566 matches
-
ușor faptul că fundalul epic al romanului derivă din panorama sublimată a societății postcomuniste. Zic "panorama sublimată", întrucît nicăieri Kurkov nu se lasă absorbit de tentația romanului politic ori măcar a celui social. El surprinde, aidoma unui regizor din școala neorealismului italian (nu mă miră informația că autorul scrie și scenarii de film pentru cărțile lui), fără excese de caricaturizare sau dramatizare, "normalitatea" unui spațiu esențialmente "anormal". Absurdul stupefiant al realității vine din descrierea frustă și nu din analiza ei. Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Stere Gulea și Tatos, patronată oarecum de Roxana Pană. Am primit atunci de la Fellini o scrisoare în care ne felicita pentru deschiderea spre libertate de la noi și ne-a spus că acum, iată, a venit momentul să vă întoarceți la neorealism. Ne-am uitat unii la alții și am început să râdem ca proștii. Am crezut că domnul Fellini își bate joc de noi. Dar iată că, după anul 2000, acești tineri regizori s-au întors la neorealism. Există vreo deosebire
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
vă întoarceți la neorealism. Ne-am uitat unii la alții și am început să râdem ca proștii. Am crezut că domnul Fellini își bate joc de noi. Dar iată că, după anul 2000, acești tineri regizori s-au întors la neorealism. Există vreo deosebire între narațiunea din filmul de ficțiune și cel documentar? Narațiunea din filmul de ficțiune conține dialoguri construite, conține situații, chiar pornind din viață, redimensionate și reangrenate în structura aceea, pe când în filmul documentar, până la urmă nu poți
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
1955, Paul Ullmann • Originile alianțelor, Stephen M. Walt • Teorii ale relațiilor internaționale, Stephen M. Walt • Dunărea. Geopolitică și negociere. Studiu de caz, Ciprian-Beniamin Benea • Puterea blândă. Calea către succes în politica mondială, Joseph S. Nye, Jr. În curs de apariție: Neorealism și neoliberalism. Dezbaterea contemporană, David A. Baldwin LIBRARII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, țel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, țel. 0257.284749
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
intitulat Anaïs (2000). Emil E. Suciu, Societatea izomodernă (c) 2010, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN România, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Neorealism și neoliberalism: dezbaterea contemporană / ed.: David A. SUCIU, EMIL E. Societatea izomodernă : tranziții contemporane spre paradigma postindustrială / Emil E. Suciu ; cuvânt înainte: Maria Larionescu. Iași : Institutul European, 2010 Bibliogr. ISBN 978973-611-717-6 I. Larionescu, Maria (pref.) 316 32 Potrivit Legii nr.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
jurnal de bord". 11 Termenul permite "internauților" diverse jocuri de cuvinte. Spre exemplu, unii "bloggeri" susțin că blogosfera reprezintă rețeaua logos-ului (în sensul limbii grecești antice, de "gândire", "rațiune"). 12 Engl. "perpetrator" = "făptuitor", "autor" (de obicei cu conotație negativă). ----------------------------------------------------------------------- NEOREALISM ȘI NEOLIBERALISM Prefață 2 1 8 7 10 9 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 12 11 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 14 13 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Introducere 20 19 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pentru a arăta că un consens timpuriu privind natura disciplinei (care a fost mereu incomplet) fusese înlocuit de un spectru larg de abordări rivale, o situație care se menține până în prezent (Banks 1985; Hoffman 1987). Doar unele din aceste abordări (neorealismul fiind de departe cea mai importantă a se vedea Capitolul 3 în volumul de față) continuă să privească sistemul internațional ca un domeniu "anarhic" unic care poate fi analizat în mod izolat față de evoluțiile sociale și economice în interiorul societăților și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politică este una din evoluțiile care au devenit din ce în ce mai evidente în anii '80 și '90 (a se vedea Capitolele 6 și 7 din volum). În cuprinsul acestui volum vom examina un număr de teorii mai influente, incluzând internaționalismul liberal, realismul, neorealismul și Școala Engleză, precum și abordări mai puțin influente precum marxismul și perspective mai noi precum constructivismul, feminismul și ecologismul inter-național. În acest mod, sperăm să oferim o imagine a dezbaterilor contemporane despre natura și scopurile teoriei relațiilor internaționale. Am ales
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abordări radicale din domeniu, să creeze noi forme de comunitate politică și noi forme de solidaritate umană. Pentru neorealiști, scopul analizei este definit de faptul că anarhia internațională face multe din aceste vederi utopice și periculoase. Pentru mulți dintre oponenții neorealismului, analiza acestuia tinde prea repede să se cantoneze la ceea ce consideră a fi de neschimbat; unul din principalele scopuri ale investigației politicii internaționale este să reziste la fatalismul, determinismul și conservatorismul poziției sale. În acest context, apariția abordărilor critice ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ambiguitate, lipsă de unitate, discrepanță, contradicție și diferență" (George 1994:11). Attfel spus, nu poate fi limitată la o singură mare teorie sau redusă la un singur set de forțe, considerate a fi mai importante decât toate celelalte. Pentru postmoderniști, neorealismul nu este decât o altă construcție a lumii, una care ar trebui pusă sub semnul întrebării pentru că "forțează" realitatea și pentru că efectul său politic evident este ideea că eforturile de schimbare ale acelei lumi sunt inutile. Criticile privind scopul investigației
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de diferite viziuni asupra scopurilor investigației politice. Cox (1981:128) sublinia acest aspect în afirmația surprinzătoare conform căreia "teoria este mereu pentru cineva și pentru un anumit scop". Într-una din cele mai influente distincții din domeniu, Cox susține că neorealismul are ca scop rezolvarea problemelor, principala sa sarcină fiind să se asigure că aranjamentele politice majore "funcționează mai lin" prin minimizarea potențialului pentru conflict și război. Bineînțeles, Cox nu subestimează importanța acestei strădanii, dar el pune sub semnul întrebării suficiența
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se asigure că aranjamentele politice majore "funcționează mai lin" prin minimizarea potențialului pentru conflict și război. Bineînțeles, Cox nu subestimează importanța acestei strădanii, dar el pune sub semnul întrebării suficiența sa. Principala problemă, din punctul său de vedere, este că neorealismul presupune că lumea este înghețată în anumite cadre și este de neschimbat prin acțiune politică. Dar consecința luării "lumii așa cum o găsește ...ca un cadru de acțiune dat" este că neorealismul conferă legitimitate acelei ordini și formelor de dominație și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Principala problemă, din punctul său de vedere, este că neorealismul presupune că lumea este înghețată în anumite cadre și este de neschimbat prin acțiune politică. Dar consecința luării "lumii așa cum o găsește ...ca un cadru de acțiune dat" este că neorealismul conferă legitimitate acelei ordini și formelor de dominație și inegalitate care îi sunt inerente. (Este aici o paralelă cu una din temele centrale ale postmodernismului, derivată din scrierile lui Foucault, despre modul cum formele de cunoaștere sunt legate cu forme
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de alte științe sociale, iar relevanța conceptelor și ideilor preluate din alte discipline se presupune că este limitată. Am mai întâlnit această temă în lucrarea lui Wight (1966), Why is there no International Theory (De ce nu există o teorie internațională?). Neorealismul este de asemenea asociat cu ideea că, asemenea multor state pe care le studiază, Relațiile Internaționale și-au definit clar granițele. Waltz (1979) este explicit asupra acestui aspect, susținând că sistemul politic internațional ar trebui să fie privit ca un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deosebit de influent în domeniu. Scrierile realiștilor timpurii precum Carr și Morgenthau rămân puncte cheie de referință în dezbaterile contemporane, la mai mult de cinci decenii de la prima publicare. Ceea ce este interesant, după cum se explică în Capitolul 2, este faptul că neorealismul, care a apărut în anii '70 și care s-a aflat în centrul majorității dezbaterilor din următoarele două decenii, a fost una din cele mai mari provocări pentru realismul clasic. Totuși, neorealismul a fost preocupat în mod deosebit de critica abordărilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se explică în Capitolul 2, este faptul că neorealismul, care a apărut în anii '70 și care s-a aflat în centrul majorității dezbaterilor din următoarele două decenii, a fost una din cele mai mari provocări pentru realismul clasic. Totuși, neorealismul a fost preocupat în mod deosebit de critica abordărilor liberale (ca și a marxismului și a altor abordări radicale din domeniu) pe care le consideră vinovate de a fi exagerat capacitatea proceselor economice și sociale globale de a schimba structura de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pacea liberală. Aceste trăsături ale gândirii liberale despre relațiile internaționale vor fi de asemenea discutate în Capitolul 3. În Capitolele 4 și 5, Andrew Linklater analizează Școala Engleză și marxismul. Niciuna nu s-a bucurat de influența largă a realismului/neorealismului și liberalismului/ neoliberalismului, cu toate că Școala Engleză a avut o influență specială în mediile britanice de Relații Internaționale. După 1998, a crescut interesul pentru teoria Școlii Engleze asupra societății internaționale și poziția sa ca o "a treia cale" între pesimismul realismului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unei conduceri politice ierarhice. De exemplu, John Herz susține că anarhia asigură centralitatea luptei pentru putere "chiar în absența agresivității sau a altor asemenea factori" (1970:10; compară cu Waltz 1979:62-63). "Realismul structural" este eticheta standard pentru asemenea teorii. "Neorealismul" este celalalt termen standard, distingând această accentuare structurală riguroasă de realiștii timpurii, mai eclectici. Cei doi termeni sunt în general folosiți interșanjabil. Alți realiști, fără a nega centralitatea anarhiei, accentuează de asemenea și natura umană. De exemplu, Morgenthau este de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
măsurii în care critica neorealistă a internaționalismului liberal poate fi susținută în perioada post-Război Rece. Argumentul lui Fukuyama nu este numai o celebrare a faptului că, în realitate, capitalismul liberal a supraviețuit amenințării marxismului. Acesta implică, de asemenea, faptul că neorealismul a trecut cu vederea "principala tendință macropolitică de pe scena politicii mondiale de astăzi: extinderea ariei liberale de pace" (Linklater: 1993: 29). Contestarea viziunii conform căreia anarhia condiționează comportamentul internațional este argumentul lui Doyle pentru a susține că există un grup
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi lăsat să credem realiștii. Această idee a fost dezvoltată apoi de autori aparținând Școlii Engleze, precum Wight și Bull ( Vezi capitolul 4 din acest volum). O dezvoltare a acestui argument poate fi găsită în instituționalismul liberal, care împărtășește cu neorealismul acceptarea importanței statului și a condiției anarhice a sistemului internațional, deși instituționaliștii liberali argumentează că perspectivele de cooperare, chiar și într-o lume anarhică, sunt mai mari decât ne-ar fi lăsat să credem neorealiștii (Young 1982; Nye 1988; Powell
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
liberali, cooperarea dintre state poate și trebuie să fie organizată și formalizată în instituții. "Instituțiile", în acest sens, reprezintă seturi de reguli care guvernează comportamentul statelor în domenii specifice, cum ar fi, de exemplu, dreptul mării. Acceptând structurile largi ale neorealismului, dar folosind teoria alegerii raționale și teoria jocurilor pentru a anticipa comportamentul statelor, instituționaliștii liberali caută să demonstreze că înțelegerea dintre state poate fi intensificată chiar și în lipsa unui jucător hegemonic, care să asigure conformitatea cu regulile. Pentru ei, anarhia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state și părțile sale componente. Argumentul neorealist al lui Kenneth Waltz (1979) susține că sistemul internațional constrânge toate statele să ia parte la lupta pentru putere și securitate, independent de tipul de regim și de credința ideologică. În opoziție cu neorealismul, Michael Doyle (1986) a argumentat că statele liberale au o puternică predispoziție către menținerea păcii între ele, dar nu în aceeași măsură cu statele nonliberale. Problema crucială este în ce măsură "interiorul" afectează "exteriorul", cu alte cuvinte, în ce măsură preferințele naționale interne sunt
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și în relațiile dintre ele". Aceeași afirmație poate fi făcută despre pretenția contemporană că membrii legitimi ai societății internaționale trebuie să respecte drepturile omului și să fie dedicați democrației. Acesta este unul dintre aspectele în care Școala Engleză diferă de neorealism. Din punctul de vedere al celui din urmă, relațiile dintre state se aseamănă mai degrabă cu relațiile dintre firme într-o piață toți actorii sunt implicați într-o lume a forțelor cvasifizice. Școala Engleză respinge această abordare sistemică a politicii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ignoră modul în care principiile interne și internaționale ale bunei conduite și comportamentului rezonabil interacționează și modelează societatea de state. Această focalizare asupra factorilor "normativi" și "instituționali", care conferă societății interna-ționale propria logică, delimitează în mod fundamental Școala Engleză de neorealism (Bull și Watson 1984: 9). Această preocupare face din Școala Engleză un aliat natural al constructivismului, care va fi discutat în capitolul 8. Ordine și dreptate în relațiile internaționale Școala Engleză este interesată de procesele care transformă sistemele de state
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
egalității rasiale. Modul în care diferite societăți ajung să se înțeleagă asupra principiilor universale pertinente pentru o concepție pluralistă sau solidaristă a societății internaționale este tema centrală a unor forme de analiză care se îndepărtează în mod clar de fatalismul neorealismului și de credința naivă în inevitabilitatea progresului global, care apare ocazional în formele triumfaliste de liberalism. Până la urmă, practica diplomatică este cea care stabilește cât de mult se pot pune de acord statele asupra unor principii morale și politice universale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]