1,154 matches
-
Chiar dacă izvoarele n-au secat, pâraiele munților nu se mai adună în vaduri; apa nu mai curge de la sine, ci este transportă în cisterne, „direct la destinație”. Kitsch-ul, care n-a ocolit deloc cultura religioasă, ține de un prost negoț cu originile. Parțial amnezie, parțial aroganță, kitsch-ul este un defect în arta interpretării. Istoria artei francmasonice rămâne cel mai bun exemplu în acest sens. Dacă kitsch-ul ilustrează incertitudinile relației cu trecutul, utopia se naște dintr-o profundă angoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mileniu nu înseamnă o muzeificare a trecutului. Contemplarea memoriei sfinte a Bisericii - una, sancta, catholica et apostolica - are ca rol infuzarea prezentului cu idei și principii fundamentale. În afara acestei recuperări reciproce a bogăției tradiției Părinților, răsăritenii pot face un nepărtinitor „negoț” de idei cu reprezentanții romano-catolici în chestiuni unde îi lipsește experiența: educația la nivel gimnazial și universitar, asistența socială, misionarismul multimedia etc. Teodor Baconsky este unul dintre cei care cred că destinul ortodoxiei românești în secolul XXI va depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ei neutralitate, oricăror interese ideologice. Chiar redusă la tăcerea zguduitoare a unor cifre sau statistici, istoria reclamă contextualizări și dezbateri. Pentru cei care caută în istorie date, iar nu semnificații, Considerațiile inactuale ale lui Nietzsche rămân o lectură obligatorie. Dacă negoțul zilnic cu necunoscutul prilejuiește atât aforismul agnostic, cât și pariul pascalian, istoria poate deveni suportul oricărui argument metafizic. Istoria este oglinda vie a posibilității - o noțiune pe care Kierkegaard o considera categoria supremă a gândirii. Istoria ne lasă să bănuim
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
departe cea mai străveche a balenei se găsește însă în faimoasa pagodă din grotele de la Elefanta, din India. Brahmanii pretind că în nenumăratele statui ale acelei pagode imemoriale, au fost prefigurate, cu secole întregi înainte de a fi luat ființă, toate negoțurile și meseriile, toate ocupațiile imaginabile ale oamenilor. N-ar fi de mirare, așadar, dacă am găsi acolo și nobila noastră meserie, cea a vînătorii de balene, prefigurată într-un fel sau altul. Balena hindusă despre care vorbim, se află într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
princiare: „... le poruncim la toți, în mod foarte serios, să nu îndrăznească de acum încolo sub nici un motiv să ocărască, să prindă, să păgubească și să ia impozite fie locuitorilor evrei, fie evreilor străini și să nu-i împiedice în negoțul lor și să nu permită nici altora să-i supere, altfel nu vor putea evita puternica mea supărare...”. În pașalâcul de Buda, lucrurile nu diferă prea mult. Turcii erau interesați în contactele cu Viena, dar și cu alte cetăți din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
locul alegerii, dar și al tentației. Pune la dispoziție lucrurile de care cel ce visează are nevoie pentru a se realiza, stabilind costul dorințelor sale. Interpretarea trebuie făcută în funcție de tipul de comerț. Putem totuși preciza că, în comparație cu alte tipuri de negoț, piața are o semnificație de deschidere: mijloacele și posibilitățile sunt deci imense. Autoservirea și distribuitorul automat simbolizează capacitatea de a se descurca singur, dorința, chiar fantasma, de a-și fi suficient sie însuși (vezi Bani). Diferitele tipuri de comerț sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de crâșmar. Am stat și la boiereasă. Acolé iar am cunoscut ceva, că nu-i rușine să spun : de unde este, de acolo curge. Așa azi oleacă, așa mâne oleacă, am ținut și stână, am mai luat în parte, mai un negoț, mai ceva pământ, am ajuns ce sunt. Grijă pentru ziua de mâne n-am, oleacă deoparte este, datorii nu, cinstea- i cinste ! Rabde cine nu știe trăi !... Apropiindu-se de patul cu tăblii afumate din stejar, omul văzu că Zalomir
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
acest concern cu mai mulți acționari principala arteră comercială care leagă Alexandria, placa turnantă a comerțului in ternațional, de India și poate chiar și de China. Libo își împreunează palmele și declară ritos: — Mirodeniile și aromaticele sunt forța motrice a negoțului în Marea Exterioară, iar Golful Arabic e ca o pâlnie prin care se scurg bunurile aduse din Est spre imperiu. Interesul lui Asinius Gallus ajunge la paroxism: — Afacerea este deci rentabilă? întreabă entuziasmat. — Foarte! Punctează, ritmându-și cuvintele cu palma
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aur și argint. Gallus ascultă cu atenție. — Corăbiile noastre pleacă spre est ducând metale, vin și tot felul de flecuștețe egiptene, și se întorc încărcate cu sticlărie, vase de bronz, veșminte, fibule și brățări, coliere, pietre prețioase, mătăsuri... — Văd că negoțul vostru se întemeiază mai ales pe statornicia femeilor, glumește un pic cam forțat Asinius Gallus. Libo protestează. — Nu e vorba numai de articole de lux. Aducem din Orien tul Îndepărtat aur, argint, dar și oțel, pietre prețioase sau semiprețioase, lemn
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
calul și am plecat înapoi. Rufus fluieră încetișor, admirativ. Pe la 20 de ani era și el în stare să doarmă în șa. — Unde? face curios. — Tocmai pe țărmurile Germaniei. În regiunile de coastă. Coboară tonul, confidențial: — Doar acolo se face negoț cu chihlimbar. Deci te-ai dus într-un fel acasă? îl ia Rufus peste picior, ener vat de secretoșenia lui. Călărețul se cam fâstâcește: — Noi suntem celți de felul nostru, bâiguie jenat. Merg acum umăr lângă umăr. Pusio se grăbește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
folosiseră ca tălmaci ori de câte ori venea câte un trimis de la Manila pentru că de fapt în Edo nu se găsea nici un alt misionar care cunoștea japoneza la fel de bine ca el. „Dacă japonezii, lacomi cum sunt, vor să facă și de acum încolo negoț bănos cu Manila sau cu Nueva España aflată în largul Oceanului Pacific, n-au cum să mă omoare tocmai pe mine care le-aș putea servi drept mijlocitor în negocierile lor”. Misionarul își ridică fruntea mândru ca un șoim: „Dacă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
știa că japonezii îl vor cruța pe cel de care se pot folosi, indiferent dacă-l plăceau sau nu, iar el, ca tălmaci priceput, le era încă de trebuință autorităților din această țară cărora le sclipeau ochii după câștigurile din negoț. Acesta era motivul pentru care și naifu, și shōgunul le îngăduiau misionarilor creștini să locuiască în oraș, cu toate că îi disprețuiau pe creștini. Naifu își dorea încă un port, cu nimic mai prejos decât Nagasaki, pentru negoțul cu țări îndepărtate. Urmărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ochii după câștigurile din negoț. Acesta era motivul pentru care și naifu, și shōgunul le îngăduiau misionarilor creștini să locuiască în oraș, cu toate că îi disprețuiau pe creștini. Naifu își dorea încă un port, cu nimic mai prejos decât Nagasaki, pentru negoțul cu țări îndepărtate. Urmărea mai ales comerțul cu îndepărtata Nueva España și în acest scop trimisese deja nenumărate scrisori către guvernatorul spaniol din Manila. Misionarul fusese adesea chemat la castelul Edo pentru a traduce scrisorile și pentru a tălmăci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Bătrânul acela era naifu, iar chipul său era acela al unui politician, cugetase misionarul. Pe coridor se auziră pași și un foșnet de haine ajunse la urechile misionarului care stătea cu capul plecat. — Senior Velasco. Misionarul ridică privirea. Sfetnicul pentru negoț, Gotō Shōzaburō, pe care misionarul îl cunoștea, stătea așezat pe locul de onoare, iar cei doi slujbași de adineauri, pe podeaua de lemn. Gotō îl măsură un timp cu privirea aceea gravă, tipic japoneză, după care spuse oftând: Sunteți liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu o mină înăsprită: — Tu trăiești la Edo, dar nu ca padre creștin, așa-i? Dacă n-ar fi binevoit un om cu trecere să mijlocească și de data asta pentru tine, nu știu ce ți s-ar fi întâmplat! Sfetnicul pentru negoț făcea aluzie la vizitele tainice ale misionarului pe la creștini. Indiferent cum stăteau lucrurile pe domeniile altor daimyō, în teritoriile aflate sub stăpânirea directă a naifului începând din acel an construirea de biserici și practicarea creștinismului erau strict interzise. El trăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aceea mi-ai cruțat viața.” Nu-și dădea seama că în rugăciunea lui se strecura un sentiment de mândrie nedemn de un preot. Trei zile mai târziu, misionarul îl luă cu el pe coreean și plecă spre reședința sfetnicului pentru negoț ca să-și exprime recunoștința pentru eliberarea sa. Nu uită să ia cu sine și câteva sticle de vin din cel pentru slujbe, întrucât japonezilor de rang înalt le plăcea vinul. Sfetnicul pentru negoț tocmai primea un oaspete, dar au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
coreean și plecă spre reședința sfetnicului pentru negoț ca să-și exprime recunoștința pentru eliberarea sa. Nu uită să ia cu sine și câteva sticle de vin din cel pentru slujbe, întrucât japonezilor de rang înalt le plăcea vinul. Sfetnicul pentru negoț tocmai primea un oaspete, dar au fost poftiți imediat în camera sa, fără sa mai fie puși să aștepte într-o altă încăpere. Când îl văzu pe misionar, acesta doar încuviință ușor din cap și își continuă nestingherit discuția. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îl văzu pe misionar, acesta doar încuviință ușor din cap și își continuă nestingherit discuția. Era limpede că voia cu tot dinadinsul ca misionarul să audă ce se vorbea. Pe parcursul conversației apărură adesea numele localităților Tsukinoura și Shiogama. Sfetnicul pentru negoț discuta cu un bătrân dolofan remarcând că Tsukinoura ar putea deveni un port care să rivalizeze cu Nagasaki. În timp ce-și plimba nepăsător privirea peste grădina spre care dădea, misionarul ciulea atent urechile la discuție. Datorită cunoștințelor dobândite în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care sprijineau clanul Toyotomi din Ōsaka asupra căruia naifu încă nu-și întinsese controlul. Din punctul de vedere al politicii externe, naifu nu era deloc bucuros că vasele de la Manila și Macao se opreau doar la Nagasaki. Voia să facă negoț direct cu izvorul comerțului Nueva España, fără a mai trece prin Manila. De aceea căuta un port bun pentru negoțul cu Nueva España undeva în ținuturile de răsărit peste care își întindea stăpânirea. Ar fi fost portul Uraga din Kantō
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
externe, naifu nu era deloc bucuros că vasele de la Manila și Macao se opreau doar la Nagasaki. Voia să facă negoț direct cu izvorul comerțului Nueva España, fără a mai trece prin Manila. De aceea căuta un port bun pentru negoțul cu Nueva España undeva în ținuturile de răsărit peste care își întindea stăpânirea. Ar fi fost portul Uraga din Kantō, dar pesemne din cauza curenților puternici, toate vasele care încercaseră până atunci să se apropie, naufragiaseră. Din acest motiv, naifu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să se apropie, naufragiaseră. Din acest motiv, naifu le poruncise să găsească un port unor daimyō puternici din Tōhoku, zonă situată cel mai aproape de Curentul Negru. Tsukinoura și Shiogama erau cele mai bune soluții. „Dar oare de ce vrea sfetnicul pentru negoț ca eu să aud această discuție?”, se întrebă misionarul. Privi pe furiș chipurile celor doi japonezi. Ca și cum ar fi băgat de seamă, Gotō se întoarse către el: — Îl cunoașteți pe seniorul Ishida? Acesta este seniorul Velasco. I s-a îngăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
zâmbi și se înclină ușor: Ați fost vreodată în Tōhoku? Așezat cu mâinile pe genunchi, misionarul dădu din cap. După ani îndelungați, își însușise și el regulile de purtare cuviincioasă. — Domeniul seniorului Ishida nu seamănă cu Edo, zise sfetnicul pentru negoț ușor zeflemitor. Am auzit că prin părțile acelea creștinii nu sunt pedepsiți. Acolo și dumneata, senior Velasco, ai putea face nestingherit tot ce poftești. Desigur, misionarul cunoștea această stare de fapt. Era drept că naifu oprise creștinismul pe domeniile aflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se răscoale. În plus, trecea cu vederea fuga spre ținuturile de vest și spre Tōhoku a credincioșilor siliți să părăsească Edo. — Senior Velasco, v-au trecut vreodată pe la urechi numele de Shiogama și Tsukinoura? reluă brusc firul discuției sfetnicul pentru negoț pronunțând cele două localități de mai înainte. Sunt amândouă niște golfuri foarte bune din Tōhoku. Măria Voastră dorește să facă din ele niște porturi precum Uraga? Ne gândim și la asta. Poate o să construim acolo și niște corăbii mari la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
astfel de vase, în mod sigur nu aveau destulă îndemânare ca să navigheze. Măria Voastră dorește să fie construite de mână japoneză? Poate. Shiogama și Tsukinoura dau spre ocean și pe deasupra au mult lemn bun. Misionarul se întreba de ce sfetnicul pentru negoț vorbea atât de limpede de față cu el despre o astfel de taină. Căută un răspuns cântărind expresiile de pe chipurile celor doi. „Atunci înseamnă că vor folosi echipajul de pe vasul acela.” Cu un an în urmă vasul unui sol spaniol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-i ducă înapoi. Probabil că japonezii aveau de gând să se folosească de acei marinari pentru a-și construi propriul lor galion. Măria Voastră a hotărât deja acest lucru? Nu, nu. Doar că e și asta o părere. Sfetnicul pentru negoț își îndreptă privirea spre grădină. Misionarul știa că acest gest era totodată și un semn pentru el de a se retrage și de aceea se grăbi să-și exprime în câteva cuvinte recunoștința pentru eliberarea sa, iar apoi părăsi încăperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]