1,416 matches
-
înființarea de consulate române în străinătate (Alexandria, Kiev, Berlinul de Vest, Milano ș.a.); a încheiat convenții pentru desființarea vizelor cu statele vecine, cu statele nordice și cu alte state. A fost deosebit de apreciat de conducerea Ministerului pentru calitățile sale de negociator și rezultatele avute. 7. Participări la conferințe internaționale: în cadrul O.N.U. (Comitetul de la Geneva pentru drepturile omului, Comisia O.N.U. pentru societățile transnaționale și Grupul de lucru pentru elaborarea Codului de conduită al acestora), U.N.E.S.C.O. Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cazul atașaților culturali ș.a. A susținut în Parlament proiecte de legi inițiate de Ministerul Afacerilor Externe (legea referitoare la încheierea tratatelor Legea nr. 4/1991, Legea privind regimul apelor interioare Legea nr. 17/1990 ș.a.). 15. Îndeplinind misiuni speciale, ca negociator al Ministerului Afacerilor Externe (1994 1996), a dus tratative pentru rezolvarea unor probleme deosebite (impozitarea clădirii Misiunii României la O.N.U., în negocieri cu Departamentul de Stat și Municipalitatea New-York; a negociat cu o delegație guvernamentală din Israel problema
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
chiar când aparțin aceleiași familii juridice (de pildă sistemul francez și cel german). Stabilirea unei definiții convenționale nu era indicată, întrucât oricare ar fi fost aceasta, ea ar fi expus la contrarietate și neconcordanță cu definițiile din legislațiile naționale. Totuși, negociatorii Convenției au considerat oportun să incorporeze textul art.3 al Convenției de la Viena din 1980, reproducându-l tale quale în art.4, cu schimbarea unui singur cuvânt în alin.1, anume "esențială" prin "importantă", fără vreo relevanță asupra sensului și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
locatio operarum) sau locațiune de servicii excedând Convenției. De observat, și aici, că "preponderența", deși se recomandă per se, reclamă totuși criterii de stabilire, pe care Convenția nu le avansează. Potrivit unor autori 30, participanți la lucrările preparatorii ale Convenției, negociatorii acesteia n-au înțeles să se refere la un criteriu obiectiv, de natură pur economică luând în considerare valoarea monetară corespunzătoare a bunului livrat, respectiv a serviciului prestat, ci au voit să privilegieze mai degrabă o analiză subiectivă, invitând tribunalele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
subiectivă, invitând tribunalele sesizate să cerceteze ceea ce constituie însăși rațiunea de a fi a operațiunii luată în ansamblul său. Dar o asemenea analiză se poate dovedi ca foarte delicată în numeroase situații și în nici un caz nu aceasta este viziunea negociatorilor Convenției de la Viena CVIM care consacră o dispoziție identică în art.3 alin.2, pentru ei criteriul fiind cel de natură economică, respectiv compararea valorii bunului livrat cu cea a prestațiilor de servicii sau lucrări 31. Sunt acestea incertitudini regretabile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comunitare (art. 228 și 228 (2) din Tratatul asupra Uniunii Europene), Comisia are competența de a negocia, iar Consiliul pe aceea de a angaja în mod definitiv Comunitatea; negocierile sunt duse de funcționari ai Comisiei și sub răspunderea acesteia, dar negociatorii trebuie să acționeze în strânsă consultare cu un comitet desemnat de Consiliu, compus din reprezentanți ai statelor membre. În acest caz, tratatele încheiate de către Comunitate, constituie angajamente prin care ele se obligă din punct de vedere internațional, împreună cu statele membre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
relația dezarmare-dezvoltare. În fine, am simțit, pe viu, tensiunea dintre știință și politică în lucrările unui institut internațional care se ocupa de problemele securității în relațiile Est-Vest Am putut astfel vedea mari oameni politici ai vremii în postura de diplomați, negociatori reputați la lucru, limitele științei atunci când aceasta se încumetă să intre pe tărâmul diplomației, dar și potențialitățile unui dialog onest și purtat cu bună credință între cunoaștere și acțiunea diplomatică. 2. Preliminarii (1): Destindere și Securitate Începutul carierei mele diplomatice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la nivel de licență și masterat. A parcurs, succesiv, gradele diplomatice, ultima funcție fiind aceea de ambasador al României la Viena; în Centrala M.A.E., a fost director și purtător de cuvânt al ministerului, iar apoi Secretar de stat; negociator al României în mai multe foruri internaționale; consilier prezidențial și purtător de cuvânt al Președintelui României; Director general pentru relații externe la Secretariatul Camerei Deputaților. 1 A se vedea, spre exemplu, Andrew Moravcsik, In Defence of the "Democratic Deficit": Reassessing
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1985. 1 Silviu Brucan, Generația irosită; memorii. Editurile Universul și Calistrat Hogaș, 1992, p. 72. 2 Lavinia Betea -Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu. Editura Evenimentul Românesc, București, 1997, pp. 150-151 3 Valentin Lipatti, În tranșeele Europei. Amintirile unui negociator. Editura Militară, 1993, p. 114 4 Nicolae Ecobescu, Dezarmarea. Cronologie 1945-1978. Editura Politică, 1980, p. 244 * Autorul este ambasador, doctor în economie. A început cariera diplomatică în 1960, în calitate de Secretar III, parcurgând celelalte grade diplomatice până la cel de ambasador, primit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
politica de securitate, în cazul în care acordul în cauză privește exclusiv sau în principal politica externă și de securitate comună, prezintă recomandări Consiliului care adoptă o decizie de autorizare a începerii negocierilor și desemnează, în funcție de domeniul acordului în cauză, negociatorul sau șeful echipei de negociatori a Uniunii; Consiliul poate adresa directive negociatorului și poate desemna un comitet special, negocierile trebuind să fie conduse în consultare cu acest comitet; Consiliul, la propunerea negociatorului, adoptă o decizie care autorizează semnarea acordului și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în care acordul în cauză privește exclusiv sau în principal politica externă și de securitate comună, prezintă recomandări Consiliului care adoptă o decizie de autorizare a începerii negocierilor și desemnează, în funcție de domeniul acordului în cauză, negociatorul sau șeful echipei de negociatori a Uniunii; Consiliul poate adresa directive negociatorului și poate desemna un comitet special, negocierile trebuind să fie conduse în consultare cu acest comitet; Consiliul, la propunerea negociatorului, adoptă o decizie care autorizează semnarea acordului și, după caz, de aplicare a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
sau în principal politica externă și de securitate comună, prezintă recomandări Consiliului care adoptă o decizie de autorizare a începerii negocierilor și desemnează, în funcție de domeniul acordului în cauză, negociatorul sau șeful echipei de negociatori a Uniunii; Consiliul poate adresa directive negociatorului și poate desemna un comitet special, negocierile trebuind să fie conduse în consultare cu acest comitet; Consiliul, la propunerea negociatorului, adoptă o decizie care autorizează semnarea acordului și, după caz, de aplicare a sa cu titlu provizoriu înainte de intrarea în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
negocierilor și desemnează, în funcție de domeniul acordului în cauză, negociatorul sau șeful echipei de negociatori a Uniunii; Consiliul poate adresa directive negociatorului și poate desemna un comitet special, negocierile trebuind să fie conduse în consultare cu acest comitet; Consiliul, la propunerea negociatorului, adoptă o decizie care autorizează semnarea acordului și, după caz, de aplicare a sa cu titlu provizoriu înainte de intrarea în vigoare; Consiliul, la propunerea negociatorului, adoptă o decizie privind încheierea acordului, în următoarele condiții: a) după aprobarea Parlamentului European în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
comitet special, negocierile trebuind să fie conduse în consultare cu acest comitet; Consiliul, la propunerea negociatorului, adoptă o decizie care autorizează semnarea acordului și, după caz, de aplicare a sa cu titlu provizoriu înainte de intrarea în vigoare; Consiliul, la propunerea negociatorului, adoptă o decizie privind încheierea acordului, în următoarele condiții: a) după aprobarea Parlamentului European în următoarele cazuri (acorduri de asociere; acord privind aderarea Uniunii la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; acorduri de instituire a unui
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
stabili în funcție de urgența problemei. În absența unui aviz emis în acest termen, Consiliul poate decide. Excepție de la regulile a și b se referă exclusiv la politica externă și de securitate comună; prin derogare, la încheierea unui acord, Consiliul poate împuternici negociatorul să aprobe, în numele Uniunii, modificarea acordului, în cazul în care acesta prevede că aceste modificări trebuie adoptate conform unei proceduri simplificate sau de către un organism creat prin respectivul acord. Consiliul poate însoți această împuternicire de condiții speciale; pe parcursul întregii proceduri
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a elabora și transforma reprezentările inteligibile ale fenomenelor și de a oferi răspunsuri pertinente la problemele care trebuie rezolvate. Principiul acțiunii inteligente pune în aplicare toate resursele de raționare diplomatică care să ducă la construirea de cunoștințe valabile în care negociatorul european este investit cu responsabilitatea de a comunica, motiva și de a convinge. Toate ideile promovate în actul de negociere în relațiile externe ale Uniunii Europene trebuie să fie argumentate, construibile și reproductibile, condiții necesare care să permită inteligibilitatea lor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
formează mediul, resursele naturale care pot fi „jertfite” în cadrul negocierilor beneficiar investitor. Soluțiile de compromis înseamnă neglijarea calității factorilor de mediu, de cele mai multe ori. Asimetriile dintre investitor (putere financiară, sprijin politic, lobby, politici manageriale agresive etc.) și beneficiar (țară săracă, negociatori mediocri profesional, corupție, lipsa expertizei - cazul valorificării gazelor de șist, de pildă, a minereurilor aurifere, în cazul României etc.) pot duce la acorduri de exploatare a resurselor în defavoarea mediului, a generațiilor viitoare (vezi anexa 1). Politica investițiilor este strâns dependentă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
refuzuri; - forțează, insistă, revine, atacă; - își calculează un „profit minim”, de criză; - „lucrează în avans sau pe datorie și vinde sub prețul pieței”; - încheie înțelegeri ferme pe termene scurte; - motivează subalternii angajându-i pe toți în procesul de soluționare; - premiază negociatorii și subalternii. Metaforic el „este ca un șobolan deștept și activ, trimite toți confrații în exterior să adune de mâncare. Fiecare aduce ce poate în vizuină. Depozitează proviziile. Le gestionează bine. Este grăsuț, mucalit și bogat”. Dincolo de jocul rafinat al
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în lucrarea de față, managementul clasei de elevi. Principalele stiluri de negociere (neidentificate în stare pură, dar cu dominante semnificative pentru fiecare dintre acestea) prezentate de Hassan Souni (1998), în lucrarea Manipularea în negocieri (Editura Antet, București, 1998), sunt următoarele: • Negociatorul cooperant: presupune respectarea unui anumit număr de reguli cum sunt: transparența, loialitatea față de partener, respectul pentru obiectivele sale, voința de a ajunge la un aranjament pozitiv. În planul eficienței este un generator de stări pozitive pe termen scurt, mediu și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
presupune respectarea unui anumit număr de reguli cum sunt: transparența, loialitatea față de partener, respectul pentru obiectivele sale, voința de a ajunge la un aranjament pozitiv. În planul eficienței este un generator de stări pozitive pe termen scurt, mediu și lung; • Negociatorul afectiv: acționează și negociază potrivit sentimentelor și emoțiilor sale de moment. Departe de a fi pragmatic în negocierile sale, acționează potrivit afectivității situaționale și gradului de intensitate a relației cu partenerul. Reacția sa se bazează pe dorința, pe subiectivitate, pe
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fi pragmatic în negocierile sale, acționează potrivit afectivității situaționale și gradului de intensitate a relației cu partenerul. Reacția sa se bazează pe dorința, pe subiectivitate, pe prietenie și pe respingere. Maniera ideală de combatere este pătrunderea în universul său afectiv; • Negociatorul conflictual este o persoană care acordă prioritate forței, și nu diplomației; folosește șantajul sau amenințarea, renunță cu ușurintă la dialog și abuzează de raportul de forțe. Strategic, pentru a face față unui conflictual trebuie să fii mai „conflictual” decât el
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
diplomației; folosește șantajul sau amenințarea, renunță cu ușurintă la dialog și abuzează de raportul de forțe. Strategic, pentru a face față unui conflictual trebuie să fii mai „conflictual” decât el, sau să îl aduci pe un teren „afectiv” sau „cooperant”; • Negociatorul demagog apare în absența unor mijloace intelectuale, a unor tactici și strategii, mulți negociatori se refugiază în spatele minciunilor, manipulării, simulărilor și duplicității. Modalitatea de a contracara o asemenea manifestare managerială este utilizarea celorlalte tipuri de negociere. Ca urmare a dezvoltării
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de forțe. Strategic, pentru a face față unui conflictual trebuie să fii mai „conflictual” decât el, sau să îl aduci pe un teren „afectiv” sau „cooperant”; • Negociatorul demagog apare în absența unor mijloace intelectuale, a unor tactici și strategii, mulți negociatori se refugiază în spatele minciunilor, manipulării, simulărilor și duplicității. Modalitatea de a contracara o asemenea manifestare managerială este utilizarea celorlalte tipuri de negociere. Ca urmare a dezvoltării multiple a celor patru stiluri de negociere în condițiile de criză educațională pot apărea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Spre deosebire de focus-grup și de alte forme de interviuri de grup, aici scopul este de a se ajunge la soluția unei probleme. În consecință, se urmărește ajustarea opiniilor individuale și realizarea unui consens. Moderatorul trebuie să aibă deci și calități de negociator, fiind vorba, într-un fel, de luarea unei decizii în grup. În practica obișnuită de cercetare și intervenție și în desfășurarea lor concretă, cele mai multe interviuri de grup se înscriu undeva între polii total structurat și total nestructurat, fiind, altfel spus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
De asemenea, comparativ cu ancheta, trebuie menționat costul mult mai redus. Dezavantajele provin din faptul că cel care conduce un astfel de interviu trebuie să fie o persoană cu multe abilități de intervievator, dar și de moderator și chiar de negociator, calități ce nu e ușor să fie întrunite de o aceeași persoană. Pe de altă parte, oricât de calificată ar fi această persoană, e posibil să apară fenomene distorsionante precum dominarea discuției de către unul-doi participanți sau cel de gândire de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]