KorAP: Find »[drukola/base=negustor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...288 >

7,198 matches

Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376

aibă, cum am zice astăzi, cunoștinte de merceologie. În ceea ce privește limba, pentru ușurarea tranzactiilor ei au folosit, așa cum era și firesc, limba română, instrument comun, înțeles de toți și mai ușor de mânuit. Limba română scrisă a folosit-o mai întâi negustorul și județul orașului Câmpulung, Neacșu, prin scrisoarea din anul 1521. Tot acest instrument - scrisul in limba română - l-au întebuințat și negustorii rucăreni care făceau negoț cu Brașovul în secolul al XVI-lea. De altfel, învățarea limbii slavone, ca limbă

325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
instrument comun, înțeles de toți și mai ușor de mânuit. Limba română scrisă a folosit-o mai întâi negustorul și județul orașului Câmpulung, Neacșu, prin scrisoarea din anul 1521. Tot acest instrument - scrisul in limba română - l-au întebuințat și negustorii rucăreni care făceau negoț cu Brașovul în secolul al XVI-lea. De altfel, învățarea limbii slavone, ca limbă străină, nu se putea desfășura decât prin intermediul limbii materne (limba română), printr-o continuă raportare a slavonei la română. Mărturie în acest

325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
preocuparea de a pregăti cunoscători ai meșteșugului scrisului, cititului și socotitului, elemente absolut necesare spre a face față nevoilor vămii. Au fost aici știutori de carte încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de la primul privilegiu acordat negustorilor din Brașov în anul 1368 de către Vladislav-Vlaicu voievod, care era un iubitor de învțătură de carte, facându-ne dovadă în acest sens, o spune el foarte lămurit in hrisovul citat aici, când în partea de sfârșit a hrisovului precizează că "acestea

325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
care, prin răvașe domnești, erau chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se și jurători, adeveritori de hotare, de explicare a legilor atunci în vigoare. Cu dezvoltarea în mai mare măsură a comerțului - asistăm la apariția în sânul populației rucărene a negustorilor, a legăturilor lor cu negustorii brașoveni, uneori chiar intervenția conducătorilor satului, prin scrisori adresate județului Brașovului în unele probleme ivite între ei. Tranzacțiile de tot felul au dus la înmulțirea celor cu învățătură de carte și deci la înființarea unei

325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
s scris un Miscelaneu teologic(Tetraevangheliar) de 283 de file.Dintre alți dascăli ai școlii rucărene din secolul al XVIII-lea amintim pe Matei dascălul, care redactează un document rucărean din 20 aprilie 1775. În anul 1780, Gheorghe Smerna, un negustor macedonean, ajuns la o stare materială înfloritoare îndrăgind plaiurile rucărene și-a adoptat ca nume pe cel al satului, numindu-se Gheorghe Rucăreanu, a zidit la Rucăr, în anul 1780, biserica Rucăr-Suseni, iar în jurul ei chilii pentru școală, aducând și

325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890

români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem. Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas. Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la școala Domnească din Ploiești. Până în 1867

NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
desfăcu tacticos pe-a lui: era coaptă bine și plină de zeamă gustoasă. A lui Caragiale era seacă. Marele scriitor nu zicea nimic. Se uita numai la portocala lui, se uita și la a lui Vlahuță, se uita și la negustor și dădea cu amărăciune din cap. Negustorul, foarte necăjit de întâmplarea asta și mai ales mișcat de expresivele gesturi ale lui Caragiale, îi spune: - Iertați, se întâmplă, domnule. Poftiți, luați alta! Caragiale parcă nici nu-l auzea însă. Își plimbă

NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
bine și plină de zeamă gustoasă. A lui Caragiale era seacă. Marele scriitor nu zicea nimic. Se uita numai la portocala lui, se uita și la a lui Vlahuță, se uita și la negustor și dădea cu amărăciune din cap. Negustorul, foarte necăjit de întâmplarea asta și mai ales mișcat de expresivele gesturi ale lui Caragiale, îi spune: - Iertați, se întâmplă, domnule. Poftiți, luați alta! Caragiale parcă nici nu-l auzea însă. Își plimbă mereu privirile cu aceeași semnificativă amărăciune de la

NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
ale lui Caragiale, îi spune: - Iertați, se întâmplă, domnule. Poftiți, luați alta! Caragiale parcă nici nu-l auzea însă. Își plimbă mereu privirile cu aceeași semnificativă amărăciune de la portocala lui la a lui Vlahuță și de la a lui Vlahuță la negustor. Bietul negustor, continuă să se scuze: - Eu ce sunt de vină, domnule! Doar nu sunt în ele, păcatele mele! Poftiți, luați alta! Atunci, în sfârșit, Caragiale, izbucni: - Nu trebuie! Uite, vezi, negustorule, așa sunt eu: pe ce pui eu mâna

NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
Caragiale, îi spune: - Iertați, se întâmplă, domnule. Poftiți, luați alta! Caragiale parcă nici nu-l auzea însă. Își plimbă mereu privirile cu aceeași semnificativă amărăciune de la portocala lui la a lui Vlahuță și de la a lui Vlahuță la negustor. Bietul negustor, continuă să se scuze: - Eu ce sunt de vină, domnule! Doar nu sunt în ele, păcatele mele! Poftiți, luați alta! Atunci, în sfârșit, Caragiale, izbucni: - Nu trebuie! Uite, vezi, negustorule, așa sunt eu: pe ce pui eu mâna, tot se

NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
lui Vlahuță și de la a lui Vlahuță la negustor. Bietul negustor, continuă să se scuze: - Eu ce sunt de vină, domnule! Doar nu sunt în ele, păcatele mele! Poftiți, luați alta! Atunci, în sfârșit, Caragiale, izbucni: - Nu trebuie! Uite, vezi, negustorule, așa sunt eu: pe ce pui eu mâna, tot se usucă! Așa a fost norocul meu. Să iau alta? Nu iau. Pe care-aș pune mâna s-ar usca și-ai rămâne fără marfă! Și-aruncând cu dezgust fructul uscat

NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
mâna, tot se usucă! Așa a fost norocul meu. Să iau alta? Nu iau. Pe care-aș pune mâna s-ar usca și-ai rămâne fără marfă! Și-aruncând cu dezgust fructul uscat, cei doi mari prieteni se depărtară, fără ca negustorul de portocale să știe cu cine avusese cinstea să vorbească. Al. ȘERBAN (Revista „Flacăra”, 4 februarie 1912) (din colecția prof. Ion C. Hiru) Referință Bibliografică: none / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 411, Anul II, 15 februarie

NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475

al unui ciob de mirază. Trecuse pe-aici în drumul spre casă. Venea de la biserică, întărit de cuminecătura primită pe care o mestecase-ndelung. Acum dăduse cu ochii de insul ce-și păzea oferta curioasă. Își râsese în barbă când negustorul îl asigurase de rostul sticlelor argintate. Zăbovise, deh, ca tot bătrânul, dar, tentat, achiziționase o fărâmă din așa lăudată marfă. Se dădu deoparte, privi în ciobul din podul palmei și-un zâmbet larg, mulțumit îi umplu chipul. Curios nevoie mare

MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1464501738.html [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869

mânie și duri ca o stâncă. Caii lor erau mărunți, aduși de la munte, inimoși și iuți ca săgeata. Când ieșea noaptea la furat, Marin Ciulei lăsa porțile deschise, ca la întoarcere, să i se piardă urma, iar hoțul neprins e negustor cinstit. Într-o iarnă, furase un cal de la un țigan. Acesta l-a recunoscut și i-a zis că-l va da pe mâna jandarmilor. S-au certat ... Citește mai mult Marin Ciulei era un om mic de statură, subțire

CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
mânie și duri ca o stâncă. Caii lor erau mărunți, aduși de la munte, inimoși și iuți ca săgeata.Când ieșea noaptea la furat, Marin Ciulei lăsa porțile deschise, ca la întoarcere, să i se piardă urma, iar hoțul neprins e negustor cinstit. Într-o iarnă, furase un cal de la un țigan. Acesta l-a recunoscut și i-a zis că-l va da pe mâna jandarmilor. S-au certat ... III. DE ACUM, TOTUL S-A SFÂRȘIT, de Cristina Crețu, publicat în

CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201

balcoane... Case cu curți impunătoare, cu împrejmuiri de fier, cu grădini mari și alei frumos pietruite! Cupeuri arătoase trase la porțile curților boierești! Totul părea frumos și promițător la prima vedere. Cei mai mulți oameni erau îmbrăcați în straie bune. Căruțele de negustori care se îndreptau spre târg erau pline de mărfuri alese. Tinerii pășeau cu voioșie pe bulevardele largi și pietruite ale orașului. Nerun se opri și privi visător de pe o laviță din fața unei biserici la lumea cea nouă și fericită din jurul

BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
care mai și pusese ochii pe el și nici gând să-i răsplătească munca. Începu s-o urască. Ea deveni principala piedică în realizarea fericirii lui. Ba, se mai întâmplă ca, într-o zi, pe la poarta castelului să apară un negustor bogat, pe care boieroaica îl invită în casă, să-i arate toate minunățiile pe care priceputul Nerun le realiză sub comanda ei. Negustorul rămase cu gura căscată. Când îl întrebă pe Nerun din ce loc de lume veni, negustorul se

BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
realizarea fericirii lui. Ba, se mai întâmplă ca, într-o zi, pe la poarta castelului să apară un negustor bogat, pe care boieroaica îl invită în casă, să-i arate toate minunățiile pe care priceputul Nerun le realiză sub comanda ei. Negustorul rămase cu gura căscată. Când îl întrebă pe Nerun din ce loc de lume veni, negustorul se bucură să afle că Nerun este dintr-un sat pe care el îl cunoaște bine, pe unde el fusese de multe ori. Dar

BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
un negustor bogat, pe care boieroaica îl invită în casă, să-i arate toate minunățiile pe care priceputul Nerun le realiză sub comanda ei. Negustorul rămase cu gura căscată. Când îl întrebă pe Nerun din ce loc de lume veni, negustorul se bucură să afle că Nerun este dintr-un sat pe care el îl cunoaște bine, pe unde el fusese de multe ori. Dar negustorul plecă. Nerun, însă, rămase fără stare. Vroia să plece definitiv, să părăsească conacul acela. În

BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
rămase cu gura căscată. Când îl întrebă pe Nerun din ce loc de lume veni, negustorul se bucură să afle că Nerun este dintr-un sat pe care el îl cunoaște bine, pe unde el fusese de multe ori. Dar negustorul plecă. Nerun, însă, rămase fără stare. Vroia să plece definitiv, să părăsească conacul acela. În mintea lui socotea dacă banii pe care i-ar da boieroaica îi vor fi de ajuns. Când găsi un nou prilej să-i amintească stăpânei

BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637

-l singur pe procurator cu gândurile lui. Dar perșii erau acum aproape siguri că un apropiat al procuratorului era amestecat în dispariția lui Baraba. -Prin tăcerea sa cred că ne-a spus totul, spuse Matan. -Eu zic să căutăm un negustor. Acum îmi aduc aminte ce ne-a mai spus hangiul, ții minte? -Că Apolinarius și studenții lui și-au plătit masa cu monede arabe! -Și că aveau fețele arse de soare! -Studenții n-au fețele arse de soare Maydan! Mai

AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1449956835.html [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
plătit masa cu monede arabe! -Și că aveau fețele arse de soare! -Studenții n-au fețele arse de soare Maydan! Mai degrabă niște conducători de caravane ca noi se pot lăuda cu aceste chipuri! -Ce vom căuta deci Matan? -Un negustor venit din Arabia! După plecarea perșilor, procuratorul Ponțiu Pilat se așeză în jilțul său gândindu-se la cele spuse de cei doi perși. Gândul că Hasim din Rekem ar fi putut fi amestecat în dispariția lui Baraba îl îngrijora. Porunci

AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1449956835.html [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
înțeleagă că nu vor obține nimic. -Toate caravanele care pleacă spre Ioppe au sarcinile ocupate. Va mai trece ceva vreme până când se va forma alta. Înscrieți-vă numele deci din vreme! -Cui? întrebară cei doi. Dă-ne un nume de negustor de încredere! -Ei aș! Chiar voi care știți drumurile pe dinafară veniți la mine un biet hangiu să vă spun ce și cum? Veți găsi voi ceva. Lăsați-vă cererea pe tabla de lemn de la intrare. Cărbunele e acolo. Și

AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1449956835.html [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
Matan. -Bine. Să mai așteptăm deci. Nu trecu mult și cineva intră în han. Și într-adevăr omul părea că era cel de care cei doi aveau nevoie. După ceva de mâncare și vin urmară și întrebările. -Sunt mai mulți negustori care se perindă pe aici, spuse cel nou venit. Vin și citesc tabla de colo și iau legătura cu clienții lor, după care formează caravane și se duc în drumurile lor. -Tu îi știi pe toți de pe aici, și de

AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1449956835.html [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
se duc în drumurile lor. -Tu îi știi pe toți de pe aici, și de aceea dă-ne un nume, căci noi îl vrem pe cel mai bun. -Păi să mă gândesc, spuse acesta. Unul ar fi Tzachi. Celălalt e un negustor care vine foarte rar pe aici, și nu știu cum îl cheamă... -Apolinarius! spuse Matan privindu-l cu șiretenie. -Apolinarius? Nu prea cred, însă știu că acesta e din Gaza și acolo își are sediul afacerilor. Perșii se priviră între ei cu

AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1449956835.html [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]