612 matches
-
nici nu catadicsi să bage de seamă. Căscă, iar bărbatu-său umplu pentru ultima oară paharele cu ce mai rămăsese pe fundul sticlei. Steluța Îi aduse aminte lui Pepino că se făcuse ora să plece la lucru și puii de Nemeși și Florinel adormiseră pe lângă noi și mâine-i luni, da... — Mâine o să plecăm, am spus. Destul am stat pe capul oamenilor ăștia. Vorbele mele făcură să-i lucească ochii vameșului, care se Întorsese cam abătut de dincolo. De atâta grabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Merita Ștefan cel Mare să fie făcut Sfânt?, în "Ziarul de Iași" din 2 iulie 2004, p. 1A, 4A. Drugă, Ovidiu, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. Gherman, Ion, Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la București, în "Cotidianul" din 25 octombrie 1999, p. 16. Hurezeanu, Damian, Însemnări despre manualele pentru clasele XI-XII, în "Xenopoliana", tom III
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Istoria Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 1999, p. 27. Fragment citat în articolul lui Ovidiu Drugă, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, publicat în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. 126 Vezi articolul citat, semnat de Cristian Tudor Popescu. 127 Sorin Mitu (coord.), op. cit., p. 30. 128 Vezi Ovidiu Drugă, în articolul citat. 129 Recomandare din cuprinsul referatului semnat, în numele
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
explică de ce victimele au provenit din prima categorie, iar nu din ultimele două, din moment ce Armata ar fi deschis focul doar asupra acestora din urmă. Un alt caz luat în discuție este acela al protestatarilor clujeni (grupul condus de actorul Călin Nemeș), suprimați în centrul orașului, în 21 decembrie 1989, de către militari. Autorii consideră că și în acest caz ar fi fost vorba de provocatori și agresori ai subunității comandate de căpitanul Carp Dando - însă analiza lor este nu doar injustă, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apăra atunci când au fost agresați de provocatori. Pentru cazul Clujului (care îi preocupă probabil pe autori tocmai fiindcă existau documentele fotografice considerate probe irefutabile, ce demonstrau faptul că Armata a deschis focul) și al grupului de protestatari condus de Călin Nemeș, Sava și Monac consideră că acțiunea acestora a fost una provocatoare, aparținând unui nucleu de indivizi turbulenți, aflați sub influența alcoolului, care intenționau să confiște armele militarilor (s.m.)! Autorii afirmă că nu militarii au ucis și rănit oameni din rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
7). Revenind însă la studiul de caz (pentru centrul orașului există, cum am precizat deja, un întreg album cu fotografii luate la fața locului, care indică toate mișcările soldaților care au deschis focul asupra protestatarilor din grupul condus de Călin Nemeș), autorii demonstrează ritos că cei care au deschis focul au fost militari zeloși și robotizați. Domșa și Lungu nu intenționează nicidecum să disculpe Securitatea, Miliția sau pe liderii locali ai PCR, zeloși și ei în a accepta și concretiza ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de cazul protestatarilor clujeni neînarmați și reprimați în 21 decembrie 1989 de către Armată se ocupă și Radu Mareș (Manual de sinucidere, 2003). Autorul analizează reproșul infam adus, în 1990, de autoritățile militare (și nu numai) grupului condus de actorul Călin Nemeș, cum că revolta tinerilor din Piața Libertății ar fi fost o „repudiabilă violență de bețivi”, fiind cunoscut faptul că grupul consumase alcool înainte de protest, pentru a-și face curaj să iasă în stradă (p. 43). Gestul de reprimare violentă este
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
reeducarea 1. Se pare că acum a sesizat și Eugen Țurcanu (destul de retras și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face remarcat în vederea unei eliberări. Cea mai importantă vizită a fost cea a colonelului Iosif Nemeș 2, însărcinat cu preluarea și coordonarea acțiunii lui Bogdanovici. Probabil la inițiativa lui Nemeș, s-a organizat o rețea de informații în penitenciar, din care au făcut parte atât Bogdanovici, cât și Țurcanu 3, scopul Securității fiind acela de a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face remarcat în vederea unei eliberări. Cea mai importantă vizită a fost cea a colonelului Iosif Nemeș 2, însărcinat cu preluarea și coordonarea acțiunii lui Bogdanovici. Probabil la inițiativa lui Nemeș, s-a organizat o rețea de informații în penitenciar, din care au făcut parte atât Bogdanovici, cât și Țurcanu 3, scopul Securității fiind acela de a afla cât mai multe date despre cei arestați. De altfel, asemenea rețele s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
despre cei arestați. De altfel, asemenea rețele s-au format în toate închisorile comuniste, administrația folosindu-se de acei deținuți care acceptau să obțină, prin discuții, informații de la colegii de celulă în schimbul unor avantaje în privința regimului de detenție. Vizita lui Nemeș este amintită atât în declarația lui Dan Dumitrescu, cât și a lui Pafnutie Pătrășcanu 4, iar rezultatul ei a fost intensificarea eforturilor lui Bogdanovici, care i-a convins și pe Vasile Pușcașu, Toma Simionovici, Sorin Pintilie, Ștefan Moravschi, Batovici și
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pentru că se încerca păstrarea discreției, trăsătură cu care ne vom întâlni și în celelalte penitenciare în care a fost ulterior exportată mișcarea. Cine au fost membrii administrației cu care au colaborat Țurcanu și Bogdanovici? În afara prezenței importante a lui Iosif Nemeș la Suceava, mai este menționat ofițerul politic Stângă; acesta ar fi primit de la Țurcanu recomandări cu privire la selectarea informatorilor în aprilie 1949, probabil pentru a avea colaboratori și după primul transfer de deținuți către Pitești. După plecarea lui Țurcanu din penitenciar
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Matală, Gicu Cismaru, Eugen Șerbănescu, Aslan, Aurelian Guță, Constantin Popa); Brașov (Luca Călvărășan, Victor Roșca, Petre Paraschiv); Beiuș (Alexandru Andrițoiu, Ioan Măduța, Ioan Crișan, Ioan Popiu, Maximilian Briscan, Alexandru Pantea, Gheorghe Cârtea, Gheorghe Panciu, Roman Dănilă); Cluj (Septimiu Râmboiu, Martinel Nemeș, Vasile Ilea, Mitică Grad, Toader Săuca, Zirbo, Ioan Popșa, Mircea Prișcu, Bar, Ionel Ladea, Ioan Pușcaș); Brad (Zeno Oarcea, Toader Gligor); Timișoara (Petru Păcuraru, Vasile Lascu, Gheorghe Sicloveanu, Ioan Vist, Gheorghe Văleanu, Petru Giurgiu, Petru Caius); Caransebeș (Martin Rădoi, Remus
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
gardian, cât și de către Dumitrescu însuși, care, probabil, nu era obișnuit să vorbească cu deținuții. El a cedat în cele din urmă insistențelor lui Țurcanu, care i-a comunicat că, la Suceava, a colaborat cu ofițerul politic și cu colonelul Nemeș, oferindu-le informații despre atitudinea celor închiși, și că dorește să facă același lucru și în Pitești. Neștiind ce să facă, Dumitrescu i-a promis lui Țurcanu că îi va înlesni comunicarea cu un reprezentant al Securității Pitești. Pe 15
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dânsul”2. În ancheta de mai târziu va recunoaște în mod clar că a acționat „din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție”, și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru 3. Desigur, lista se referă la toți cei cu care el a colaborat de-a lungul șederii sale în Pitești
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care este „organizarea legionară” din jurul lui Popescu, văzut ca șef4. Toate acestea demonstrează legăturile puternice pe care Țurcanu reușise să și le stabilească cu administrația închisorii la doar câteva săptămâni de la sosirea sa în Pitești. E semnificativă și prezența lui Nemeș în penitenciar exact în aceste momente în care se iau primele măsuri, după ce purtase deja discuții cu Țurcanu la Suceava. Nemeș fusese informat de cei de la Securitatea Pitești cu privire la activitatea lui Țurcanu și l-a impulsionat pe Dumitrescu să se
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
le stabilească cu administrația închisorii la doar câteva săptămâni de la sosirea sa în Pitești. E semnificativă și prezența lui Nemeș în penitenciar exact în aceste momente în care se iau primele măsuri, după ce purtase deja discuții cu Țurcanu la Suceava. Nemeș fusese informat de cei de la Securitatea Pitești cu privire la activitatea lui Țurcanu și l-a impulsionat pe Dumitrescu să se folosească de el, întrucât se bucura de sprijinul regimului. De asemenea, i-a transmis că el este însărcinat cu problema informațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la scurtă vreme a apărut ofițerul politic Ion Marina, care a început o strânsă colaborare cu Țurcanu, alături de care se plimba prin închisoare, observând comportamentul diverșilor deținuți. Dumitrescu notează că atitudinea lui Țurcanu s-a modificat radical după întâlnirile cu Nemeș și Marina, transformându-se dintr-un deținut supus și retras într-unul cu puteri maxime în penitenciar 1, ceea ce înseamnă că a primit asigurări certe din partea celor doi referitor la faptul că va fi sprijinit în tot ceea ce va face
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui Pătrășcanu au fost izolați unii de alții, apoi toți cinci au fost mutați în camera 6-corecție. Presiunile au continuat și în săptămânile următoare, când au fost anchetați în mai multe rânduri, inclusiv noaptea, la una dintre întâlniri participând și Nemeș, care l-a trimis la izolare pe Soroiu și l-a lovit pe Aristotel Popescu, amenințându-l: „Lasă că ai să spui tu tot!”3. Presiunile accentuate și izbucnirea lui Nemeș arată clar că planul acțiunii era deja stabilit, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
rânduri, inclusiv noaptea, la una dintre întâlniri participând și Nemeș, care l-a trimis la izolare pe Soroiu și l-a lovit pe Aristotel Popescu, amenințându-l: „Lasă că ai să spui tu tot!”3. Presiunile accentuate și izbucnirea lui Nemeș arată clar că planul acțiunii era deja stabilit, cel puțin în linii mari. Cu toate că cei cinci au fost izolați la camera 6-corecție, ei au reușit să comunice cu cei din fosta celulă, dar și cu alți deținuți de la secția muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mare de la Suceava, din care Țurcanu i-a ales ca informatori pe Constantin Sofronie, Frederic Cordun și Maximilian Sobolevschi 2. Prin luna octombrie, o parte dintre suceveni au cerut administrației începerea acțiunii lor la Pitești. Tot în această perioadă, inspectorul Nemeș a stat de vorbă cu unele vârfuri, pentru a le verifica atitudinea, și s-a interesat de acțiunile lui Bogdanovici de la Suceava 3, demonstrând că era la curent cu primele încercări. În aceste momente se făceau ultimele pregătiri pentru începerea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
stat de vorbă cu unele vârfuri, pentru a le verifica atitudinea, și s-a interesat de acțiunile lui Bogdanovici de la Suceava 3, demonstrând că era la curent cu primele încercări. În aceste momente se făceau ultimele pregătiri pentru începerea acțiunii, Nemeș sosind într-o a două vizită la Pitești pe la sfârșitul lui octombrie 1949 și explicându-i foarte clar directorului închisorii că nu are voie să raporteze nimănui măsurile care se luau în penitenciar, nici măcar partidului ori Direcției Generale a Penitenciarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întrucât erau prea slăbiți pentru a putea munci. În jurul datei de 23 februarie 1950, Maximilan Sobolevschi și Adrian Prisăcaru au fost duși la Dumitrescu, în biroul căruia se mai aflau Țurcanu și inspectorul general din cadrul Ministerului de Interne, colonelul Iosif Nemeș; acesta din urmă le-a propus să efectueze activitate informativă la Brașov. După ce au acceptat, Țurcanu i-a spus în particular lui Sobolevschi că, dacă e nevoie, poate să acționeze ca la Pitești 1. Acesta este primul semn că administrația
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cuprindea, printre alții, pe Silvestru Nanu, Sandu Mihai, Cornel Popovici, Sorin Pintilie, Ioan Cerbu, Ion Voin, Gheorghe Popescu și Petre Sârbu 2. Începutul lunii mai a adus o nouă inspecție din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor. Colonelul Marin Constantinescu 3, inspectorul Nemeș și directorul Dumitrescu au discutat cu mai mulți deținuți interesându-se de atitudinea lor politică, iar în septembrie 1950 este menționată o altă vizită a colonelului Constantinescu 4. Penitenciarul Pitești a rămas fără majoritatea deținuților în urma transferurilor din mai-iunie 1950
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
totodată cei care se țineau în umbră și doar rareori își făceau simțită prezența, categorie din care face parte mai ales ministrul Marin Jianu), cei care au monitorizat acțiunea (coloneii din Serviciul Operativ al Securității, care doar vizitau închisoarea: Iosif Nemeș și Tudor Sepeanu, care l-a înlocuit pe primul în mai-iunie 1950) și oamenii de teren (cei din fruntea Biroului Inspecții din închisoare, care aveau însă ordine să fie cât mai discreți: Ion Marina și, de la sfârșitul lui mai 1950
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
obligați să denunțe orice favoare din partea administrației, gardienii au fost și ei prinși într-un cerc vicios și au participat la bătăi în mai multe rânduri. Un alt detaliu extrem de important, deși nu în totalitate sigur, este ordinul dat de Nemeș lui Țurcanu referitor la uciderea lui Alexandru Bogdanovici, în privința căruia a afirmat că trebuie „făcut îngeraș”, însă motivele nu sunt prea clare, singura acuză fiind că ar fi participat la pogromul de la Iași din 19413. În mod evident, din mulțimea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]