618 matches
-
Gray Sexton, Anne Sexton: A Self-Portrait in Letters, Houghton-Mifflin, Boston, 1977. Andrews, William L., Frances Smith Foster, Trudier Harris, The Concise Oxford Companion to African American Literature, Oxford University Press, Oxford și New York, 2001. Antonio, R.J., "The Cultural Construction of Neoliberal Globalization", în G. Ritzer, ed. The Blackwell Companion to Globalization, Blackwell Publishing, Oxford, 2007, pp. 67-83. Applebaum, Anne, "Here Comes the New Europe", The Washington Post, 29 ian. 2003, A21. http: / /www. Washington post. com / wp-dyn/ articles/ A57913- 2003 ian
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
of American Political History, Princeton University Press, Princeton și Oxford, 2010. Keita, Maghan, Race and the Writing of History: Riddling the Sphinx, Oxford University Press, Oxford și New York, 2000. Kiely, Ray, Empire in the Age of Globalisation: US Hegemony and Neoliberal Disorder, Pluto Press, Londra, 2005. Kooijman, Jaap, Fabricating the Absolute Fake: America in Contemporary Pop Culture, Amsterdam University Press, Amsterdam, 2008. Kroes, Rob, "The Internet: An Instrument of Americanization?", în Ulrich Beck, Natan Sznaider și Rainer Winter (eds.), Global America
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
că antiteza naturală, benefică, la primejdiile omogenizante ale globalizării o constituie națiunile. Așadar, departe de a-și pierde rosturile, națiunea devine extrem de importantă în condițiile unei lumi transmoderne. Acesta e cel mai important "paradox" al evoluției postcomuniste. Neomarxiștii și unii neoliberali cred într-un paradis terestru fără națiuni. După Eric Hobsbown 146, clocotul naționalist de după căderea comunismului ar fi ultima răbufnire înainte de deces, cântecul de lebădă al națiunilor. Din acest punct de vedere, înmulțirea statelor naționale, odată cu prăbușirea colosului sovietic, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună tot mai mult în discursurile agresive, neoliberale din societățile vest-europene, în care educația adulților este văzută ca dezvoltare de competențe pentru a face față competiției de pe piața globală. Astfel, educația adulților nu mai este o alegere voluntară, pentru dezvoltare personală (empowerment), ci devine tot mai mult o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu implicații în plan educațional) (Usher et al., 2001, pp. 1-27): • schimbări rapide și complexe pe toate planurile care fac viitorul improbabil, răspunsul educațional la această situație fiind tendința de instrumentalizare a educației, în sensul mutării accentului în politicile educaționale neoliberale pe formarea deprinderilor și a competențelor de bază care să permită continua adaptare la „societatea de risc” (așa cum o denumește U. Beck); • schimbări rapide în lumea muncii, ceea ce presupune că, pentru a asigura prosperitatea economică și performanța, este necesar să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sociale și noi medii deînvățare. Deși se subliniază că statul, piața muncii și societatea civilă trebuie să contribuie deopotrivă la educarea adulților (să fie funcțională acea rețea a actorilor sociali anterior menționată), relevanța economică este cea care prevalează în politicile neoliberale referitoare la educația adulților, domeniul economic (mai ales cel privat) fiind cel care „dictează” ce competențe și deprinderi trebuie produse în sectorul public. 2. A individului, a dezvoltării unei pedagogii centrate pe individ, pe stimularea învățării indivizilor. Focalizarea, în această
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună tot mai mult în discursurile agresive, neoliberale din societățile vest-europene, în care educația adulților este văzută ca dezvoltare de competențe pentru a face față competiției de pe piața globală. Astfel, educația adulților nu mai este o alegere voluntară, pentru dezvoltare personală (empowerment), ci devine tot mai mult o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu implicații în plan educațional) (Usher et al., 2001, pp. 1-27): • schimbări rapide și complexe pe toate planurile care fac viitorul improbabil, răspunsul educațional la această situație fiind tendința de instrumentalizare a educației, în sensul mutării accentului în politicile educaționale neoliberale pe formarea deprinderilor și a competențelor de bază care să permită continua adaptare la „societatea de risc” (așa cum o denumește U. Beck); • schimbări rapide în lumea muncii, ceea ce presupune că, pentru a asigura prosperitatea economică și performanța, este necesar să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sociale și noi medii deînvățare. Deși se subliniază că statul, piața muncii și societatea civilă trebuie să contribuie deopotrivă la educarea adulților (să fie funcțională acea rețea a actorilor sociali anterior menționată), relevanța economică este cea care prevalează în politicile neoliberale referitoare la educația adulților, domeniul economic (mai ales cel privat) fiind cel care „dictează” ce competențe și deprinderi trebuie produse în sectorul public. 2. A individului, a dezvoltării unei pedagogii centrate pe individ, pe stimularea învățării indivizilor. Focalizarea, în această
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
eventualitatea fie și numai ipotetică a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra statocentrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice și abordări teoretice
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
Guvernării internaționale (1916); Alfred Zimmern, autorul uneia dintre cele mai importante lucrări, ce poartă semnificativul titlu Liga Națiunilor și domnia Legii (1935). Anii '80 sunt dominați de confruntarea dintre neorealism, așa cum a fost el dezvoltat de Kenneth Waltz, și instituționalismul neoliberal, printre reprezentanții căruia îi regăsim pe Keohane și Nye. În sfârșit, cea mai recentă concretizare a ideilor liberale începând cu anii '90 și continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria păcii democrate. O mare parte dintre subiectele care
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Programul de cercetare neoliberal s-a conturat, începând cu anii '80, pe fondul nevoii de reconsiderare și reconfigurare a teoretizărilor liberale și instituționaliste, a căror influență intrase într-un aparent declin. Evoluțiile din politica internațională, în primul rând deteriorarea raporturilor între superputeri în primii
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
de cooperare între state este intuiția fundamentală de la care pornesc teoreticieni precum Robert Keohane, David Baldwin sau Robert Powell. Domeniul Relațiilor Internaționale avea nevoie de o teorie care să abordeze fenomenul cooperării, imperativ ce a servit drept liant al programului neoliberal de cercetare. Această viziune asupra lumii nu era, desigur, nouă: cooperarea internațională a fost dintotdeauna o dominantă a reflecției liberale. a profitat însă, în plan teoretic, de revenirea în centrul atenției, în știința politică, a unor personaje întru câtva uitate
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
de vedere științific pentru configurarea unei agende de cercetare coerente. Influențele marcante venite dinspre teoria economică, sociologie și alte discipline fac ca noul instituționalism să contribuie la integrarea mai accentuată a științei politice în spațiul științelor sociale. În Relațiile Internaționale, neoliberalii au găsit în această perspectivă un sprijin extrem de util pentru eforturile lor de extindere a sferei politicii internaționale. Era important ca domenii precum comerțul internațional sau mediul înconjurător să fie considerate sfere legitime de interes pentru cercetătorul în Relațiile Internaționale
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
lor de extindere a sferei politicii internaționale. Era important ca domenii precum comerțul internațional sau mediul înconjurător să fie considerate sfere legitime de interes pentru cercetătorul în Relațiile Internaționale, pentru ca discursul științific despre cooperarea internațională să fie validat. În plus, neoliberalii își defineau astfel un extrem de vast domeniu de cercetare: în domeniile nonsecuritare existau mult mai multe instituții internaționale, iar efectele lor asupra comportamentelor statelor promiteau să valideze teza potrivit căreia instituțiile contează. Există multe alte argumente în sprijinul ideii că
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
de cercetare: în domeniile nonsecuritare existau mult mai multe instituții internaționale, iar efectele lor asupra comportamentelor statelor promiteau să valideze teza potrivit căreia instituțiile contează. Există multe alte argumente în sprijinul ideii că noul instituționalism a influențat decisiv dezvoltarea programului neoliberal de cercetare în Relațiile Internaționale. Însă discuția nu se poate încheia fără a sublinia faptul că statul este readus în centrul atenției una dintre consecințele de lungă durată și importanță majoră ale noului instituționalism. În relațiile internaționale, statul este actorul
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
se poate încheia fără a sublinia faptul că statul este readus în centrul atenției una dintre consecințele de lungă durată și importanță majoră ale noului instituționalism. În relațiile internaționale, statul este actorul principal, deși nu unicul; în orice caz, orientarea neoliberalilor către studierea fenomenului cooperării între state va conferi o prioritate clară actorilor etatici. Există multiple căi de ilustrare a genezei programului de cercetare neoliberal. În cele ce urmează va fi privilegiată abordarea lui Robert Keohane, care apreciază că este nevoie
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
noului instituționalism. În relațiile internaționale, statul este actorul principal, deși nu unicul; în orice caz, orientarea neoliberalilor către studierea fenomenului cooperării între state va conferi o prioritate clară actorilor etatici. Există multiple căi de ilustrare a genezei programului de cercetare neoliberal. În cele ce urmează va fi privilegiată abordarea lui Robert Keohane, care apreciază că este nevoie de o abordare multidimensională a politicii mondiale, care să încorporeze mai multe cadre analitice: Unul dintre acestea trebuie să fie realismul structural, care are
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
analizează modurile în care statele își definesc interesele, trebuie explorate efectele asupra intereselor venind din partea structurii internaționale, precum și din partea altor factori internaționali și a structurii interne. În această matrice evidențiată de Keohane poate fi încadrat, ca origine, programul de cercetare neoliberal. Acesta va respecta solicitarea lui Keohane de a se oferi o interpretare structurală emergenței regulilor la nivel internațional și motivelor pentru care statele respectă aceste reguli, precum și de a se acorda atenție rolului instituțiilor. Liberalism și neoliberalism Limitările percepute ale
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
oferi o interpretare structurală emergenței regulilor la nivel internațional și motivelor pentru care statele respectă aceste reguli, precum și de a se acorda atenție rolului instituțiilor. Liberalism și neoliberalism Limitările percepute ale realismului structural contribuie semnificativ la conturarea programului de cercetare neoliberal, însă confluența agendelor de cercetare și a metodologiilor între neorealism și neoliberalism nu trebuie să treacă în plan secund faptul că ultimul se dezvoltă totuși în spațiul reflecției liberale. Termenul neoliberalism este folosit de Joseph Nye în 1988, iar în
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
neorealism și neoliberalism nu trebuie să treacă în plan secund faptul că ultimul se dezvoltă totuși în spațiul reflecției liberale. Termenul neoliberalism este folosit de Joseph Nye în 1988, iar în același an, cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma instituționalism neoliberal, în textul unui articol al cărui titlu face referire la cel mai nou (newest) instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
civilă asupra guvernelor și interdependența tot mai accentuată între acestea din urmă, în diverse arii ale vieții internaționale. În fine, al patrulea curent major este instituționalismul liberal, considerat, de regulă, matricea neoliberalismului contemporan în Relațiile Internaționale. Dacă replierea operată de neoliberali înspre teorii structurale îi distanțează de corpul clasic al instituționalismului liberal, prioritatea acordată instituțiilor și viziunea lor relativ optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în bună măsură, tratarea neoliberalismului drept o variantă mai nouă de instituționalism liberal. Pe de altă
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
face mențiunea că prin neoliberalism se înțelege în mod strict curentul academic, nu și ansamblul de prescripții generate de liberalismul republican și de cel comercial. Aceasta va fi și perspectiva adoptată în capitolul de față. Abordarea canonică a originilor teoriilor neoliberale debutează cu etapa studiilor funcționaliste ale integrării internaționale, încadrate în sfera mai largă a teoriilor modernizării. Astfel, David Mittrany argumenta că rezolvarea problemelor comune ale umanității va genera o cooperare transnațională, în paralel cu atenuarea naționalismului și consolidarea păcii. Fiind
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
lase loc altor forme de cooperare, nonregionale. În timp, el ajunge la concluzia că teoriile asupra integrării regionale trebuie subsumate unei teorii generale a interdependenței. Literatura liberal-pluralistă asupra interdependenței este considerată a fi un precursor direct al programului de cercetare neoliberal. Trebuie menționat însă faptul că interdependența a fost abordată și în cadrul teoretizărilor realiste, fiind interpretată în special ca vulnerabilitate a unui stat față de altul și, în consecință, având o conotație negativă. Studiile liberal pluraliste nu au contestat dimensiunea vulnerabilității, însă
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]