504 matches
-
Mircea cel Bătrân, Iancu Corvin de Hunedoara, Vlad Țepes, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul Întruchipează, de fapt, virtuțile caracteristice ale poporului nostru. Povestirea Stejarul din Bănești este un pilduitor exemplu de patriotism. Copiii Învață să fie buni, drepți, dar și neiertători cu cei dornici de "pâine străină". Ei fac cunoștință cu Ștefan, copilul mai răsărit și mai isteț, și apoi cu domnitorul Moldovei care nu se lasă până nu-1 răzbună pe prietenul său din copilărie, Mitruț. O altă figură legendară este
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
atmosfera aceea însă de atunci entuziasmul începea să înflorească și Paul Georgescu vedea în unii ceva suspect, incredibil, și nu-i cruța. Nu-i păsa încă pe vremea aceea de dușmani, era tânăr, cui îi pasă, în tinerețe, de acumulările neiertătoare care se strâng în urma noastră? Am făcut cunoștință cu o doamnă crishnamurtistă, cu care m-am plimbat pe aleile înzăpezite... Krishnamurti mă turburase și pe mine prin anii '42, cu critica pe care o făcea el conștiinței umane veșnic condiționată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Manole capul, conectat la bizareria jocului de la fereastră. Figura lui e moale, obosită. Fruntea transpirată, obrajii supți, ochii somnolenți, buzele arse. Privirea căzută, fără putere. Este rândul lui s-o privească, de la depărtare. Fraternizare ? În lumina egală a unei zile, neiertătoare, ca atâtea altele, chipul fumuriu al Verei devine de fildeș, patinat, de-o transparentă delicatețe. Amărăciunea învechită și dezgustul și-au pierdut asprimea, demonicul, convertite în fragilitate. Merită contemplat îndelung chipul pe care ziua și-l alege în această clipă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
știu pe unde tot umbli, în loc să-mi fii de ajutor... Dojenind de Petre, își dădea bine seama că vrea să-și impute amintirile care l-au cuprins în mrejele lor și de care îi era teamă ca de niște remușcări neiertătoare. Grăbit să plece, nu-și găsi casca și mormăi: ― Fă lampa mai mare, că parcă suntem într-o criptă... De lângă lampă, ordonanța ridică o scrisoare și i-o întinse: ― A venit de la amiază, dar cu vălmășagurile astea... Apostol luă scrisoarea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
În vechiul troian, În ciuda posibilei acuze de "pleonasm sezonal", neaua și troianul vorbesc mereu și de timp, Întreținînd aluziile alegorice și menținînd trează atenția pentru planul simbolic. Ultimele două versuri erau o antiteză Între artificiile efemerului și masivitatea unui peren neiertător. M-am gîndit apoi să elimin și verbul Înlocuindu-l cu un substantiv: un puf de nea adaos / În vechiul troian. Eliminam astfel și ușorul decorativism și tendința de a pasteliza ceea ce văzusem. Peste două zile Însă, mi-am zis
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pot fi resimțiți (și nu există aievea și nealterați) decît În locul și la vremea care le aparține și cărora le sînt destinați: În aura plină de mister și promisiuni a pădurii, a copilăriei, a zorilor. Prea puțin este semnul fatalității neiertătoare și al nostalgiei care o acompaniază. Miresmele se risipesc, dispar, pier și ne lasă-n suflet doar regrete iremediabile. Cu ce ne provoacă poemul? Cu exigența de a percepe legătura indisolubilă dar profund misteriosă dintre fragi și zori. Iar dulceața
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Grecia. Oricum contactele, coexistența cu grecii în Iudeea, îi fac pe evrei să preia și binele și răul: cultură și vicii, îndeosebi gustul petrecerilor al cheltuielilor pe cerințele trupului, treptat, uitând de rigorile prescrise de Iahve, Dumnezeul unic, spiritual și neiertător. Imitarea fără discernământ îmbolnăvește sufletul și trupul, alimentează egoismul, discordia, pofta de îmbogățire. în adevăr, unii evrei ajung bogați, uită pe semenii săraci, alergă după relații mari în cetățile grecești ca Alexandria Egiptului, care pretindea drept de stăpânire a Iudeei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
frunze de toamnă, Leneșe, impertinente. Azi demult ieșit din... toamnă, Când cu alb vremea mă-nseamnă, Vin femei puțin decente, Leneșe, impertinente... Ca și frunzele de...toamnă... PANSEURI 1. CIRCULÂND.... PE CONTRASENS 1. A perdut pe toate planurile! Cauza? Un neiertător cataclism....sentimental! 2. Dată fiind abundența materialelor de construcție și au construit fiecare, înflăcărați, câte un castel...din nisip!. 3. Nici marii avari nu vor dormi confortabil, într-o casă...de bani! 4. Ce diferite sunt pe ansamblul lor, dar
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
în noapte, sub stelele șterse din când în când de pe cer de clătinarea catifelată a cetinilor. Mă așezam pe o bancă și peroram cu voce tare, în discursuri disperate, împotriva acelor ființe care se bucură de iluzie, care ignoră structura neiertătoare a lumii. Puțini aveau să cunoască, prin suferință, prin neîmplinire, prin refuzul orgolios al capcanei pubiene, adevărata existență, chinul lucidității. Ceilalți vor trăi, se vor iubi, vor face copii și vor crăpa fără să aibă habar că în afară de fericirea lor
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
am spus întotdeauna că-i stă bine în galben-portocaliu cu pielea ei de piersică coaptă, neînțelegând ce se întâmplă cu noi, înțelegând fără s-o recunoască că nu sunt capabil de dăruire, și cum aș putea fi când alte doruri neiertătoare, de ce, se întreabă cu fiecare gând al ei ce mă face prezent acolo, chiar dacă eu nu m-am mișcat din iarbă, de ce?! doar ca să pictez îngeri?! la fel de bine ca meșterul Luca încât nici nu deosebești și peste treizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în țară, proprietatea e respectată oriunde numai la noi nu, Ana lângă mine pe canapeaua învechită, cu genunchii rotunzi ieșiți de sub fusta scurtă îndreptați spre mine, bătrâna, dreaptă, într-un balansoar acoperit cu pled, vorbește despre dreptul sfânt al proprietății, neiertătoare cu toți cei ce pun altceva înaintea acestui inviolabil drept, pe ferestrele mari copacii aurii în ultimul dezmăț de culoare al toamnei, Casa asta am păstrat-o ca prin minune, îmi povestește bătrâna, după ce l-au ridicat pe bărbatu-meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mi stăpânește ca o plagă mintea, Theo! vocea ei blândă, Și-n furia oarbă nu-mi vine să cred că rostesc cuvintele blestemate, Eu te plătesc să faci cu mine în fiecare seară franceză! Ce putea face Ana la auzul neiertătoarelor cuvinte decât să se ridice istovită de forța cu care le-am aruncat în ea și fără nici un gest de iertare să plece, iar eu prea orgolios în mânia mea nestăvilită ca să schițez vreo mișcare pentru a o opri, 22
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la fel ca numărul celuilalt comic începător, momentul urma să explodeze ca un balon cu heliu. Cel dinainte era un băiețel ciudat și păros al cărui număr era alcătuit aproape în totalitate din imitații din Beavis și Butthead. Audiența fusese neiertătoare. În timp ce urlau „Huo, dă-te jos de pe scenă“ și huiduiau, inima lui Ashling se strângea pentru Ted. Apoi a venit rândul lui. Ashling și Joy și-au strâns mâinile ca niște părinți mândri, dar, în mod firesc, emoționați. În câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
morți mestecând aceeași mâncare mestecată de morții muriți repetat Când oasele noastre absorb cimitire de oase Mirosul greu e mortăciune să-l stoarcem din vorbe măcar. Să ne-noim În vorbele noi, numai ale noastre, Fără să ne sinchisim de scârna neiertătoarei materii... 27.09.1960 Tot ce-ndrugi despre viață, nemuritorule, nu-mi hrănește nici burta, nici ochiul Cu care mă uit În De rerum natura (Te știu flămând de Întrebări, fiindcă ai deja răspunsuri făcute) Am atâtea nedumeriri să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vei scrie toate aceste lucruri, se va Îngrășa un vierme, săpând neștiut, În trupul lui sănătos, un Întunecat tunel, precum În tine, sistematic, va Începe să ronțăie, fir cu fir, atom cu atom, sapa norocului, tunelul șanselor tale ca un neiertător vierme al zodiei sub care te-ai născut. Va Începe Într-un fel viața ta de bărbat, de vreme ce ești Însemnat cu fierul roșu. De curând medicii au fost nevoiți să se ocupe de lucruri care, aparent, au puțină legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ei fug de rup pământul, În totală harababură. Cât vezi cu ochii, câmpul de bătaie geme de arme și bagaje. — Nu te fă că ne-ai dovedit, că nici vorbă să ne răzbești tu, care stăteai ca mutu, a replicat neiertătoare Mariana. — Și când te gândești că tot ce zicem va fi În carnetu adus de don Commendatore dân Salerno, a zis Pumita, cu mintea dusă aiurea. Croce, tenebrosul administrator, a dat să schimbe vorba: — Și ce mai zice pretenu Eliseo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un accident. Poate că a comis o eroare de judecată ieșind afară, printre meduze. Sau poate că nu. Cert este că accidente se pot Întâmpla și În circumstanțele cele mai favorabile, iar adâncul oceanului este În mod deosebit un mediu neiertător. Ascultându-l, Norman Își zise: „Își scrie raportul. Caută cu nerușinare explicații plauzibile.“ — Iar acum vă solicit tuturor să rămâneți calmi. Au trecut șaisprezece ore de când furtuna a ajuns la suprafață, deasupra noastră. Tocmai am trimis sus un balon-meteo. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
multe alte semne de punctuație, Europa. O judecă la rece, la cald, pe-o pagină-ntreagă, e supărat, o incriminează trepidînd și-i arată ca Necruțătorul viciile: „prosperitate, egoism și kitsch”, o frămîntă, o Înfierează, o pune cu spatele la zid, ironic, neiertător, apoi abătut: „istoria e nerecunoscătoare”. Iar e de vină istoria. Niciodată nimic despre biologie, arheologie, mutanți. De vină pentru tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul etc. sînt istoria și Europa. Apare resentimentul: „În vreme ce noi ne jertfeam pe cîmpurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
roșu sângeriu iradiind și absorbind privirea și înghițind-o și părând să tremure în aerul mișcător în care pluteau sclipitoare fire de praf și funigei, ca și cum - se gândea - în spatele lor, al panourilor, s-ar fi aflat vreun Rumpelstilzchen blând și neiertător și numai memorie. Cu două săptămâni în urmă înțelesese că încercarea cu personajul important eșuase și n-ar avea rost să mai creadă în ea. S-a speriat în prima clipă. Pe urmă l-a cuprins bucuria, se simțea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe peretele opus, luminându-l treptat, apoi făcându-l brusc să strălucească, și simțea ceva neclar și primejdios. Ca și cum ar fi așteptat un răspuns sau ar fi întrezărit ceva ca o speranță, și-a întors ochii de la acel Rumpelstilzchen blând, neiertător și numai memorie și privea pe fereastra largă răsăritul de soare și acoperișurile caselor mici dezvelindu-se din aburii zdrențuiți ai dimineții... Partea a treia Primul cerîc) Erau singuri în toată acea pustietate și aerul adia cu o răcoare gravă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Doctorul i-a recomandat să nu mai facă azi nici un efort. — Ce neplăcere? — Un accident cât se poate de regretabil, domnule. A fost pe de-a-ntregul vina mea. Când l-am scos la plimbarea de sănătate de după-amiază - dintr-o neiertătoare neglijență - am scăpat scaunul de sub control și s-a prăvălit pe un povârniș și s-a sfărâmat. S-a izbit de cotețul găinilor. — Dumnezeule! S-a produs vreo stricăciune? — O găină a fost decapitată, domnule. Roddy se uită pieziș la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
În sus. Reflectoarele erau aprinse și bezna Își schimbase Înfățișarea; nu văzu cerul, ci peretele Înalt al turnului de care se sprijinea. Simți duritatea ușii În scalp, prin păr, și-și imagină cum pietrele de sus se prăbușesc, o masă neiertătoare de zidărie și mortar. I se părea că le vede legănîndu-se și clătinîndu-se În timp ce le privea. Ce caut eu aici? se Întrebă ea brusc. Apoi, Își zise: Unde-i Kay? Se luptă să se ridice În picioare. — Ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de epigrame și 2 în colaborare. U.E.R l-a nominalizat recent epigramistul anului 2013. Femeia Nu are porți, nici ziduri ferecate, Sub cer aromitor, curgând spre rai, Dar este totuși unica cetate Pe care-o cucerești și...te predai. Neiertătoarea Din câte mândre-avui întruna, În timpul când eram voinic, În veci nu mă mai iartă una... Cu care n-am avut nimic... Ceartă între soți Îi spune soața când devine rea, Că n-are gust de când îl știe ea, Și-i
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
Complexul „Modex” din Piața Huniade, în cursul serii. Simultanul era prefațat de dl profesor Pius Brânzeu printr-un articol din „Drapelul Roșu”, în care îl prezenta pe liderul mondial în vârstă de 32 de ani, „om modest și prietenos”, dar neiertător la tabla de șah, cu un joc „precis, de departe calculat, fără înflorituri”. După cum își aduce aminte dl Illijin, inițial, simultanul trebuia să înceapă la ora 19, el fiind decalat cu o oră pentru ca șahistul rus să poată urmări la
Agenda2006-13-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284908_a_286237]
-
criterii politice și naționale. Ne rămâne nouă, celor de azi, sarcina de a reface Universitas, acea solidaritate intelectuală pe care străbunicii noștri nu au mai reușit să o păstreze, dar poate nu din vina lor, ci sub povara unei istorii neiertătoare. Desigur, nu toți românii care au urmat școlile superioare ungurești În cei 76 de ani cu predare În limba maghiară au pășit pe calea urmată de un Avram Iancu XE "Iancu" . Unii dintre ei, cum a fost profesorul Grigore Moldovan
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]