552 matches
-
să fiu la "palat". Trebuia să am grijă să deschid portița bivoliței care mergea în ciurdă. Apoi, mă instalam la ușa grajdului, lângă părul unde fusesem amenințat cu spânzurătoarea, așteptând ca mama să mulgă bivolița. Mă obișnuisem să beau pe nerăsuflate, înainte de cină, cam un litru de lapte. "Să nu te prind că nu mănânci la masă", îmi zicea mama, dîndu-mi oala aproape plină. 22. Lisa era un loc ideal pentru a demonstra selecția naturală susținută de darwinism. Nu rezista oricine
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
biblioteca de unde puteam împrumuta cărți. Amânând pentru orele târzii de noapte pregătirea lecțiilor de a doua zi, citeam ca un apucat. Uneori, mă repezeam să fac însemnări, cum mă îndemnase "unchiul George". De regulă, înghițeam, însă, pagină după pagină, pe nerăsuflate, fără să mă ridic din pat. Și, din ce în ce mai mult, corvoada pregătirii lecțiilor devenea un obstacol supărător. De aceea, într-o noapte, am luat, după o scurtă deliberare, o decizie eroică, poate singura hotărâre fermă din viața mea. Am înșirat pe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
la noi. Într-o noapte, Întorcîndu-ne de la Cannes la Paris, i-am văzut pe călătorii de clasa a treia bînd apă de la cișmelele de pe peronul unei gări; un muncitor ți-a oferit apă Într-un bidon soldățesc; ai băut pe nerăsuflate și mi-ai aruncat imediat după aceea o privire triumfătoare, conștientă că făcuseși prima-ispravă memorabilă din viața ta... Ne-am născut pasageri de clasa Întîi; dar, spre deosebire de regulamentul marilor vapoare, acest fapt părea că ne interzice accesul la clasa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
kerrig și ne-am repezit iar, ca nelumea, pe contra sens, pe dru murile întortocheate ale Irlandei. Obiectul care mă inspiră Când eram un puști și citeam broșurile din colec țiile Clubul temerarilor și Povestiri științifico-fantastice, înghițeam, mă rog, pe nerăsuflate aiureala princi pală - despre blestemul faraonilor, gorile uriașe, marțieni cu patru degete la mâini - și-apoi parcur geam, cam nedumerit, și un fel de Addenda de la sfârșit, pagini cu glume și ciudățenii din viața unor savanți, artiști sau scriitori. De
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Girard. În primul rând pentru că, în vremea aia, eram foarte interesată de relația dintre antropologia teatrală și etologie, iar Violența și sacrul fusese cu ceva vreme înainte o descoperire tulburătoare, modificatoare, la fel ca Watzlawick sau Lorenz. Citind interviurile pe nerăsuflate, am avut senzația acută că și cartea, și sarcina îmi sunt „trimise“. De aceeași mână. Mi-aș cere, parcă, iertare pentru criza mistică de atunci, însă nu cred că o s-o fac. În fine... pe de altă parte, a contat
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
spus mie negrul din Radiker... Ții minte, negrul ăla voinic, cu fața gălbejită și ciupită de vărsat... mi-a spus, bagă bine de seamă, că l-a văzut stînd la bar și bînd patru litri de rachiu de secară pe nerăsuflate. „Sigur că da“ - i-am zis lui Ambrose Radiker - „și tu l-ai lăsat! Și tu“ - i-am zis și m-am uitat drept În ochii lui cînd i-am zis, și s-a cam fîstîcit, pe cinstea mea - „și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Atunci când... mă rog, s-a întîmplat ce s-a întîmplat n-am ieșit din casă. Am martori... O gripă rebelă. ― Asta să i-o spui lu' mutu'! interveni Dom Matei. ― Soțul ei tocmai mă vizitase... ― Și i-ai zis pe nerăsuflate: "Căpitane, nevastă-ta ne înșală!" Așa-i? ― Cu dumneata nu discut! Sculptorul se ridică. ― Foarte bine. Țin să vă anunț că după o matură chibzuință am ajuns la concluzia că drumurile noastre trebuie să se despartă. ― Du-te dracului! ― Domnu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sepia, ca fragmentul dintr-un album de familie pe care îl răsfoia din ce în ce mai rar. Ceea ce rămânea, după aceste exerciții de melancolie, era pofta arzândă ce se stingea doar după ce câteva pahare de whisky din cel mai vechi erau băute pe nerăsuflate. Pentru Tournesol, fericirea însemna, în oricare dintre aceste dupăamiezi calme și nesfârșite, bucuria de a întârzia între retortele și firele alchimice care îi împânzeau camerele. Închis în universul său etanș ca o monadă, separat de cei din jurul său prin auzul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mi-am adus aminte că un dictator al Mexicului și-a organizat funeralii naționale pentru a-și îngropa piciorul drept, pierdut în război. Dar, bineînțeles, n-am făcut nici o aluzie la această amintire. Dimpotrivă, m-am grăbit să rostesc pe nerăsuflate un discurs, la care mă gândisem adesea, prin care urmăream să-i fac de la prima întîlnire o bună impresie Bătrînului: Credeam că nu mai există oameni care să aibă gustul măreției, că nu mai există minți îndrăznețe care să priceapă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fraților izgoniți din cătun se îmbătaseră și veniseră noaptea. Se luptase cu amândoi din răsputeri, dar izbutiseră, porcii, s-o biruie. Dinu îmi încredințase mie una din puști. I-am cerut Martei ceva de băut, am golit sticla aproape pe nerăsuflate, m-am îmbătat năpraznic și am început să strig: "Pușca! Adu-mi mai repede pușca!" Marta mi-a întins-o ștergîndu-și cu cealaltă mână lacrimile; plângea de necaz și de rușine. Beat și îndîrjit, m-am dus la cafenea. Acolo
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de onestitate, nevăzând nici un motiv pentru care să se numească singur alcoolic dacă nu era. Nu i se părea onest. În schimb hotărâse să devină propriul supraveghetor. Azi, de pildă, avea să bea doar trei beri. După ce o băuse pe nerăsuflate pe prima, Îi mai rămâneau două. După aceea, avea să se oprească. Da, putea face față disciplinei ăleia și fără jalnicele Îndrumări profesionale ale altora. După ce a luat acea hotărâre, a cumpărat patru polonice de migdale și le-a Îngrămădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mi-am adus aminte că un dictator al Mexicului și-a organizat funeralii naționale pentru a-și îngropa piciorul drept, pierdut în război. Dar, bineînțeles, n-am făcut nici o aluzie la această amintire. Dimpotrivă, m-am grăbit să rostesc pe nerăsuflate un discurs, la care mă gândisem adesea, prin care urmăream să-i fac de la prima întâlnire o bună impresie Bătrânului: „Credeam că nu mai există oameni care să aibă gustul măreției, că nu mai există minți îndrăznețe care să priceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fraților izgoniți din cătun se îmbătaseră și veniseră noaptea. Se luptase cu amândoi din răsputeri, dar izbutiseră, porcii, s-o biruie. Dinu îmi încredințase mie una din puști. I-am cerut Martei ceva de băut, am golit sticla aproape pe nerăsuflate, m-am îmbătat năpraznic și am început să strig: „Pușca! Adu-mi mai repede pușca!” Marta mi-a întins-o ștergându-și cu cealaltă mână lacrimile; plângea de necaz și de rușine. Beat și îndârjit, m-am dus la cafenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
preface. Să nu mă Încred, să nu mă Încred niciodată. Dau peste un bar Încă deschis, chelnerii cu șorțuri lungi până la glezne deja strâng scaunele și măsuțele. Am timp să intru și ei Îmi dau o bere. O beau pe nerăsuflate și mai cer una. „Strașnică sete, hai?“ zice unul dintre ei. Dar fără cordialitate, cu suspiciune. Sigur, mi-e sete, de la cinci după-amiază n-am băut nimic, dar poate să-ți fie sete chiar fără să-ți fi petrecut noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
părerea ei inițială despre Jack Allen, anume că era un fustangiu ambițios și care-și vedea doar propriul interes, era justificată. Încă în sală, Stevie își spuse ferm că nu era decât o nătângă bătrână și sentimentală, care înghițea pe nerăsuflate fiecare firimitură de apreciere la adresa dragului ei Ralph. Ironia era că, chiar dacă bătrânul Ralph, Ralph al ei, ar fi fost acolo, ar fi detestat să audă chestia asta. El spunea întotdeauna că orice realizare care merita pomenită apărea în ziar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Ce? — Nu ți-ai legat brâul. După ce i-a atras mama atenția, Takamori și-a strâns de jos brâul și l-a legat, frumos, la șold. — Da, mi-a spus Tomoe... Nu știu ce să zic... Takamori i-a povestit mamei pe nerăsuflate despre scrisoarea de la Singapore. După părerea mea, ar trebui să ne dăm toată silința să-l facem să se simtă ca acasă, mamă. De fapt, mi-e prieten. Am corespondat cu el și se bazează pe mine. Hai să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
-și tragă sufletul. Încă tremura toată. Era o secție de poliție chiar în fața gării. Takamori a dus-o pe Tomoe, care nu-și revenise încă de tot, la poliție și, fără să piardă timpul cu prea multe explicații, spuse pe nerăsuflate: — Vă rog să veniți cu noi. Un prieten din străinătate a fost încolțit de niște indivizi dubioși. — Unde? întrebă polițistul. Nu era un caz neobișnuit. Ce-a făcut Gaston între timp? Când l-a auzit pe Ōkuma urlând și fugind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
dar încerca să-l vadă pe Andrei ca pe creatorul unui personaj, și nu ca pe însuși personajul care, de fapt, o încântase. După cea de-a doua întâlnire, cea de la Newton Bar, a deschis cartea și a citit pe nerăsuflate, ca să vadă ce gândește Andrei Ionescu despre ea: era o femeie proastă și lascivă, scria la pagina 37, unde se deschisese cartea, dar care putea fi folosită în multe feluri. 22. A doua zi, Giulia s-a abținut să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
îmi scârțâie printre dinți, dar gustul îi era acceptabil, mai ales pentru că mai atenua din gustul amar de fum, au mâncat și ceilalți, a mai luat și caporalul o bucată, apoi și-a dus borcanul la gură, a băut pe nerăsuflate tot spirtul din el, după care l-a trântit de peretele barăcii, de țăndări s-a făcut, și a strigat că e-n regulă, de plâns, am plâns destul, acum să petrecem, să nu privim în urmă, numai spre viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Pentru sine.) Sau poate i-am dat drumul din plictiseală.... Asta e! Cred că mă plictiseam îngrozitor... He-he... INAMICUL se agață, plângând, de MACABEUS, apoi de PARASCHIV. Brusc, MACABEUS își toarnă o cană plină cu apă și o bea pe nerăsuflate. Îi toarnă apoi lui PARASCHIV și apoi INAMICULUI. MACABEUȘ: E nebun. PARASCHIV: Cum? MACABEUS: E nebun. Mai bine mâncăm o pâine. PARASCHIV: Cum? MACABEUS: Dar are dreptate. E nebun dar are dreptate. INAMICUL (Iluminat.): Pâine zici? Scoate o pâine din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ecologia, a trecut-o la afișe. Cea că era talentată la pictat și făcea afișe și lozinci de le punea pă panouri. Vă dați seama... Lupta pentru pace, cu republica, protecția muncii, tot ce era cazul. Spusese toate acestea pe nerăsuflate, ca o lecție îndelung repetată. Oficiantul luă hârtiuța aceea, o cercetă profesionist, mișcând ușor din buze. Un text obișnuit, la decese, fără talent evocator, fără vibrație, fără chemări profunde. Simple regrete de duzină. Completă formularul. Nu prea avea voie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
drept, pentru că simțeam un cârcel pe cale să se instaleze. Cum nu purtam haine, transpirația mi se scurgea pe piept și pe spinare de parcă eram într-o saună, făcând bobițe lucioase dacă nimerea peste fire de păr. Am băut laptele pe nerăsuflate. Când mai aveam doar câteva înghițituri, ochii mi-au căzut pe chiuveta plină cu vase. Ce va zice Sgsdgff, dacă ne vom întâlni azi la patru, așa cum am stabilit, și o voi aduce pe urmă aici? Vasele trebuie spălate, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
puteai mesteca și îți alunecau direct pe gât. Cartofii prăjiți au fost excelenți. Totuși, băutura a fost cam caldă și s-a terminat prea repede. În ceea ce privește ultima obiecție, o spun cu unele rezerve, pentru că e posibil să fi băut pe nerăsuflate și nu în înghițituri mici, cum e recomandat. Terminasem masa și mă pregăteam să mă întorc la lucru, când am remarcat sub ficus, la masa cea mai izolată, un bătrân într-un cărucior cu rotile. Fiindcă nu avea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cadavrul indiencei și îl acoperi cu pământ și lemne groase, pe care le aduse de pe mal, ca să împiedice caimanii sau jaguarii să devoreze rămășițele Piei. Navigă apoi încet spre casă și, când sosi, se prăvăli în hamac și bău pe nerăsuflate singura sticlă de whisky pe care o adusese de la Santa Cruz. Se îmbătă până simți că moare și cântă, plânse și înjură lumea și pe locuitorii ei, ca să se arunce apoi cu capul în lagună și să înoate spre larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
spunea că vine. Era singură în cameră... liniștea de acolo îți dădea senzația de pustiu și frig. Ea continuă să-i zâmbească, dar imediat se posomorî și deveni tristă. ”- Fata, Fata mea... am venit la tine!” îi spuse el pe nerăsuflate și o îmbrătișă cu tot cu pat. Ea mișcă buzele să spuie ceva... dar nu putu. Se uita la dânsul îndelung, cu ochii jucându-i în lacrimi. Avea multe de spus... Dar, nu mai încercă să-i spuie ce avea pe suflet
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]