1,289 matches
-
sau împrumutate în limba română au dezvoltat relații semantice de sinonimie, antonimie, polisemie. În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte ale polisemiei în limbajul publicistic al anilor 1990-2001, având ca sursă de informare pentru cuvintele/sensurile noi Dictionarul de neologisme și abrevieri recente de Elena Trifan și Adrian-Ioan Trifan. Sursa polisemiei o constituie: 1) calcul semantic: Cuvântul caracatiță este înregistrat în DEX cu sensul propriu, „Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund, în formă de sac și cu opt
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
doar că una dintre ideile de pornire ale proiectului - și anume evitarea elementelor contextuale care să fixeze acțiunea în timp și spațiu - mi-a cam dat de furcă, constituind însă și o interesantă provocare de paradox: să evit folosirea de neologisme, să ocolesc exprimările evoluate,însă fără a renunța la un rafinament al ideilor/trăirilor. (Titlul inițial a fost "Întoarcerea perenă".) Dintre celelalte proze din cuprins aș recomanda cititorului în mod special 'canicula' (probabil cea mai bună proză scurtă-scrută din protofoliu
ÎNTOARCEREA FRATELUI RISIPITOR de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341558_a_342887]
-
pe dinăuntru, o limbă română mixată cu noțiuni de jargon, argou și regionalisme, pe care englezii ar numi-o „Broken Romanian”. Vreți exemple? Vă pot da o mulțime! La New York, românii călătoresc cu „saboiul” (de la „Subway”) la muncă, folosind acest „neologism”, în locul cuvintelor „metrou” sau „tren”, noțiuni care definesc în limba română acest mijloc de transport. Se folosește foarte des „am fost la shoppingăleală”, în loc de „am fost la cumpăraturi”, „mergem în trip”, în loc de „mergem în călătorie”... Să nu mai vorbim de
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
mașină sau face poze pe film? Schimbarea normelor sociale poate avea același efect: comerțul cu sclavi era mai valoros decât toată industria americană de la începutul secolului 19. După cum a aflat Chevron la Pungești și nu numai, pe măsură ce „sustenabilitatea” trece de la neologism cu iz străin la practică răspândită social, firmele trebuie să se adapteze. În plus, avem deja semnele unui model de afaceri care se poticnește: companiile petroliere ajung să se împrumute pentru a menține dividendele mari care le asigură reputația. Sigură
Protecția mediului. De afaceri () [Corola-blog/BlogPost/338068_a_339397]
-
în locul cuvântului colaborator, dar și al lui contribuitor? În DEX (Dicționarul explicativ al limbii române, 2009) și în DCR (Dicționar de cuvinte recente, ediția a III-a, 2013), contributor nu este înregistrat. În schimb, apare în MDN (Marele dicționar de neologisme, ediția a X-a, 2008), unde este definit prin sinonimul contribuitor, care primește, la rândul său, definiția „acționar care contribuie la plata datoriilor în caz de lichidare a societății”. Mai multe contexte ce conțin cuvântul contributor arată însă că definiția
De ce autorii Republica.ro sunt „contributori”? () [Corola-blog/BlogPost/337708_a_339037]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 634 din 25 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trăim mai abitir seisme Decât în vremile primare Se umple lumea de neologisme Și limba romilor, dispare S-a resemnat Veneția din veac Și sfinxul
SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343850_a_345179]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 634 din 25 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trăim mai abitir seisme Decât în vremile primare Se umple lumea de neologisme Și limba romilor, dispare S-a resemnat Veneția din veac Și sfinxul moare cu-ncetinitorul Curg relele ca dintr-un sac Și nu știm ce ne-aduce viitorul Suntem de stele mai aproape Dar și mocirla e cu noi În
SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343850_a_345179]
-
Se vând în stradă false idealuri Și nu mai ai cu cine să te-asameni A intrat deșertul în orașe, Pătrunde-n casă și pătrunde-n noi Dincolo de templele incașe, Se profilează chipuri de strigoi Referință Bibliografică: Se umple lumea de neologisme / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 634, Anul II, 25 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343850_a_345179]
-
carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în ea. Este o poezie postmodernistă, nu chiar la îndemâna oricui, plină nu numai de neologisme, ci și de referiri la mitologia greacă ori nordică, de filosofie și simbolistică esoterică. Cu ample conotații, dificil de decriptat, poezia Mihaelei Oancea nu seamănă cu nimic din ce am citit până acum, nu imită pe nimeni și încadrarea într-
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
tulpina din care s-a desprins latina, care era deci foarte apropiată de limba dacă, nu avea cum să înlocuiască limba dacă. Limba dacă, foarte apropiată de latină, aceasta fiind o ramură a idiomului traco-dac, a asimilat desigur mai multe neologisme, aduse de romani, dar în natura și în structura ei ea a rămas aceeași limbă dacă ce și-a continuat evoluția prin timp, fiind astăzi româna pe care o vorbim cu toții. Adevărul în disputa dintre romaniști și daciști este evident
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
C.R.R.E.D - vicepreședinte. Publicații: Numeroase publicații de ordin profesional (conexe proiectelor/contractelor implementate în calitate consultant, dar și analize și studii literare și lingvistice) și poezie și eseuri în diverse reviste culturale tipărite sau online. Cercetare / literatura: Cărți: Dicționar de neologisme și abrevieri recente, coautor, Editura Scrisul Prahovean, Cerașu, România, 2003; Schimbarea la Până (poezie), Bibliotecă Sinteze Literare, Ploiești, România, 2002; Fugă din Olimp (poezie), Editura Astra-Nova, Brașov, România, 2001; De dorul dorului (poezie), Bibliotecă Sinteze Literare, Ploiești, România, 2000. Antologii
IOAN-ADRIAN TRIFAN de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343462_a_344791]
-
și toată crema intelectuală a noastră? Răspuns: se străduiesc a învăța să dea din buric după cretinoidele creații de penitenciar ale analfabeților maneliști. În limbajul nucleului de cultură al țării, deja s-au înlocuit cuvinte elevate și nu numai,cu „neologisme” din inexistenta limbă țigănească. Vezi Cărtărăscu,poet Gheorghe Alu Gheorghe, și mulți, foarte mulți alți poeți și prozatori, regizori de film și teatru, Institutul Cultural Român de la New York , pângărit de ideile lui Horia Radu Patapievici, etc.,etc., care înlocuiesc în
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
fabulații. Românii vorbesc limba română. Nu au alta la dispoziție. Interesant este că, în timp ce limba engleză asimilează cuvinte românești, tot felul de Elene naționale ne propun un vocabular propriu (probabil pentru a ieși în evidență prin crearea unor noi cuvinte, neologisme, norme gramaticale, cum ar fi „ele vine”). Iar ciudățenia abia acum devine vizibilă: noi, poporul român, la ce să ne racordăm? La ce iese pe gura Elenelor, sau la ce bagă ele în dânsele? Mai că-mi vine să cânt
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ DIN ROMÂNIA (2) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343456_a_344785]
-
autorul construiește dialoguri coerente purtătoare de sens moral, elevate intelectual, care pot servi ca model cultural, pentru că folosește o limbă literară curată, guvernată de simțul esteticului. Susțin că trebuie considerată model pentru că se ferește de vulgarități, de sofisme facile, de neologisme inutile. Romanul are un merit mare și din acest punct de vedere. Conflictele, generate de diferențele de concepție asupra vieții, se desfășoară gradat pe mai multe planuri, de aceea, deznodământul se termină cu un happy end bazat pe logica interferenței
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343103_a_344432]
-
patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultima oră o fac tot atât de modernă, tot atât de maleabilă și de bogată în termeni internaționali pe cât este engleza, limba cea mai vorbită pe glob în zilele noastre - motiv care îl făcea pe Tudor Arghezi să creadă că româna va deveni
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe. Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
UNIVERSALĂ PENTRU COPII TEMATICĂ I. Limba română Fonetică și vocabular ● Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ● Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ● Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Omografe, omofone. Accentul. ● Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ● Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ● Paronimele frecvente. Pleonasmul. Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) ● Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ● Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Trifitong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe. Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ROMÂNĂ SI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]