607 matches
-
Spirit, vânturând eu aceste zapise, am dat peste unul care vorbește de un incendiu ce a cuprins Iașii la 24 sept. 1766, foc care a răzbătut și în tainița din turnul mănăstirii Dancu „întru cari câțiva din boieri și din neguțători au avut lucrurile lor pentru paza focului.” Printre acești boieri se afla și Manolachi Bogdan, mare paharnic, căruia i-au ars și uricele pentru satele și țiganii ce îi avea. A apelat la Grigorie Alexandru Ghica voievod. Acesta îi confirmă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ați fi muncit, după cum am văzut, și nu o dată, În chiar Egiptul meu atât de bogat și din aceeași pricină. Știu să Înot chiar foarte bine, dar nici să traversez Mediterana. Mai bine să mă Îmbarc pe una dintre corăbiile neguțătorilor, veniți hăt-hăt, din Grecia... lăsându-mă furat, cât de mult n’ar fi riscat isteții de greci, dreptu-i pe atunci doar minonieni; căci nimeni nu putea să mă atingă, pe mine, oaspetele de neînlocuit la masa faraonului, fără ca făptașul să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cârțișoara erau siliți să strângă pentru castelul domnesc, muguri de arini, jir, mere pădurețe, alune, hamei. No, și astea le adunam dumineca, peste roboata săptămânii. Muierile torceau toată iarna cânepă, iar vara lână pentru domni. Când grofii cei mari și neguțătorii au zidit o fabrică de sticlă, ne au istovit cu un adaos de munci grele. Și cu cât roboteam mai trudnic, cu atât eram mai muritori de foame. Am cercat să nempotrivim și-am urzit o răzmeriță. Atunci, no au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Marea Mediterană drept "cea asemenea vinului", fără să se știe exact dacă acest adjectiv se referea la consistența apei sau la culoarea ei. Pentru vechii greci existau două Mediterane: cea a marinarilor și cea a țăranilor, Mediterana vierilor și cea a neguțătorilor de vin. Anumite tehnici de vinificare pun în evidență relațiile uneori insolite care pot exista între mare și vin. În timp ce grecii își amestecau vinul cu două sau trei părți de apă dulce, ei utilizau pentru vinul destinat exportului apă de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
urm.). 659 John Newberry rămâne În serviciul mogulului trei ani, iar Ralph Fitch călătorește prin Bengal, Peegou și Malacca, Întorcându-se În Anglia prin India și Ormuz (1583-1591) (Enciclopedia descoperirilor geografice, p. 174). 660 După proclamarea independenței Țărilor de Jos, neguțătorii olandezi se văd constrânși să-și procure cu mijloace proprii prețioasele produse orientale (ibidem, p.176; vezi și Al. Retinschi, op. cit., p.68 -69). 661 După multe peripeții, traversează Oceanul Atlantic, Strâmtoarea Magellan, Insulele Ladrones (Mariane), Strâmtoarea Manila (unde are loc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și să adîncează în gîndirile și combinările sale; aci, liniștitul literat și filozof adună și pune în cumpănă faptele și întîmplările lumii, îndrăznețul și neastîmpăratul războinic se desăvîrșaște întrînsa povățuindu-se din norocirile sau greșalele altor războinici; băgătorul de seamă neguțător dintr-însa își îndreptează mai cu îndrăzneală spiculațiile sale, pînă cînd în sfîrșit și asudătorul plugar, și el poate afla aceea ce înlesnește ostenelile sale și face să umple cîmpurile de îmbilșugătoarele sale roduri. Nu este nici o treaptă; nu este
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
iernii, oarece generozitate cavalerească. Iar Niță Necșulescu, primar, secondat de secretar, pare sensibilizat de situație elevelor și a profesoarelor abia acum. E galant („...la școală ce cu onoare o dirijați”), orgolios („5 (cinci) care de lemne”) și lăudăros ca un neguțător interesat să-și vândă marfa („lemne cer curat, prima calitate”). N-are importanță, din punctul lui de vedere, că iarnă grea a trecut chinuitor pentru cei de la Școala de fete: „am găsit din cauza frigului școala pe jumătate despopulată complet, iar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
coocurente au topică relativă fixă". A se observa și că majoritatea structurile care permit inversiunea auxiliarelor între ele sunt dintre structurile cu auxiliar care nu s-au păstrat în trecerea la limba modernă. (78) Cădea-ți-s-au vrutție să dai argintul mieu neguțătorilor (NT.1648: 33v) (79) a. și viind eu fire-aș luat al mieu cu dobândă (NT.1648: 33v)31 b. se păcatu fi-va faptu(CB.1559-60: 294) c. mare lucru fi-vrea știutuc'au isprăvitu (CC2.1581: 310; Stan 2013
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
matematicii iar armoniile sale erau înregistrate cu precizie cu ajutorul proporțiilor matematice. Aceasta reprezenta armonia siderală pe care și caldeenii o apreciau ilustrând mișcarea astrelor pe cer. "Toate sferele pe care le vezi cântă precum îngerii atunci când se mișcă" (Shakespeare în Neguțătorul din Veneția). Multe instrumente aveau șapte coarde cu corespondențe atât în corpul omenesc cât și în planete. Numele lui Dumnezeu era format din combinația celor șapte armonii planetare. Numai cele șapte sunete primare erau acceptate în ritualurile templelor egiptene: "Cele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lumen, tenebrae autem naturae mae sunt Hermes Trismegistus 1228 Ingeborg Bachmann, "A verii grea povară", în Fără delicatese, traducere de Iulia Dondorici, Editura Univers, București, 1981. 1229 Liviu Pendefunda, Dogmă sau libertatea gândirii, Editura Junimea, Iași, 2007. 1230 Shakespeare în Neguțătorul din Veneția 1231 Fauriel, citat de Olimpian Ungherea, Dex masonic, vol. I. 1232 Raymond Queneau, 1903-1974, Veghe. 1233 (Artephius. A Renaissance tradition held that Artephius had been born in the first or second century and died in the twelfth, thanks
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Nu-și pierduse timpul la Berlin, adunînd documente referitoare la istoria României din arhive și biblioteci. A găsit și mai multe la Leipzig, unde Iorga s-a simțit mai bine. Așa cum explica el ulterior: Aici viața era înnăscută, nu făcută." Neguțătorii din Leipzig aveau îndelungate relații comerciale cu România (după numele cărora a fost botezată Strada Lipscani din București). Era altceva decît viața "solemnă și precisă de la Berlin". Iorga a trudit cu înflăcărare în arhive, unde a găsit doar cîteva documente
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
muncii din 8 iunie 1950. 2. A se vedea și dispozițiile Codului muncii - Legea nr. 10, Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972 (art. 176). Articolul 1904 Acțiunea medicilor, chirurgilor și a apotecarilor, pentru vizite, operații și medicamente; a neguțătorilor, pentru marfele ce vând la particularii care nu sunt neguțători; a directorilor de pensionate, pentru prețul pensiunii școlarilor lor, si a altor maiștri, pentru prețul uceniciei; a servitorilor care se tocmesc cu anul, pentru plata simbriei lor; se prescriu printr-
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
dispozițiile Codului muncii - Legea nr. 10, Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972 (art. 176). Articolul 1904 Acțiunea medicilor, chirurgilor și a apotecarilor, pentru vizite, operații și medicamente; a neguțătorilor, pentru marfele ce vând la particularii care nu sunt neguțători; a directorilor de pensionate, pentru prețul pensiunii școlarilor lor, si a altor maiștri, pentru prețul uceniciei; a servitorilor care se tocmesc cu anul, pentru plata simbriei lor; se prescriu printr-un an. (Cod civil 1905, 1908). --------- Cu privire la alin. 4 din
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
1909 nu este aplicabilă bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului și unităților administrativ-teritoriale. Articolul 1910 Dacă posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpărat la bâlci sau la târg, sau la o vindere publică, sau de la un neguțător care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate să ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului prețul ce l-a costat. Articolul 1911 Prescripțiile începute la epoca publicării acestui codice se vor regulă după legile cele vechi. DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1912
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
Cartea I PENTRU NEGOTIULU DE OBȘTE Titlul U I PENTRU NEGUTIATORI Articolul 1 Neguțători suntu cati făcut fapte de negotiu și au negotiulu că o meseria a loru obicinuita. Articolul 2 Ori-ce nevirsnicu, parte barbatesca ori femeesca, avendu iertarea vîrstei după pravila pamentului, si fiindu în vîrstă de ani doue-deci și unulu deplinu, nu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
va și lipi spre sciinta. Articolul 3 Nevirsniculu, si de nu va fi negutatoru, facendu inse faptele de negotiu însemnate la art. 309 din Regulamentulu organicu, este supusu la cate se coprindu în articolulu alu 2-lea. Articolul 4 Nevirsnicii neguțători, si de voru avea voia cerută după art. alu 2-lea, daru nu potu nici să ipoteceze (adică să zalojesca lucruri nemiscatore) nici să înstreineze averile loru cele nemiscatore de catu numai cu întărirea judecatei, care va cerceta mai înainte de
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
loru. Articolul 5 Muierea cu bărbatu de nu va avea ecsoprica, nu poate să se negutiatoresca, iaru avendu, poate; inse și atunci cu slobozenia bărbatului înscrisă, si adeveritu de judecătoria județului. Articolul 6 Candu muierea măritata, neavendu ecsoprica, se va neguțători cu slobozenia bărbatului în chipulu arătatu mai susu, se înțelege că se negutatoresce pe sema lui; și la o asemenea intemplare, ea indatortza averea lui, iaru zeatrea va rămîne întrega și neclintita. Titlul U ÎI PENTRU CATASTISELE NEGUTIATORILORU Articolul 7
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
însă acestu catastihu-jurnalu va fi deosebitu de acele-l-alte catastise ce se obicinuescu la negotu; daru nu sînt neaperatu trebuinciose. Este datoru a pestra după orarduiala datei, scrisorile ce priimesce, si a prescrie într'unu catastichu pe cele ce trimite; iaru neguțătorii carii nu voru specula cu polițe sau nu voru avea o mare întindere de negotu, ne inlesnindu-se a ținea catastisele că dopia scriptură, voru fi datori a avea unu catastichu curatu, snuruitu și cu sahulu judecătoriei, în care voru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
cărui sorocu va fi neaperatu datoru a le înfățișa la tribunalu spre inchiare. Înscrierea într'aceste catastise se va urma după randulu datei, fără a se lasă locu deschisu, nici a se face vr'unu adaosu pe margine. Articolul 10 Neguțătorii voru fi datori a tenea aceste catastise la pestrare în curgere de dece ani. Articolul 11 Judecătoria poate se primească catastisele cele tenute după oranduiala, spre a face dovada între neguțători pentru fapte și pricini de negotu. Articolul 12 Catastisele
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
se face vr'unu adaosu pe margine. Articolul 10 Neguțătorii voru fi datori a tenea aceste catastise la pestrare în curgere de dece ani. Articolul 11 Judecătoria poate se primească catastisele cele tenute după oranduiala, spre a face dovada între neguțători pentru fapte și pricini de negotu. Articolul 12 Catastisele ce suntu datori a tenea neguțătorii, si in carii nu se voru fi paditu randuelile mai susu însemnate, nu voru fi primite nici a sa înfățișa, nici, a face dovada la
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
aceste catastise la pestrare în curgere de dece ani. Articolul 11 Judecătoria poate se primească catastisele cele tenute după oranduiala, spre a face dovada între neguțători pentru fapte și pricini de negotu. Articolul 12 Catastisele ce suntu datori a tenea neguțătorii, si in carii nu se voru fi paditu randuelile mai susu însemnate, nu voru fi primite nici a sa înfățișa, nici, a face dovada la judecata spre folosulu celoru ce le voru fi tenutu, padindu-se inse și tote cate se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
intemplandui-se falimentu, va fi supusu la pedepsa hotărâtă prin alinia 2 a Art. 65 Titlul U V PENTRU BURSELE DE COMERCIU, MIJLOCITORI DE SCAMBU ȘI SAMSARI SECȚIA I Pentru bursele de comerciu Articolul 68 Bursă de comerciu este adunarea de neguțători, de căpitani de corăbii, de mijlocitori de scambu și de samsari, ce se urmeda sub cea de aproape privighere a Domnului. Articolul 69 Resultatulu tocmeliloru și alu negotiatiei politeloru ce se savirsescu la bursă, hotaresce cursulu monedeloru și alu politeloru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
mărfurile încărcate în corabie, si tote cele-l-alte înscrisuri de negotu, a caroru tălmăcire ar fi trebuinciosa spre a sa dovedi cursulu navlului. La prigonirile comerciale și pentru slujba vamiloru numai ei voru fi tălmaci la toti streinii stăpîni de corabie, neguțători slujbași de vase, și alți omeni de mare și de rîuri. Articolul 78 Unulu și acelasu obrazu, daca cartea Domnesea prin care se orinduesce îi dă voia, si slobozenia poate să fia într'aceeași vreme mijlocitoru de scambu, samsaru de
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de catu cele adeverate. Articolul 109 Polițele iscălite de femei și de fete, ce nu sînt neguțătorese cunoscute de obște, au, despre dînsele, putere numai de o simplă făgăduiala de plată. Articolul 110 Polițe iscălite de nevirsnici, carii nu sînt neguțători, n'au, catu despre dînșii, nici o tărie, remaindu inse întregi și neclintite drepturile fia-carei părți prigonitore, după coprinderea condicei civile pentru virsnici și nevirsnici. PARAGRAFUL ÎI - Pentru Provisie (Provisie se numesce aflarea fonduriloru, randuite spre plata, in mana celui asupra
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
plata samsarului și portulu de scrisori; - se arătă numele aceluia asupra căruia s'a trasu contra-polița, si pretulu tocmelei schimbului. - Acesta socotela se adevereda de unu mijlocitoru de schimbu. Pe unde nu suntu mijlocitori de schimbu, se adevereda de duoi neguțători; - se insotesce de poliță cea protestata, de protestu sau de o copia a actului de protestu. - Candu se intempla a se trage contra-polița catra unulu din giranți, atunci se insotesce, osebitu de cele de mai susu, de o adeverință doveditore
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]