2,163 matches
-
alfa (secretat de macrofage) sau beta (limfotoxina secretată de limfocite) cu efect citostatic și citotoxic; este un important factor de catabolism proteic intens (numit din acest motiv și cașectină) care activează în cursul proceselor neoplazice sau inflamațiilor cronice. Factorul de necroză tumorală în asociere cu interleukina-1 inițiază răspunsul inflamator sistemic (faza acută) caracterizat clinic prin febră (sinteza de PGE2 la nivelul centrului de termoreglare), iar paraclinic prin leucocitoză, hiposideremie, hipoalbuminemie și sinteza de proteine de fază acută (proteina C reactivă, proteina
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
febră (sinteza de PGE2 la nivelul centrului de termoreglare), iar paraclinic prin leucocitoză, hiposideremie, hipoalbuminemie și sinteza de proteine de fază acută (proteina C reactivă, proteina serică amiloid A etc.). De asemenea, împreună cu interleukinele 1, 6 și 8, factorul de necroză tumorală declanșează modificările sistemice din cursul șocului endotoxinic (hiposau hipertermie, coagulopatie, hipoperfuzie viscerală, acidoză lactică, depresie miocardică, creșterea permeabilității capilare). Tehnicile moderne de terapie urmăresc stoparea factorilor care determină producerea de citokine, blocarea acestora sau a receptorilor celulelor efectoare. Sistemul
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
trebuie uitate tușeul rectal și examenul coloanei vertebrale. Testele biologice sanguine arată frecvent o creștere a numărului leucocitelor și o migrare spre stânga a formulei leucocitare sau o limfopenie relativă; în septicemie, pneumonia cu pneumococ, abcesele hepatice, colangite, pancreatite supurate, necroza intestinală sau în flegmonul retroperitoneal poate să apară o reacție de tip leucemoid. Infecțiile virale, perforațiile tifoide ale intestinului și tuberculoza se pot însoți de leucopenie. Leucocitoza însoțește o infecție bacteriană acută. Cu cât e mai severă o infecție, cu
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
răspunde la chemoterapie, dar abcesul pulpar trebuie incizat și drenat. Chirurgul trebuie să cunoască și să prevină complicațiile toxice ale antibioticelor și să fie pregătit să le trateze. Efectele toxice merg de la rash cutanat minor, febră medicamentoasă, tulburări gastrointestinale, până la necroză tubulară renală, afectarea auzului, discrazii sanguine ireversibile sau șoc anafilactic. Se adaugă tulburări ale florei normale la cei care primesc terapii prelungite; în cele mai multe cazuri aceasta nu 118 are urmări neplăcute, dar poate permite creșterea rapidă a bacteriilor virulente și
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
sau microperfuzie, utilizând doze crescute de antibiotic. Alte căi de administrare sunt: orală, atunci când se urmărește distrugerea germenilor intestinali, prin utilizarea de preparate care au absorbție redusă sau nu se absorb din intestin (neomicină, colimicină, eritromicină bază); irigații locale în necrozele întinse ale țesutului celular subcutanat; aplicații locale (unguente etc.) în piodermite, escare; instilații intraperitoneale, intrapleurale, intraarticulare, intratecale; instilații în cavitatea abceselor. Administrarea antibioticelor pe cale orală nu pune probleme serioase, în afara unor condiții minime ce trebuie respectate și care țin de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cefalosporine; în funcție de amploarea actului chirurgical, septicitate și terenul bolnavului, profilaxia va fi continuată 5-7 zile, pentru a evita efectul toxic cumulativ și apariția rezistenței microbiene. Antibioterapia intraperitoneală este indicată în: apendicita perforată sau gangrenoasă, ulcerul peptic perforat, ocluzia intestinală cu necroză de ansă, perforația traumatică a tractului digestiv la orice nivel sub diafragm, abcesele intraabdominale. Pentru a fi eficient, antibioticul trebuie să controleze adecvat multiplicarea bacteriilor enterice ce pot fi întâlnite în cavitatea peritoneală. Cele mai folosite în acest scop sunt
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
apical al celulelor mucoasei, permițând retrodifuziunea acidului din conținutul gastric. Mecanismele inflamatorii sunt responsabile de apariția unui infiltrat celular format din neutrofile, limfocite T si B, plasmocite, ce duce la creșterea nivelului local de IL-1, IL-6, IL-8 și factor de necroză tumorală alfa (TNF). Toate acestea pot induce o serie de modificări la nivelul epiteliului mucoasei gastrice. Cancerul gastric cu stromă limfoidă este o formă anatomo-clinică rară de cancer a stomacului, caracterizată de similitudini cu cancerul de naso faringe, un prognostic
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
vindecarea spontană. Dezunirile anastomotice mari sau cu colecții ple necesită drenajul deschis cu decorticare. Drenajul percutan reprezintă numai o abordare preliminară în selectarea pacienților. Contaminarea mediastinului și spațiului pleural netratată corect este fatală. Esofagoscopia este recomandată pentru evaluarea viabilității stomacului. Necroza stomacului necesită reexplorare, decorticare, desfacerea anastomozei, debridarea stomacului, repunerea porțiunii viabile din acesta în abdomen, închiderea hiatusului, esofagostomie cervicală. Nu se va tenta refacerea anastomozei. Complicații tardive Se supraveghează la bolnavii controlați simptomele de reflux, regurgitații, dumping, evacuare gastr Regurgitarea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
determina sediul și cauza infecției prin CT cu contrast intravenos și intraluminal. Se discută din nou asupra alegerii între drenajul ghidat radiologic și cel chirurgical. Drenajul incomplet, cu deteriorarea stării pac impune un drenaj adecvat. Dacă CT nu arată o necroză importantă se poate începe prin drenaj radi generale, putând fi urmat de debridarea chirurgicală. De obicei infecția este localizată în patul gastric sau înalt subfrenic stâng, iar aceste spații sunt ocupate de anse intestinale în vecinătatea peretelui abdominal. Drenajul este
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
aderențele anselor j permite accesul la coada sau bontul pancreatic. Fistula pancreatică se evidențiază de obicei printr-un abces în cadranul superior stâng și se produce prin lezarea cozii pancreasului după splenectomie sau după 154 pancreatectomie distală. Adesea, asociată cu necroza pancreatică și peripancreatică, ea necesită debridarea țesuturilor necrotice și drenajul plasat la locul fistulei. Acesta nă oral. va ceda spontan datorită libertății canalului pancreatic. Tratamentul cu somatostatin poate reduce debitul și grăbi vindecarea. Infecțiile postsplenectomie se manifestă sub forma abceselor
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
posibile perforații. O metodă mai precisă, dar scumpă de ablație tumorală constă în (PDTĂ. În acest procedeu se injectează pe cale generală porfimer sodic, un drog sensibil la lumină și care concentrea 196 tumorii la lumina roșie. Reacția fotochimică inițială produce necroza tumorii. A fost aleasă lumina roșie pentru penetrarea mai profundă, aproximativ 5 minute. Paleația este comparabilă cu cea produsă de laserul Nd:YAG, dar este mai ușor de efectuat și mai confortabilă pentru pacient. De asemeni prin acest procedeu se
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
vasculare post PTCI sunt mai frecvent întâlnite la femei decât la bărbați [62]. O’Donoghue și colab., într-o metaanaliză cuprinzând 3075 de femei și 7075 bărbați cu sindroame coronariene acute, au arătat că femeile care au avut biomarkerii de necroză miocardică pozitivi beneficiază mai mult de pe urma procedurilor invazive decât cele cu markeri negativi [72]. În schimb, bărbații beneficiază de aceste proceduri indiferent de valoarea enzimelor [72]. În general însă, femeile au un risc perioperator în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară mai
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
TOXICE cianoză • methemoglobinizante tegumente roșii, uscate • atropină • acid boric • cianuri • CO fotosensibilitate • tetracicline • captopril • antidepresive ciclice • furosemid • AINS 17 • fenotiazine • antihistaminice • griseofulvină • sulfonamide • warfarină echimoze • anticoagulante icter • acetaminofen • fier bromide • barbiturice • glutetimid • meprobamat • CO urme de Înțepături • medicație intravenoasă • heroină necroze cutanate • extravazarea medicației intravenoase: fenitoină, norepinefrină, agenți chemoterapeutici, săruri de potasiu sau calciu transpirații • salicilați • sevraj la sedative-hipnotice • organofosforice modificări la nivelul aparatului digestiv Tabelul 12. - Cauze toxice de modificări digestive MODIFICĂRI CAUZE TOXICE vărsături Iritație directă a mucoasei gastrice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și renale: hipotensiune, colaps (rar, ridică suspiciunea de co-ingestie de droguri), oligurie. 6) Tulburări gastrointestinale: diminuarea zgomotelor intestinale. 7) Hipotermie de cauză centrală (În special În caz de intoxicație cu fenobarbital). 50 8) Modificări cutanate: leziuni buloase ale pielii cu necroza glandelor sudoripare (palme și genunchi), apărute la 24 de ore de la ingestie (bromide). Confirmarea paraclinică: Detecția calitativă sau cantitativă a barbituricelor În ser și urină - importantă pentru diagnosticul pozitiv și mai ales cel diferențial. Alcoolemia și alte dozări toxicologice - importante
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
alte cauze. 4. Status epilepticus. 5. Meningită. Encefalită. 6. Intoxicații medicamentoase cu: antihistaminice, litiu, antidepresive triciclice, barbiturice, salicilați. 7. Tireotoxicoză. Complicații: Sechele neurologice și/sau cardiace. Sdr. Mendelson. Pneumonie de aspirație cu pronostic infaust. Rabdomioliză și insuficiență renală acută. 59 Necroză hepatică acută. Aritmii cardiace severe, torsada vârfurilor. Colaps. Disfuncție respiratorie gravă până la stop respirator. Coagulare intravasculară diseminată. Comă prelungită și deces. Evoluție. Prognostic. Marea majoritate a pacienților intoxicați cu neuroleptice și tratați corespunzător evoluează favorabil, fără sechele, la restitutio ad
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
sau hipotensiune; • tahipnee sau hipoxie; • diaforeză (transpirații excesive) sau sialoree; • tremor; • incontinență sfincteriană; • creatin fosfokinaza (CPK) crescută sau mioglobinurie; • leucocitoză; • acidoză metabolică; (5) Excluderea altor afecțiuni sistemice sau neuropsihiatrice induse de medicamente sau droguri. 63 Complicații Rabdomioliză. Pneumonie de aspirație. Necroză hepatică (indusă de hipertermia prelungită) Insuficiență renală acută. Depresie respiratorie. Aritmii. Coagulare intravasculară diseminată. Status epilepticus. Deces prin insuficiență respiratorie, colaps, insuficiență renală (mioglobinurie), aritmii sau CID. Diagnostic diferențial Sindromul toxic serotoninergic (nu prezintă rigiditate musculară). Sindromul toxic anticolinergic. Sindromul
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
control de laborator. Precauții: Kaliemia > 4 mEq/l, deoarece alcalinizarea urinii nu apare În prezența hipokaliemiei. Poate determina alcaloză, hipokaliemie, hipocalcemie, sau hipernatremie, În special la pacienții cirotici, În caz de insuficiență renală, edeme sau tratament cortizonic. Administrarea paravenoasă determină necroză locală. 71 2) În caz de semne de detresă vitală (insuficienȚĂ respiratorie acută, colaps, șoc, comă < 7 GCS): Intubație oro-traheală (IOT) + ventilație mecanică. PaCO2 Țintă este 30 mm Hg. Reumplere vasculară (soluții macromoleculare: Dextran) 500-1000 ml, până la restabilirea valorilor normale
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
extinsă; În hepatocite se acumulează alte tipuri de grăsimi decât trigliceridele (AGL, colesterol, fosfolipide) sub formă de picături mici În lizozomii secundari; aspectul hepatocitelor este spumos, cu nucleul situat central; inflamația este discretă și ocazional poate apare colestaza centrizonală, iar necroza poate fi minimă, mai ales În zona 1 acinară, sau dimpotrivă masivă; pot coexista acumulări lipidice În tubii renali și ocazional În miocard, creier și pancreas; la microscopia electronică se evidențiază anomalii mitocondriale. Diagnostic și tratament Clinic, boala se manifestă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
8 leucocite/mm3; • Biopsia cerebrală edem cerebral fără inflamație perivasculară sau meningeală. Tulburarea nu are tratament specific. Terapia este suportivă, de corecție a anomaliilor metabolice, hipoglicemiei, hiperamoniemiei și prevenirea sau controlul edemului cerebral. Evoluția este uneori fatală, chiar În absența necrozei hepatice. Bibliografie 1. Curry S.C. - Salicylates, in Emergency Medicine: A Comprehensive Study Guide, 4th edition, 1996. 2. Ellenhorn M.J., Schonwald S., Ordog G., Wasserberger J. Ellenhorn’s Medical Toxicology: Diagnosis and Treatment of Human Poisoning, 2nd Edition, Williams & Wilkins, p.
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de 10 - 15 g HCl concentrat la adult și 4 g la copil. Se folosește ca produs pentru curățarea toaletei, piscinelor și metalelor. 4. Acidul fluorhidric (HF) - puternic coroziv. Doza letală este de 0,5 - 1 g. Acțiune tip ,,bază’’ necroză de lichefiere. Folosit la Îndepărtarea ruginii, grafitti, industria sticlei, curățarea cauciucurilor și În prelucrarea bijuteriilor. 5. Acidul fosforic - se folosește la Îndepărtarea ruginii și ca dezinfectant. Organici: 6. Acidul acetic. Doza letală este de 10 - 20 g de acid acetic
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
H+ produce ruperea legăturilor covalente și alterarea structurii celulare OH+ produce ruperea legăturilor covalente și alterarea structurii celulare Necroza de coagulare: 1. Deshidratarea sau 2. Denaturarea proteinelor tisulare superficiale 3. Formarea unei escare. Acizii puternici au efect prompt, aproape instantaneu. Necroza de lichefiere (ACȚIUNE DE SOLVENT): 1. Saponificarea membranelor celulare. 2. Dizolvarea proteinelor - proteinați solubili alcalini. 3. Inflamație intensă. 4. Tromboza vasculară - amplifică necroza. 5. Colonizare bacteriană. 6. Decolarea Țesutului necrotic (z 5-7). 7. Tulb majore de motilitate - regurgitări repetate - pilorospasm
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
sau 2. Denaturarea proteinelor tisulare superficiale 3. Formarea unei escare. Acizii puternici au efect prompt, aproape instantaneu. Necroza de lichefiere (ACȚIUNE DE SOLVENT): 1. Saponificarea membranelor celulare. 2. Dizolvarea proteinelor - proteinați solubili alcalini. 3. Inflamație intensă. 4. Tromboza vasculară - amplifică necroza. 5. Colonizare bacteriană. 6. Decolarea Țesutului necrotic (z 5-7). 7. Tulb majore de motilitate - regurgitări repetate - pilorospasm - min. Escară protectivă - penetrare redusă. Penetrare tisulară rapidă, severă. Stomacul și esofagul inferior (620%) sunt cel mai frecvent afectate. Oro-faringele și esofagul sunt
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
ore. Tot de acest fenomen de dismotilitate este legată posibilitatea aspirației traheobronșice. Anatomie patologică: Din punct de vedere anatomopatologic leziunile produse de substanțele corozive la nivelul tubului digestiv evoluează În 3 stadii: 1. acut: • imediat postingestie: eritem, edem; • ziua 1-4: necroză celulară intensă; 2. latent: • ziua 5-15: necroza celulară, ulcerații, Țesut de granulație; 3. cronic: • după ziua 15: fibroză, formare de cicatrici cu stenoze. N.B! Riscul maxim de perforare a esofagului este În primele 3 zile de la ingestie și Între
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
este legată posibilitatea aspirației traheobronșice. Anatomie patologică: Din punct de vedere anatomopatologic leziunile produse de substanțele corozive la nivelul tubului digestiv evoluează În 3 stadii: 1. acut: • imediat postingestie: eritem, edem; • ziua 1-4: necroză celulară intensă; 2. latent: • ziua 5-15: necroza celulară, ulcerații, Țesut de granulație; 3. cronic: • după ziua 15: fibroză, formare de cicatrici cu stenoze. N.B! Riscul maxim de perforare a esofagului este În primele 3 zile de la ingestie și Între zilele 6-10! Tablou clinic : Simptome: Durere la
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Imagine endoscopică normală Gradul I Eritem, edem limitate la nivelul mucoasei (+/mici eroziuni nesângerânde) Gradul II a Friabilitate, eroziuni, ulcerații superficiale, exudat membranos albicios Gradul II b Leziuni ulcerative profunde sau circumferențiale Gradul IIIa Ulcerații profunde, hemoragice, arii mici de necroză. Gradul IIIb Necroză extensivă Gradul IV Perforație A. Gradul O și I - nu lasă sechele B. Gradul II a - nu produc stenoze C. Gradul II b - pot produce stenoze D. Gradul III - se complică frecvent cu perforații; stenoza apare În
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]