422 matches
-
au avut doar liderul și George Strat, devenit șeful Cercului de studii din Transilvania. Câteva idei se găsesc și la C.C. Giurescu, Paul Negulescu sau C. Banu. Toți aceștia au încercat să completeze elementele doctrinare specifice liberalismului, cu idei ale neoliberalismului, impuse în urma încercării de diagnosticare a stadiului de dezvoltare în care se afla societatea românească în anii treizeci ai secolului trecut. Gh. Brătianu constata necesitatea clasei de mijloc și a unei elite care să dea stabilitate sistemului democratic și liberalismului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european occidental la sfârșitul deceniului al patrulea, precum și idei care apropie concepția georgiștilor de neoliberalismul din vestul Europei. Analiza naționalismului profesat de membrii partidului condus de Gheorghe Brătianu și delimitarea acestuia de naționalismul formațiunilor politice de extremă dreaptă reprezintă alte obiective ale cercetării noastre. Din dorința de a identifica zonele din țară în care partidul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru] punerea în valoare a marilor izvoare naturale de bogăție ale pământului românesc". Deși prima parte a afirmațiilor exprimă tendința de revenire la ideile economice ale liberalismului tradițional, completările privind politica financiară dezmint această intenție, apropiindu-se sensibil de ideile neoliberalismului, propriu perioadei interbelice. Revizuirea impozitelor în raport cu posibilitățile de plată ale contribuabililor, precum și o politică bugetară severă erau măsuri menite să asigure statului venituri sigure. Înființarea creditului agricol, asanarea datoriilor și înlăturarea cametei erau necesare, în viziunea georgiștilor, pentru stabilizarea proprietății
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în curente distincte, cu denumiri și trăsături bine definite. Abia spre sfârșitul deceniului al patrulea al secolului XX și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au apărut lucrări care defineau și caracterizau curente noi, precum liberalismul evoluționist 291 sau neoliberalismul 292. Având ca principali teoreticieni pe Friederich von Hayek și Karl R. Popper, ale căror opere au fost elaborate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, liberalismul evoluționist considera că "universul moral se naște din libertate", că va exista întotdeauna
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
universale și abstracte, precum proprietatea plurală, economisirea, onestitatea, respectarea cuvântului dat, contractul [...] critica rațională și refuzul violenței", sau că "statul trebuie să vegheze [...] la respectul normelor alese în mod tacit de către indivizi în cooperarea lor liberă"293. La rândul său, neoliberalismul aprecia că pentru a ieși din criza prin care trecea liberalismul, pentru a împiedica intervențiile inoportune ale statului, era necesară revenirea la vechile concepte ale individualismului și ale liberei concurențe. Teoretizat de Walter Lippman, de J. Rueff sau de L.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că pentru a ieși din criza prin care trecea liberalismul, pentru a împiedica intervențiile inoportune ale statului, era necesară revenirea la vechile concepte ale individualismului și ale liberei concurențe. Teoretizat de Walter Lippman, de J. Rueff sau de L. Rougier, neoliberalismul critica liberalismul tradițional, (sintetizat de formula "laissez-faire, laissez-passer"), dar și economia planificată. Susținători ai unei "ordini spontane", a pieței libere, neoliberalii se pronunțau în favoarea liberei concurențe. Admiteau intervenția statului pentru asigurarea securității și libertății individuale, deci pentru realizarea unui sistem
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dar opuneau libertatea individuală, ideii de centralizare, ca fiind singura autoritate recunoscută. Spre deosebire de aceștia, neoliberalii germani grupați în Școala de la Freiburg de sub conducerea lui Walter Eucken susțineau o ordine economică bazată pe o piață concurențială, dirijată de un stat puternic. Neoliberalismul european și-a definit principiile târziu, abia în anul 1938, cu ocazia colocviului Lippman. Admițând că doar mecanismul prețurilor funcționează pe piața liberă, că pozițiile de echilibru de pe piață sunt determinate de legile asupra proprietății, contractelor, brevetelor, legi create exclusiv
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
doar mecanismul prețurilor funcționează pe piața liberă, că pozițiile de echilibru de pe piață sunt determinate de legile asupra proprietății, contractelor, brevetelor, legi create exclusiv de stat sau că obiectivul regimului juridic era de a asigura mximum de utilitate a producției, neoliberalismul acorda o importanță deosebită liberalismului economic. Neoliberalii europeni susțineau însă că, la nivelul politicii economice, puteau fi admise diferențieri între state. Astfel, dacă ei promovau protecționismul pentru produsele autohtone, în schimburile internaționale, erau adepții liberei concurențe 294. Potrivit neoliberalilor, liberalismul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe plan european, dar și idei vehiculate în mediile politice românești, îmbinându-le într-o manieră proprie. Astfel, el s-a apropiat și s-a delimitat succesiv de liberalii tradiționali (vintiliști, duciști sau diniști), ca și de exponenții declarați ai neoliberalismului românesc. În studiul intitulat Criza ideii de progres 300, Gheorghe Brătianu analizează evoluția conceptului de progres, noțiune de bază ale liberalismului, nuanțând punctele de vedere exprimate de liberalii români de până atunci 301. Folosind "metoda istorică" de analiză a unei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu în folosul exclusiv al celor care guvernează 312. Partidul condus de Gheorghe Brătianu accepta, astfel, ideea unei creșteri temporare a autorității, cu condiția ca aceasta să fie pusă în slujba celor guvernați, pentru ca țara să progreseze. Aici transpare influența neoliberalismului german, reprezentat de Școala de la Freiburg 313. De altfel, ideea potrivit căreia liberalii acceptă un spor de autoritate, în epocile "de așezare" care urmează unei perioade revoluționare este prezentă în doctrina liberală, pe plan european, încă din secolul al XIX
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
teze ale liberalilor georgiști, cele ale teoreticienilor PNL, din deceniul al treilea al secolului XX334 și cele ale ideologului neoliberal român, Mihail Manoilescu 335 ne conduce, din nou, spre concluzia unei apropieri accentuate a concepției georgiste de ideile promovate de neoliberalismul românesc. Totuși, C. Ionescu-Olt relevă faptul că georgiștii considerau că ideea de a accepta alte mijloace de producție și forme de repartiție, de a înlocui individualismul cu grupul sau clasa socială, sau de a încuraja statul "regulator, arbitru și organizator
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a înlocui individualismul cu grupul sau clasa socială, sau de a încuraja statul "regulator, arbitru și organizator", în locul statului indiferent și străin de preocupări etnice, erau "laturi secundare ale ideii liberale". Era o încercare de a delimita ideologia georgistă de neoliberalismul "partidelor burgheze [ale] conducătorilor democrației" 336. C. Ionescu-Olt caracteriza, de asemenea, liberalismul georgist ca o doctrină optimistă, constructivă, care respinge "doctrinele de regizare și pasivitate", cum ar fi cea comunistă. Acest tip de liberalism, susținea autorul, era diferit și de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tip de liberalism, susținea autorul, era diferit și de doctrinele celor care "puși să apere ordinea capitalistă [...] și-au însușit fără s-o știe mentalitatea și filosofia marxistă". Era o posibilă trimitere spre cazul lui Ștefan Zeletin, ideolog recunoscut al neoliberalismului românesc, dar care, sub influența gânditorilor englezi Hobson sau Hobhouse "confunda liberalismul [...] cu socialismul"337. Este demn de remarcat faptul că, în epocă, Gheorghe Brătianu sesizase confuzia făcută de Ștefan Zeletin, însă pentru aria mai limitată a metodei de cercetare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fie direcționată după un ideal etic. Imaginea liberalismului profesat de georgiști este distorsionată, în mai 1934, de observațiile apărute în presă, potrivit cărora, Gheorghe Brătianu, alături de "bătrânii" liberali din vechiul PNL "ar avea cu ei tradiția", în timp ce, tinerii ar reprezenta "neoliberalismul". Autorul acestor aprecieri, care semna cu pseudonimul Scrutator 341, constata că în vechiul PNL exista o puternică grupare de tineri ale căror idealuri erau diferite de cele ale "bătrânilor" și de cele ale lui Gheorghe Brătianu. Deși în toamna anului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
accentuată 349. Dorind stoparea acestei tendințe, Gheorghe Brătianu declara că, pentru salvarea liberalismului economic, ar fi gata să admită "abdicarea vremelnică a liberalismului politic"350. Ideea nu era originală, fiind afirmată și de ideologi care se autodefineau ca reprezentanți ai neoliberalismului românesc 351. Explicându-și punctul de vedere, Gheorghe Brătianu susținea că era necesară o etapă de tranziție, bazată pe un regim autoritar, care să se bucure de adeziunea morală și materială a majorității conștiente a națiunii guvernate de liberali, pentru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acest program nu reprezenta adevărata expresie a doctrinei economice a partidului pe care îl conducea, precizând că, rolul sporit al statului în economie "nu pornește dintr-un intervenționism teoretic, ci rezultă din necesitățile practice ale momentului"433. Deși exponent al neoliberalismului 434, în condițiile speciale ale crizei economice care a dezorganizat economia României la începutul deceniului al patrulea, Gheorghe Brătianu propunea, pentru rezolvarea acesteia, soluții care depășeau cadrul general al doctrinei partidului pe care îl conducea, acceptând, asemeni liberalilor de sub conducerea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
propunea, pentru rezolvarea acesteia, soluții care depășeau cadrul general al doctrinei partidului pe care îl conducea, acceptând, asemeni liberalilor de sub conducerea lui I.G. Duca435, intervenția statului în economie. Când criza economică va fi depășită, șeful georgiștilor va reveni la tezele neoliberalismului, susținând că aplicarea liberalismulului economic condiționa salvarea liberalismului politic și, în ultimă instanță, salvarea regimului monarhic parlamentar 436. De altfel, revenirea neoliberalior la unele din tezele orginare ale liberalismului clasic, (între care și intervenția moderată a statului în economie), a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberali sau neoliberali. Astfel, în concepția lui I.G. Duca "fiecare națiune este un tot", iar "în țările în care sunt minorități etnice, numai recunoașterea drepturilor lor depline concordă cu tradițiile doctrinei liberale"666. Pe de altă parte, ca reprezentant al neoliberalismului, Mihail Manoilescu admite că națiunea reprezintă "o unitate organică elementară, căreia omul nu i se poate sustrage", iar în România, unde liberalismul a ajuns la înțelegerea deplină a conceptului de națiune numai "după integrarea noastră națională", liberalismul este "conciliant și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liberal tradițional era profund divizat. Adversității prelungite dintre Dinu Brătianu și Gheorghe Tătărescu i s-au adăugat diferențele de opinii dintre gruparea "Păreri Libere", alcătuită din tineri liberali precum Eugen Titeanu, Valer Roman, Mircea Cancicov sau Aurelian Bentoiu, adepți ai neoliberalismului și "gruparea H" care cuprindea tineri liberali ca Victor Iamandi, Petre Ghiață sau Victor Slăvescu, cu orientare neoliberală, de asemenea, dar care se opuneau revenirii georgiștilor în componența PNL, amenințând că, în cazul în care aceasta ar avea loc, ei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de cele ale liberalilor duciști/diniști și de cele ale partidelor românești autodefinite drept neoliberale. Pentru a crea această "distanță identitară" au îmbinat, în manieră proprie, elemente ale curentelor liberale manifestate în perioada interbelică pe plan european, (liberalism evoluționist și neoliberalism) cu elemente ale neoliberalismului autohton. Au susținut, astfel, necesitatea sporirii autorității ministeriale și a autorității monarhiei, distanțându-se, pentru început de bătrânii liberali de sub conducerea lui Vintilă Brătianu. Au corectat însă această orientare, explicând că dictatura nu putea să reprezinte
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
duciști/diniști și de cele ale partidelor românești autodefinite drept neoliberale. Pentru a crea această "distanță identitară" au îmbinat, în manieră proprie, elemente ale curentelor liberale manifestate în perioada interbelică pe plan european, (liberalism evoluționist și neoliberalism) cu elemente ale neoliberalismului autohton. Au susținut, astfel, necesitatea sporirii autorității ministeriale și a autorității monarhiei, distanțându-se, pentru început de bătrânii liberali de sub conducerea lui Vintilă Brătianu. Au corectat însă această orientare, explicând că dictatura nu putea să reprezinte un regim normal și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Tipo Moldova, Iași, 2011, pp. 367-392. Calafeteanu, Ion, Politică și interes național, Editura Enciclopeică, București, 1997. Calafeteanu, Ion, Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Campus, Eliza, Din politica externă a României, 19131947, Editura Politică, București, 1980. Carp, Radu, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83. Cârțână, I., Seftiuc, I., Dunărea în istoria poporului român, Editura Științifică, București, 1972. Ciobanu, Vasile, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001. Chioveanu, Mihai, "Istoricii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, pp. 187-200. Maner, Hans-Christian, "Liberalismul german și cel românesc: o abordare comparativă", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene. Considerații istorico-politice, Editura Pim, 2010, pp. 135-142. Manoilescu, Mihail, "Neoliberalismul", în "Doctrinele partidelor politice", București, Editura Garamond, f.a. Michelson, Paul, E. "The Strange Death of Romanian Liberalism", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene. Considerații istorico-politice, Editura Pim, 2010, pp. 143-151. Mihălcescu, Irineu, Francmasoneria. Teologia luptătoare, București
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
București, 1996. Oprea, Marius, Bastionul cruzimii.O istorie a Securității (1948-1964), Editura Polirom, Iași, 2008. Păun, Ștefan, "Doctrina Partidului Național Liberal și evoluția vieții sociale în perioada 1918-1928", în Studii și Articole de Istorie, LIII, 1997, pp. 52-64. Păun, Ștefan, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, pp. 59-70. Preda, Cristian, Liberalismul, Editura Humanitas, București, 2003. Preda, Cristian, Contribuții la istoria intelectuală a politicii românești, Editura Meridiane, București, 2003. Preda, Cristian, "Liberalismul evoluționist", în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
48, 1990. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și problema evreiască în România anilor' 30. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor `30, Editura Humanitas, București, 1995. Weber, Eugen, Dreapta românească, traducere de Achim Mihu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Zeletin, Ștefan, Neoliberalismul, Editura Scripta, București, 1992. Zub, Al., Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, București, 1989. Lucrări speciale Agrigoroaiei, Ion, "Gheorghe I. Brătianu În apărarea drepturilor naționale ale poporului român", în Agrigoroaiei, Ion, Buzatu, Gh., Cristian, V., (coordonatori), Românii în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]