor. Potrivit acestor date, există indicii că, treptat, de la o etapă la alta
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grupuri străine să se fi stabilit mai târziu în acest spațiu (secolul XIII) și să fi ales ca loc de înmormântare același cimitir, cum anterior au procedat localnicii, dar preferând să se deosebească de aceștia. De asemenea, s-au identificat necropole care aparțin exclusiv comunităților slave răsăritene, precum cele de la Alcedar - Rezina și Rudi - Dondușani, aflate între Răut și Nistru, dar și cimitire cu caracter autohton, de la Kalfa și Lukașevka (Basarabia), datate în secolele IX-X. Insistența detalierii elementelor de rit și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de morminte izolate, când factorii naturali și cei umani au condus la distrugerea, uneori parțială, a vestigiilor în cauză. Din totalul descoperirilor funerare de pe teritoriul Moldovei, peste jumătate s-au găsit în Bazinul Bârladului, dintre care una certifică existența unei necropole, cu specific Dridu, restul fiind prezențe izolate. Prin cercetările sistematice, întreprinse la Bârlad-Prodana, s-au desprins câteva informații utile legate de practicile funerare ale populației autohtone. Defuncții din cimitirul menționat erau orientați V-E (cu ușoare deviații) și la adâncimi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
variate (între 0,60-0,90 m), în gropi rectangulare. Ritul practicat era înhumația, iar ritualul a respectat aceleași rigori, morții de la Prodana fiind așezați pe spate, cu brațele pe lângă corp, pe piept ori pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Necropola era mai întinsă, dar, din diverse cauze, celelalte mormintelor nu s-au mai păstrat. Ca dispunere, aceasta se afla în preajma unei așezări Dridu. Pentru defuncții de la Prodana (bărbați, femei și copii), moartea nu a fost cauzată violent, cum s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și a unei găleți din lemn (pl. LXXI-LXXVI). Diversitatea și analogiile acestui material funerar denotă încadrarea cronologică a necropolei și mormintelor izolate (creștine și păgâne) în secolele X-XI. Singura excepție rămâne Banca, unde cele două morminte (adult și copil) au o datare prelungită, ușor târzie, în intervalul X-XIII, asemănându-se din acest punct de vedere cu cimitirul de la Hansca-Limbari
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte, caracteristice nomazilor, fiind găsite în așezări și necropole autohtone), cum este cazul zăbalei fără curbă de la Simila-Zorleni sau a pintenului de la Dodești - Vaslui. Penetrarea ținuturilor nord-dunărene de către pecenegi (în prima jumătate a secolului al XI-lea) a impus grăbirea și definitivarea elementelor evolutive ale culturii Dridu. Ca argument
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Zeletin, Stavnic) s-a materializat în stabilirea și practicarea ocupațiilor de bază, permise de un habitat, ferit de pericole multiple. Hidronimele din Bazinul Bârladului reflectă comuniunea om-natură: văile Coroiești, Tutova, Simila, Crasna, Rebricea, Bogdana, Vaslui, Similișoara ș.a. Inventarul așezărilor și necropolelor, descoperite în acest areal, este destul de bogat, variat și semnificativ din punct de vedere arheologic și istoric. Datele furnizate de obiectele descoperite, asociate cu alte informații, privind modul de construcție a locuințelor, practicile funerare, au condus la conturarea unor aspecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la est de Carpați, și Dridu, pentru spațiul dintre Carpați și Dunăre. Din totalul descoperirilor, din secolele VI-XI, de pe teritoriul Moldovei (1020), estimat la jumătatea anilor 1990, 367 aparțin Bazinului Bârladului, dintre care 110 (98 așezări, 2 morminte izolate/necropole, 10 descoperiri izolate) sunt datate în secolele VI-VII, 99 (92 așezări, 2 morminte izolate/necropole, 5 descoperiri izolate), în intervalul veacurilor VIII-IX, și 158 (135 așezări, 11 morminte izolate/necropole, 12 descoperiri izolate) în perioada secolelor X-XI. Din cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele VI-XI, de pe teritoriul Moldovei (1020), estimat la jumătatea anilor 1990, 367 aparțin Bazinului Bârladului, dintre care 110 (98 așezări, 2 morminte izolate/necropole, 10 descoperiri izolate) sunt datate în secolele VI-VII, 99 (92 așezări, 2 morminte izolate/necropole, 5 descoperiri izolate), în intervalul veacurilor VIII-IX, și 158 (135 așezări, 11 morminte izolate/necropole, 12 descoperiri izolate) în perioada secolelor X-XI. Din cele 367 de vestigii ale bazinului, 110 sunt specifice culturii Costișa-Botoșana-Hansca și 257 sunt caracteristice culturii Dridu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladului, dintre care 110 (98 așezări, 2 morminte izolate/necropole, 10 descoperiri izolate) sunt datate în secolele VI-VII, 99 (92 așezări, 2 morminte izolate/necropole, 5 descoperiri izolate), în intervalul veacurilor VIII-IX, și 158 (135 așezări, 11 morminte izolate/necropole, 12 descoperiri izolate) în perioada secolelor X-XI. Din cele 367 de vestigii ale bazinului, 110 sunt specifice culturii Costișa-Botoșana-Hansca și 257 sunt caracteristice culturii Dridu. În ansamblu, vestigiile arheologice ale bazinului bârlădean acoperă o parte semnificativă din teritoriul Moldovei, prin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și având în vedere asemănările și deosebirile cu spațiul Moldovei, Munteniei, Transilvaniei și Dobrogei. Dintr-un repertoriu recent (1997) reiese că cercetarea arheologică, desfășurată în Moldova, a identificat un număr de 776 de puncte, reprezentând circa 1.020 de așezări, necropole, tezaure monetare și alte diverse descoperiri izolate, de pe teritoriul a 516 localități. Conform punctelor identificate prin cercetările de suprafață, partea ce revine bazinului bârlădean este semnificativă, fiind de aproximativ jumătate din total și rezumându-se la 367 de puncte, găsite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Spre deosebire de perioadele anterioare, specifice geto-dacilor și culturii Sântana de Mureș, numărul descoperirilor funerare este foarte mic, nu doar pentru Bazinul Bârladului ci pentru întreg teritoriul Moldovei. Cele mai concludente rezultate revin secolelor X-XI, când s-au descoperit 11 morminte izolate/necropole, față de doar patru, din secolele V/VI-IX. Din statistica de mai sus rezultă că din cele 36 descoperiri funerare din spațiul Moldovei, 15 aparțin bazinului. În altă ordine de idei, circa jumătate din vestigii sunt din bazin, iar cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
etapele anterioare. Cele 11 vestigii au permis arheologilor să observe mai multe amănunte legate de ritul și ritualul funerar. În primul rând se produce o schimbare în privința ritului, întrucât din secolul X se generalizează înhumația. Acest aspect se desprinde din necropola de la Bârlad-Prodana, unde mormintele sunt doar de înhumație. Cei șapte defuncți erau orientați V-E (cu ușoare deviații), așezați pe spate, cu brațele pe lângă corp, pe piept ori pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Moartea acestora nu a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Moartea acestora nu a fost cauzată violent, cum s-a observat la unele schelete de la Arsura și Hansca-Căprăria. În lipsa obiectelor de inventar, dar pe baza stratigrafiei și a ritului și ritualului de înmormântare, necropola de la Bârlad-Prodana a fost atribuită unei comunități autohtone, de origine veche românească, din secolele X-XI. Exceptând acest cimitir, mormântul dublu de la Dumeștii Vechi(Vaslui) avea scheletele orientate NV-SE, iar în inventar s-a găsit un cosor din fier, pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rudele, încă necreștine, care îi îngropau. Dacă ritul folosit era același, în cazul ritualului funerar practicile utilizate erau diferite, chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând mormintele duble, de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul Țuguieta, restul mormintelor izolate și al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele nu dispuneau de ofrande animale ori vase depuse ritual, în timp ce mormintele turanice au aceste caracteristici (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Matca, Drăgănești și Umbrărești). Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Grivița, Matca, Drăgănești și Umbrărești). Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu avem morminte cenotaf, însă pentru ambele zone s-a observat gruparea anumitor morminte, probabil după unele criterii familiale sau social-economice, fapt ce denotă, pe lângă forma compactă a necropolei, și prezența unei anumite stratificări sociale: Vinețești-Cordeni (jud. Vaslui), Hansca-Căprăria și Hansca-Limbari (Basarabia). Forma gropilor: uneori, când mormintele au fost descoperite întâmplător nu a fost surprinsă forma gropii, însă în cazul săpăturilor sistematice s-a precizat, fiind de obicei rectangulară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dovedesc acest mod de înmormântare. La Matca, un prag de pământ a servit ca postament pentru craniul de cal, așezat ca ofrandă. Inventarul funerar: surprinde printr-un material divers, însă destul de redus cantitativ, specific atât autohtonilor, cât și alogenilor. Din necropola creștinilor de la Bârlad-Prodana și din mormântul dublu creștin de la Dumeștii Vechi s-a recuperat câte un singur obiect și anume un cosor din fier, cu dinte. Comparativ cu necropolele din Basarabia, de la Brănești (37 din 95 de morminte aveau inventar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
însă destul de redus cantitativ, specific atât autohtonilor, cât și alogenilor. Din necropola creștinilor de la Bârlad-Prodana și din mormântul dublu creștin de la Dumeștii Vechi s-a recuperat câte un singur obiect și anume un cosor din fier, cu dinte. Comparativ cu necropolele din Basarabia, de la Brănești (37 din 95 de morminte aveau inventar), Hansca-Limbari (24 din 96 cu piese de inventar) și Hansca-Căprăria (22 din 75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
habitat) sau externi (pătrunderea triburilor turanice). Cercetările arheologice, îndeosebi din a doua jumătate a secolului trecut, au dovedit intensitatea locuirii umane în majoritatea formelor de relief ale spațiului est-carpatic românesc, prin descoperirea unui număr apreciabil de complexe închise (așezări și necropole). Pe baza siturilor și a inventarelor acestora, s-a realizat reconstituirea structurii satului autohton din perioada marilor migrații. Anterior acestei perioade, în Antichitate, după retragerea aureliană și în contextul unei crize economice și politice a Imperiului Roman, în regiunile de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
îndeosebi în a doua parte a acestuia, cercetarea arheologică a identificat în Bazinul Bârladului, pentru perioada secolelor V/VI-XI, un număr de 367 vestigii, din 170 de localități, dintre care 325 așezări (26 fiind cercetate sistematic), 15 morminte izolate/necropole, 11 puncte cu descoperiri numismatice și 16 descoperiri izolate. Din totalul lor 110 (88 localități), sunt cuprinse în intervalul secolelor V/VI-VII, 99 (75 localități), datate între secolele VIII-IX, iar cele mai numeroase, 157 (121 localități), sunt încadrate cronologic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Din totalul lor 110 (88 localități), sunt cuprinse în intervalul secolelor V/VI-VII, 99 (75 localități), datate între secolele VIII-IX, iar cele mai numeroase, 157 (121 localități), sunt încadrate cronologic secolelor X-XI. Corpusul este structurat pe așezări, morminte izolate/necropole, monede izolate-tezaure și descoperiri izolate, toate vestigiile fiind descrise în ordinea alfabetică a localităților. I. Repertoriul așezărilor din secolele V/VI-XI 1. Albești (comuna Albești), județul Vaslui a) Cantonul Silvic: pe stânga Pârâului Idrici, în jurul Cantonului Silvic aflat în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
linii drepte sau vălurite, caracteristice secolelor VII-VIII și X-XI. Cercetare L. Ursachi, M. Rotaru, C. Onel, 2002-2009. Materialul se află la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Ursachi L, Rotaru, Onel 2010, p. 2, pl. 2/15-17. II. Repertoriul mormintelor izolate/necropole din secolele V/VI-XI 136. Bârlad, județul Vaslui a) Dealul Țuguieta: în 2003, cu prilejul terasării unei movile, din zona vestică a orașului, pe Dealul Țuguieta, s-a descoperit la 0,80m adâncime un mormânt dublu tumular. Cele două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]