730 matches
-
acum la mine, dar fără să zâmbească, neîncrezător, cu o privire anxioasă. Ce gură sensibilă și tânără avea! Cum s-a descurcat tânărul ăsta blajin și timid ca militar? Mama era aceea care lua hotărârile și care se târguia cu negustorii. Poate că ceva din duritatea ei nordică se infiltrase și în mine, făcându-mă să vreau să intimidez lumea, determinând-o să mă accepte la valoarea pe care mi-o asumasem singur. Pe urmă am văzut, ivindu-se de sub o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
comuna Suraia, două-trei mașini de muncitori, de pe unde Dumnezeu știe! Eu nu pot să vă spun de unde... Și când a’ venit ăștia în comună, eu eram cu tata și mă duceam la Broșteni de Vrancea să cumpăr fructe, că făceam negustorie. Și când am venit înapoi era comuna împânzită de doișpe-treișpe echipe, pe sectoare. În mahalaua noastră, acolea și-n alta mai departe încolo, s-auzea țipând. Vă spun sincer... Io eram tânăr, aveam 23 de ani nu împliniți, atunci venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
lucrarea sub braț. Stai așa, va spune cititorul. Ce-i atât de special la omul tău? E vorba despre o marfă și despre un cost, despre o plăcere și despre o persoană care nu-și irosește vremea în discuții cu negustorii. Lucruri normale. Chiar foarte normale. Numai că tot ce-i normal în comerțul cu bucata din fiecare zi e anormal în cel de artă. Bizarul e aici marca normalității. Iată cazul unui domn îndrăgostit de o pictură înfățișând ceva, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu vin de la ud, cum credeam altădată, ci de la numele biblic Udea sau Hudea (vezi și Hudești, jud. Dorohoi de pe timpuri). Negustorul evreu Dudel, vecinul tatălui tău, avea o fată Hudea, cea mai mare, mereu în picioare prin sat, cu negustorie ambulantă. Ce vremuri între 1913-1943, pe care nu le-ai apucat! Am primit ieri-alaltăieri ultimul număr din Ateneu din care n-am putut citi decît un bun articol despre ediții. încolo - demagogie. Hîrtie bună, tipar, muncă irosite. La Udești am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu amendă în valoare de 15 lei pentru prima abatere și cu amendă și confiscarea armamentului pentru abateri repetate. Capitolul V, intitulat " Despre îndestularea obștească", cuprinde articolele 22-26 ale regulamentului 468. Prin prevederile sale era interzisă vânzarea produselor alimentare de către negustorii ce nu obținuseră o autorizație emisă de către primărie. Capitolul VI se intitula " Despre înfrumusețarea orașului și siguranța publică" și cuprindea articolele 27-29469. Prin prevederile acestui capitol, proprietarii erau obligați să-și împrejmuiască gospodăriile cu garduri bine aliniate. Pentru ridicarea unei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La fel stau lucrurile și în relațiile cu zeii sau demonii"586. Ovidiu Drâmba situează folosința monedei de hârtie de către chinezi în jurul secolului V î.Hr. și chiar începând cu secolul al IX-lea î.Hr. "Dar chiar din secolul IX î.Hr. negustorii se serveau de un fel de bilete de bancă, bancnote de hârtie care însă aveau un curs limitat la anumite regiuni și un anumit număr de ani"587. Dincolo de caracterul profund religios al folosinței primelor însemne monetare tipărite, vom sublinia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
al termenului, deoarece Banca Suediei nu era o bancă națională, iar operațiunea desfășurată de el nu avea girul unei autorități. Totuși, el inventează o formă nouă de circulație, prin emiterea de bilete de bancă. În epocă scontul era des uzitat, negustorii venind la bănci cu efecte de comerț pentru a obține credite. Originalitatea sa a constat în a nu mai oferi monedă metalică drept împrumuturi, ci bilete de bancă, înscrisuri care înlocuiau moneda metalică în circulație, dar care, așa cum vom mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
au întors în Boston prost dispuși, mormăind după plata cuvenită. Soldații nemulțumiți sunt predispuși la revoltă, așa că guvernul din Massachusetts a început să caute, îngrijorat, o modalitate prin care să plătească soldații. A încercat să împrumute 30004000 de dolari de la negustorii din Boston, dar evident că bonitatea guvernului nu era printre cele mai ridicate. Într-un final, statul Massachusetts a decis, în decembrie 1690, să tipărească 7000 de lire în bancnote pe care să le folosească pentru plata soldaților. Bănuind că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cu grădină), pentru a nu mai vorbi de cartierele mărginașe, de „mahalale“, care prelungesc orașul, pierzându-se imperceptibil În Împrejurimile lui rurale. Sunt și străzi, precum bine cunoscuta stradă comercială Lipscani (de la Lipsca, vechiul nume românesc al Leipzigului, de unde veneau negustorii cu mărfuri), care păstrează un aspect oriental tipic. Nici lumea nu era chiar pariziană. Ce aveau cu Parisul locuitorii mahalalelor bucureștene — specie intermediară Între sat și oraș — sau acea mică burghezie, ale cărei raporturi foarte aproximative cu cultura modernă au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ar trebui să fie neglijat pentru că evreii posedă exact acele trăsături care nouă polonezilor ne lipsesc și care, adăugate la trăsăturile noastre, ar crea un tot destul de impresionant <endnote id="(682, p. 100)"/>. Când s-au simțit suficient de puternici, negustorii români - fiind deranjați de concurența celor străini - au Început să ceară fie privilegii În folosul „neguțătorilor celor de loc [= autohtoni]” În detrimentul „neguțătorilor streini”, ca În 1731 <endnote id="(193)"/>, fie mărirea impozitului plătit de comercianții evrei, ca la jumătatea secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
perfecționează meseria sa ori inventează În istoria civilizației omenești epoca care se cheamă capitalism”. Între teoria lui Karl Kautsky și cea a lui Werner Sombart, Mihai Ralea era, evident, mai aproape de aceasta din urmă, considerând că „raționalismul” evreului a generat „negustoria și capitalismul”, și nu invers. „Pentru unul [Kautsky], rațiunea e efect, pentru celălalt [Sombart], cauză. Amândoi sunt de acord Însă că evreul e raționalist, indiferent dacă a fost de la Început ori a devenit astfel” <endnote id="(204, p. 64)"/>. Simplificând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tocmești]”, sună două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Evident, târguiala În exces nu era un obicei anume al comerciantului evreu, ci al comerciantului În general și mai ales al celui oriental. Irina Nicolau a prezentat adevărate „strategii ale târguirii” la negustorii sud-est-europeni. O butadă englezească arată modul În care erau percepuți de către vest- europeni comercianții balcanici : „În Balcani, dacă cumperi un obiect la jumătate de preț, poți să fii sigur că ai plătit dublu de cât face” <endnote id="(817, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
europeni comercianții balcanici : „În Balcani, dacă cumperi un obiect la jumătate de preț, poți să fii sigur că ai plătit dublu de cât face” <endnote id="(817, p. 185)"/>. Există și o altă formulare a acestei reguli privind relația cu negustorii sud-est-europeni : „Armeanului dă-i jumătate din cât cere, grecului o treime și evreului un sfert” <endnote id="(842, p. 44)"/>. Reflexele mentale prezentate mai sus s-au dovedit atât de puternice, Încât au intrat și În limbă, În special În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În presa de extremă dreapta (Sfarmă Piatră, Buna Vestire etc.) din România anilor ’30. Ei ar fi „traficanți de «libertate»”, „negustori șmecheri”, „negustori de pornografie”, „comercializatori de excremente sufletești”. De la „taraba lor”, evreii „jefuiesc sufletește, nu numai materialmente”, astfel ca „negustoria evreiască să meargă tot atât de bine și În literatură, ca și În celelalte tărâmuri de jaf metodic al nostru” <endnote id=" (202, pp. 448-451)"/>. În aceeași epocă, evreii erau acuzați nu doar că „otrăvesc băuturile”, ca hangii și cârciumari, dar că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care să-și asigure existența. [...] De ce să nu le dăm pământ evreilor ? De ce să nu-i admitem În corporațiile meseriașilor ?” <endnote id="(557, p. 87)"/>. „Israeliții din Ardeal” se plângeau În 1842 Dietei transilvănene că „sunt obligați să practice exclusiv negustoria [...], din cauza faptului că toate celelalte posibilități de trai le-au fost Închise” și că ei „se orientează Înspre cămătărie nu din cauza firii lor, ci din cauza acelor hotărâri potrivit cărora li se Închid toate căile de acces spre alte domenii și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se Închid toate căile de acces spre alte domenii și Înspre propășire”. În alte țări, conchid petiționarii, „evreii practică demult meseriile, iar acolo unde emanciparea a devenit realitate, peste tot, israeliții, Într-un număr tot mai mare, se orientează dinspre negustorie spre meserii” <endnote id="(536, pp. 287-288)"/>. Din cauza restricțiilor administrative, procentul comercianților evrei Înregistrați În Transilvania (negustori, cârciumari, hangii) era În epocă relativ mare, chiar dacă În scădere (69,8% În 1813 și 60,6% În 1848), iar cel al producătorilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu din țara Moldovii”, Își vindea povarna În 1706. La 1738, fiul acestuia, Herșcu Jidovul, era și el cârciumar la Focșani <endnote id="(43, p. 12 ; 416, II, p. 38)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir vorbea despre „negustoria și cârciumăritul” practicate de evreii din Moldova [opificium, praeter mercaturam et cauponariam, nullum exercent ]. Pentru aceste activități, evreii „trebuie să plătească o dajdie deosebită În fiecare an, mai mare decât cea obișnuită” [tributum annuum peculiare, gravius ordinario] (Descriptio Moldaviae, XVI
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au fost complet nefavorabile În această privință. Înainte de părăsirea Palestinei, evreii fuseseră buni cultivatori ai pământului și crescători de animale. „În ce ne privește - scria istoricul evreu Josephus Flavius În secolul I e.n. -, nu ne place să ne ocupăm cu negustoria, deoarece, locuind Într-o țară fertilă, ne mărginim să practicăm agricultura” <endnote id="(481, p. 281)"/>. În 1870, Alianța Israelită Universală a Întemeiat prima școală de agricultură din Palestina (lângă Jaffa), nu Întâmplător numită Mikweh-Israel („Speranța lui Israel”). Theodor Herzl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vrednici de osândă pentru că l-au născocit pe Cristos, nu pentru că l-au omorât” <endnote id="(115, p. 48)"/>. Într-un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Inc., New York, 1995, p. 77. 571. Shulamit Volkov, „Exploring the Other : The Enlightenment’s Search for the Boundaries of Humanity”, În 540, pp. 148-167. 572. Gheorghe Brătescu, Către sănătate perfectă. O istorie a utopismului medical, Editura Humanitas, București, 1999. 573. Negustorii de vin și de alte băuturi alcoolice (adesea evrei) se foloseau de degustători, care certificau faptul că producătorul posedă băuturi de calitate ce nu se vor strica (vezi germ. și idiș [Ge]schmack = „gust”, Schmecken = „a gusta”, Schmecker = „degustător”). Câteodată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fără spovadă nu știu, poate a fost printre bulgari care, din obișnuință sau mai mult chiar născându-se printre turci, și-au pătat natura și din prea multă devoțiune nu au dat de veste, ori aflându-se pe drumuri pentru negustorie, trecând chiar și în Valahia, nu au putut să ne spună; nici Conventualii și nici ceilalți nu sunt obligați să meargă pe urmele vreunui negustor ori să alerge din casă în casă la o vânătoare de 4 așpri; așadar, nefiind
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
consulului fără nici o observație sau reclamație din partea Domnului. Îndeobște, toți marii negustori sunt sub protecția rusească, pe care o caută totdeauna din cauza deferenței respectuoase a domnului către agentul acelei puteri și a favorii de care se bucură acei care fac negustorie sub steagul ei. Comercianții mai mici, care nu sunt înmatriculați la consulul general, se dau ca atașați comercianților protejați și, în această calitate, ei primesc pașapoarte de la consul și se bucură de o protecție implicită. Pentru a da o idee
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
societate este condusă de reguli precise: astfel, viața bărbaților este împărțită în faze (dobândirea învățăturii dharmice, activitatea socială și susținerea familiei, retragerea și ascetismul); membrii societății sunt împărțiți în caste (preoții și învățătorii; războinicii și regii; oamenii de afaceri și negustorii; oamenii simpli și muncitorii). INCLUDEPICTURE "http://www.himalayanacademy.com/resources/books/hbh/images/06 SYM Buddha.jpg" \* MERGEFORMATINET Religia budistă, veche de peste 2500 de ani, își are rădăcinile în învățăturile regelui Buddha; astăzi are aproximativ 276 de milioane de credincioși în întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
francezul - prudent; germanul - spiritual; englezul - prost dispus; polonezul - limitat; ungurul - chiar mai puțin; rusul - nu are în cap nimic; turco-grecul - mai puțin decât atât. Ce a dat Dumnezeu neamurilor? Autorul unui text românesc din secolul al XVIII-lea răspunde: turcilor - negustoria, rușilor - beția, nemților - scârnăvia, sașilor - râia și slăbiciunea, grecilor - norocul la bani, leșilor - mândria, cerchezilor - frumusețea, moldovenilor - lăudăroșenia, muntenilor - invidia, evreilor - bogăția, țiganilor - sărăcia și goliciunea. Iar autorul unui text din secolul al XIX-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se face ca copilul să trăiască ani mulți și să fie tare ca metalul din care este făcută căldarea. Căldură în ziua de Măcinici [9 martie] se dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]