6,985 matches
-
ramurile economice, în comuna Lespezi cea mai dezvoltată ramura este comerțul, având tradiții în acest domeniu. Satul Lespezi a fost declarat târg la 1 iunie 1825 datorită dezvoltării comerțului, lângă un vad al Siretului. De atunci, în fiecare vineri vin negustori și comercianți de mai departe (Dorna, Botoșani, Hârlău, Pașcani) și țărani din localitățile din jur, unde vând și cumpără cereale, legume, fructe, produse meșteșugărești, animale și produse industriale, alimentare, textile, cherestea, materiale de construcții. La bâlciul de la 20 iulie vin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Lespezi, CEC-ul și farmacia. Miliția de după război a funcționat în Casa Teodorescu, lângă Anei, apoi s-a mutat în casa fostului prefect Roșca, după care, în 1967, s-a stabilit într-o clădire nouă, construită pe fosta proprietate a negustorului evreu Iancu, unde se găsește și sediul poliției actuale. Personalul din momentul de față este format din: agent șef Florinel Chiriac, șef post ; ag. pr. Ciprian Țâmpău, adj. șef post ; ag. pr. Cristinel Potolincă. STAȚIA C.F.R. Heci-Lespezi a fost terminată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de luptat cu urmările războiului sau cu indiferența autorităților. Doctor Ana Pascal, căsătorită Ițco, apoi Mitrofan, absolventă a U.M.F. Iași în 1950, a fost prima femeie medic pediatru din Lespezi, până în 1953. Doctor Tuldy Moscovici, născut la Lespezi, este fiul negustorului Lupu Moscovici, ale cărui case se mai păstrează lângă Monumentul Eroilor din centrul civic (casa Sava). A ocupat prin concurs un post la policlinica din Suceava, de unde prin anul 1970 a plecat în Israel, apoi s-a stabilit în Germania
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
adevărată. Mergeam în vizită numai în speranța că pot să o zăresc o clipă. Sunt convins că noblețea tablourilor se datorează numai firii blânde a soției sale. Pictorul - am să spun acum tot ce simt - nu e altceva decât un negustor deștept, dornic de beții și desfrâu. Când are nevoie de bani ca să-și satisfacă poftele, încropește un tablou pe care-l vinde la un preț exagerat, făcând pe marele artist și înșelându-i pe colecționarii de ocazie. Singurele lui „calități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
clasici, nu mai apăra statul. Dimpotrivă. Încet-încet, lumea se privatizează, iar inteligența girează o industrie. Parveniții vînd, talentații mai puțin, și unii și alții se invidiază aprig. Socialismul, vorba vine, le va rîndui pe toate. Cum așa cînd, spune Maurras, "negustorul rămîne negustor, poetul poet: oricît de puțin acesta s'ar refugia în visul său, el pierde un timp pe care celălalt continuă să-l folosească la urmărirea cîștigului. Aurul socialist va rămîne pe degetele comerciantului socialist în paguba poetului socialist
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
mai apăra statul. Dimpotrivă. Încet-încet, lumea se privatizează, iar inteligența girează o industrie. Parveniții vînd, talentații mai puțin, și unii și alții se invidiază aprig. Socialismul, vorba vine, le va rîndui pe toate. Cum așa cînd, spune Maurras, "negustorul rămîne negustor, poetul poet: oricît de puțin acesta s'ar refugia în visul său, el pierde un timp pe care celălalt continuă să-l folosească la urmărirea cîștigului. Aurul socialist va rămîne pe degetele comerciantului socialist în paguba poetului socialist." Nici măcar pe
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
renglotele și pline de o cremă paradisiacă. Fotografiez spre arătare în patrie caserolele cu salată de fructe gata preparată și feliile de lubeniță curățate de semințe, gata secționate, cu o mică furculiță de plastic atașată, învelite în folie. Forfotă, rumoare, negustori politicoși și persuasivi, curați, cu tonete aseptice și prezentare irezistibilă a mărfii. Dar de aici încolo intram în universul lui Gaudí. Vorbesc ca și cum nu toată Barcelona ar fi impregnată de spiritul lui, de nebunia lui, de geniul lui. De la casele
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
Villepin argumentînd în prezența lui Donald Rumsfeld necesitatea continuării inspecțiilor ONU. Fischer, cu pițigăieli de baricadă-caviar, și Villepin, de o facondă autoadmirativă, erau studiați cu ochi mijiți a dezgust și neînțelegere de un Rumsfeld cu fața de cinstit, dar aprig negustor hanseatic, care negociază prețul a două butoaie de heringi afumați. Pînă și cravata lui Rumsfeld, țeapănă, demodată în textură și model, și cu un nod gigantic, părea cea a unui iscusit, dar local om de afaceri dintr-un orășel de
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
în care înfigeai lingura sau paleta și rămâneau drepte și țepene" (p. 13). Această ordine temeinic împământenită este tulburată de venirea comuniștilor la putere și de descinderile nocturne ale oamenilor în haine de piele sosiți să îi ridice pe foștii negustori și meseriași privați. O mică răscoală în cartier, încheiată cu alungarea unor astfel de purtători de haine de piele a rămas în memoria colectivă sub forma unei legende urbane, prilej de mândrie pentru urmașii celor în cauză. Foarte credibile sunt
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
în timp, să capete pregnanță și autoritate, s-a alterat în asemena măsură încît nici agresiunea directă, fizică, împotriva operei sale nu mai impresionează cine știe cît. Astfel se explică faptul că aventurierii culturali au devenit peste noapte restauratori, iar negustorii de curiozități și-au transformat prăvăliile în en gross-uri de pietre semnate Brâncuși pe care le livrează drept opere din tinerețe ale sculptorului, evident necunoscute specialiștilor. Readusă în actualitate și adusă la zi, cartea lui Barbu Brezianu este, pînă în
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
seamănă panică, și apoi o seceră cu limba mecanică" (Haplea). De la Proprietarul de poduri (1976), trecând prin Democrația naturii (1978) și mai ales prin Exil pe o boabă de piper (1983) - cel mai puternic volum dinescian - , mai puțin prin Rimbaud negustorul (1985) și până la Moartea citește ziarul din 1989, poezia lui Dinescu abundă în aluzii și trimiteri directe a căror apariție publică în acei ani pare, astăzi încă, neverosimilă. Citez în continuare doar câteva secvențe: "Nu ți-e ușor să înțelegi
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
este unul acordat pentru poezie, nu pentru alte isprăvi. Nu îl premiem pe interlocutorul și partenerul lui Stelian Tănase de la Realitatea TV, nici pe membrul în Consiliul CNSAS, nici pe proprietarul de porturi la Dunăre; altfel spus, premiem poetul, nu negustorul. Am fi bucuroși dacă el ar scrie mai des poezie, căci sunt convins că are încă destule de spus și oricât de elocvent ar fi la Televiziune, tot mai bine știe să spună într-un poem. Nu va mai putea
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
ne întoarcem în trecut, recitind cartea captivantă a lui Ștefan Ionescu, Bucureștii în vremea fanarioților. Cum era controlat comerțul: ..."Călare, cu picioarele desculțe, în iminei..., domnul se oprea la prima dugheană... începea să cântărească pentru a vedea dacă nu cumva negustorul fură la cântar. Era vai și amar de cel prins. Pe loc, după gravitatea faptei, era bătut în uliță sau pur și simplu spânzurat. însă, în afară de bătaie sau spânzurătoare, Mavrogheni mai aplica o pedeapsă. Țintuia de urechea dreaptă pe negustorii
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
se știe, plictisește. O lecție de limbă franceză, în clasa întâi, arăta astfel: John Thomson, pălărier, face și vinde pălării. Un client cusurgiu a întrebat logic: "De ce mai pui, domnule, pălărier? Din moment ce mai jos scrii că vinzi pălării - se înțelege." Negustorul a șters ce era de prisos. Atunci criticul a mai zis că de ce scrie și face și vinde. Din moment ce le face, înseamnă că le vinde. Iar dacă șterge vinde, nu mai are rost să scrie pe firmă că face. Fără
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
Edward Sava Pentru prima oară în istoria instituției, Muzeul Metropolitan din New York a consacrat o manifestare majoră unei personalități care nu a fost nici un creator talentat, nici un colecționar plin de resurse, ci "doar" un negustor de artă. "Ambroise Vollard, protector al avangardei" este, desigur, un prilej de a expune lucrări de Cézanne, Van Gogh, Gauguin, Picasso. Expoziția, care va fi transferată de la New York la Institutul de Artă din Chicago și apoi la Muzeul parizian Orsay
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
componentă interesantă a carierei lui Ambroise Vollard pe care manifestarea de la Metropolitan o ignoră cu desăvârșire. Nici eseurile strânse în excelentul catalog publicat de Yale University Press nu insistă prea mult, focalizate fiind, și ele, pe aspecte "pozitive" ale carierei negustorului parizian. Cumpărând adesea întregul conținut al unui atelier, Vollard s-a îmbogățit rapid. Ca urmare, relațiile negustorului cu artiștii "săi" nu au fost întotdeauna lipsite de tensiuni. Dacă Cézanne, independent din punct de vedere financiar, i-a fost mereu recunoscător
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
eseurile strânse în excelentul catalog publicat de Yale University Press nu insistă prea mult, focalizate fiind, și ele, pe aspecte "pozitive" ale carierei negustorului parizian. Cumpărând adesea întregul conținut al unui atelier, Vollard s-a îmbogățit rapid. Ca urmare, relațiile negustorului cu artiștii "săi" nu au fost întotdeauna lipsite de tensiuni. Dacă Cézanne, independent din punct de vedere financiar, i-a fost mereu recunoscător pentru că l-a scos din anonimat, alții s-au simțit exploatați. Gauguin l-a etichetat drept "crocodil
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
i-a fost mereu recunoscător pentru că l-a scos din anonimat, alții s-au simțit exploatați. Gauguin l-a etichetat drept "crocodil", Matisse drept "hoț", iar Émile Bernard i-a dat numele de "vole art"! O serie de portrete ale negustorului, cărora Metropoli-tan-ul le-a dedicat o sală specială, stau însă mărturie pentru recunoștința pe care i-au purtat-o artiști pe care i-a protejat și încurajat. Portretul cubist al lui Picasso (1910) este una dintre capodoperele artei moderne. Cézanne
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
lui, fovii - Vlaminck, Derain, Matisse - se apropie de ceramică. Derain pictează peisaje londoneze inspirate de "seriile" lui Monet. Vuillard și Bonnard publică albume de gravuri. După 1920, Vollard este din ce în ce mai puțin interesat de comerțul de artă propriu-zis. Scrie Memoriile unui negustor de tablouri, o colecție de anecdote traduse acum mulți ani și în românește, sub egida Editurii Meridiane. Continuă să publice așa-numite "livres d'artistes", multe dintre ele incluse în expoziție. Îi datorăm unele dintre cele mai frumoase ediții bibliofile
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
și filologilor. Se găsesc aici - tot în versiune fotografiată - două tipărituri coresiene - Pravila Sfinților apostoli și Întrebarea creștinească, editate de I. Bianu, în 1925, mai multe volume din N. Iorga, seria Scrisori și documente (de exemplu, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni, 1906), Dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé (1893), mai multe volume ale lui Th. Capidan, despre aromâni și aromână etc. Edițiile de documente istorice n-au fost prea mult folosite de filologii români, în măsura în care aceștia erau interesați
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
întîlnim detașare cinică, acreală sau oboseală, ci dorința neopașoptistă de a pune lucrurile în mișcare: situația e perfectibilă, chiar dacă schimbarea mentalităților ține, firește, de durata lungă. Experiențe dezamăgitoare sînt consemnate cu umor: brambureala lingvistică din Belgia, cazuri de zgîrcenie franceză, negustori cinici, falsa strălucire a unor localuri și așa mai departe. Fără scrîșnete din dinți, doamna Neț vădește caracteristica flaubertiană de a percepe prostia și de a nu o mai tolera. E în felul ei o luptătoare; energia interioară e neîndoielnică
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
încă inedit, al lui Arghezi. Cu mult umor, Niculae Gheran, cunoscut pentru editarea integrală a ediției critice Rebreanu, a schițat câteva dintre greutățile extreme ale cercetării care pregătesc edițiile critice. Realizarea integralelor publicistice presupune adevărate hățișuri: "N-a existat un negustor, băcan, om politic tentat să editeze o revistă care să nu se adreseze lui Arghezi sau Rebreanu, cerându-le să colaboreze cu câte un text, fie și circumstanțial." Acestea toate lăsând deoparte barierele contextuale pe care cenzura politică le-a
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
internet, ei sunt târâți prin tribunale și eventual condamnați, după cum tot ei ajung în perpetuitate pilde vii ale conduitei intelectuale reprobabile. Însă adevărații experți în plagiat, singurii cunoscători ai "secretelor" meseriei, au fost, sunt și vor rămâne de-a pururi "negustori cinstiți" de bunuri ale spiritului" (p. XI). Mi s-a părut foarte ciudată această compătimire a plevuștei, a plagiatorilor dovediți, prinși în locul marilor rechini ai culturii. Văd aici un reflex meschin al vieții noastre actuale: toată lumea fură, dar condamnați sunt
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
dar condamnați sunt numai găinarii. A transpune în cultură o asemenea judecată e cu totul nepotrivit. E cel puțin dezolant să crezi că toată lumea plagiază, numai că unii sunt prinși, iar alții nu. Dacă e adevărat că hoțul neprins e negustor (om, scriitor) cinstit, conform prezumției de nevinovăție, reciproca e dezolantă pentru un cercetător: omul cinstit (negustorul, scriitorul) e un hoț, deocamdată, nedovedit. S-ar putea ca o "filosofie" ieftină a plagiatului să-ți insufle gândul că nu există originalitate în
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
E cel puțin dezolant să crezi că toată lumea plagiază, numai că unii sunt prinși, iar alții nu. Dacă e adevărat că hoțul neprins e negustor (om, scriitor) cinstit, conform prezumției de nevinovăție, reciproca e dezolantă pentru un cercetător: omul cinstit (negustorul, scriitorul) e un hoț, deocamdată, nedovedit. S-ar putea ca o "filosofie" ieftină a plagiatului să-ți insufle gândul că nu există originalitate în cultură, dar lipsa de originalitate nu e sinonimă totuși cu plagiatul. Nu putem studia istoria culturii
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]